Comportament în timpul cutremurului

CUM PUTEM SĂ NE PROTEJĂM ÎMPOTRIVA EFECTELOR CUTREMURELOR?

Atât înainte, cât și după efectuarea unor lucrări de intervenţie specializate la structură (consolidări), sunt necesare și recomandate și măsuri simple de protecţie. Măsuri de pregătire a locuinţei în caz de cutremur:

– odată cu mutarea în casă nouă sau la prima zugrăvire sau reamenajare, regândiţi mobilarea casei dumneavosatră: nu aglomeraţi spaţiile cu diverse piese instabile la seism în vecinătatea locurilor în care vă petreceţi multe ore cu familia!

– identificaţi mobilierul auxiliar și obiectele grele care atârnă peste paturi, canapele, mese, și care pot cădea peste acestea, înlocuiţi-le cu altele mai ușoare, fixaţi-le să nu se deplaseze, astfel încât să nu pericliteze viaţa sau integritatea corporală. În cazul unor oscilaţii, anumite obiecte de design precum: lămpi grele, lustre, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc., pot să cadă foarte ușor;

– asiguraţi piesele grele de mobilier suprapuse și înalte, prin prindere de un perete, sau de o grindă solidă, mai ales dacă locuiţi la etajele superioare unde oscilaţiile sunt mai puternice;

– fixaţi televizoarele, calculatoarele, monitoarele și imprimantele, amplasaţi aparatele casnice mai grele sau cele pe rotile (ex. mașini de spălat, frigidere, etc.), astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau apartament, spre a nu bloca accesul, prin deplasare, în cazul unui seism;

– limitaţi deplasările aparatelor casnice mari prin fixare, în așa fel încât, în caz de cutremur, racordurile să nu sufere deteriorări;

– amplasaţi obiectele fragile și valoroase într-un loc jos și sigur, depozitaţi vasele care conţin chimicale sau combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuiește și unde nu există pericol de contaminare și incendiu;

– asiguraţi ușile dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;

– procuraţi și amplasaţi în locuinţă cel puţin un stingător de incendiu, depozitat într-un loc cunoscut și accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu și exersaţi modalitatea în care se utilizează.

Măsurile privind pregătirea individuală și a familiei pentru a face faţă unui seism se referă la:

– protecţia în locuinţă, prin cunoașterea locurilor de adăpostire pentru protecţie în timpul seismului, cum ar fi: tocul ușii, o zonă depărtată de ferestre, lângă un perete structural rezistent, locul de sub o grindă, masă ori un birou sub care se poate intra ușor; această recomandare implică o cunoaștere în prealabil a acelor elemente rezistente, apelând și la sfaturile unui specialist atestat;

– protecţia individuală și de grup (familie), prin cunoașterea regulilor de comportare raţională în caz de cutremur;

– protecţia în clădire prin cunoașterea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor pentru electricitate, a robinetelor generale și locale pentru apă și gaze și modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să poată fi luate măsurile minime de intervenţie de urgenţă (închidere/deschidere);

– necesitatea ca fiecare locatar să aibă o trusă de scule adecvată pentru deblocări, iar în biroul asociaţiei de proprietari sau la administraţia imobilului să existe unelte și scule pentru intervenţii la reţelele de gaze și apă sau pentru deblocări ușoare;

– depozitarea într-un loc cunoscut a unei rezerve de alimente uscate și de conserve, apă de băut, o trusă de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio și baterii utilizabile în caz de urgenţă, telefon mobil;

– obișnuinţa ca oamenii să se protejeze și atunci când se află în diferite situaţii (în concediu, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.).

– protecţia în zona învecinată locuinţei, prin efortul fiecărui proprietar, locatar sau chiriaș, adult sau minor, de a reţine particularităţile localităţii, cartierului, împrejurimilor locuinţei și ale drumului pe care se deplasează zilnic la serviciu, la școală, cumpărături sau la alte activităţi, având în vedere eventualele pericole descrise în cele ce urmează:

1. căderea unor elemente de construcţii nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, coșuri de fum, cornișe, parapeţi, etc.);

2. spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte care au mari suprafeţe vitrate;

3. căderea unor obiecte (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, etc.);

4. producerea de incendii, căderea unor stâlpi și linii electrice;

5. alunecări de teren, avalanșe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase;

Pentru a nu rămâne într-un caz extrem, cu locuinţa avariată din lipsă de fonduri pentru reparaţii sau consolidări, este recomandată încheierea unui contract de asigurare a clădirii, a locuinţei, prin una din societăţile de asigurare, pentru a recupera pagubele în cazul în care clădirea/locuinţa este afectată în urma unui cutremur și altor efecte colaterale.

Comportamentul pe durata unei mișcări seismice 

– Cutremurele de pământ se declanșează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă în timp (de cca. 20-90 secunde, în funcţie de tipul și mărimea cutremurului, tipul clădirii și amplasamentului, amplificările posibile, etc.)

– Seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari și pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea într-un spaţiu în care mobilierul se mișcă, se aud zgomote ciudate și uneori se întrerupe iluminatul.

– Cu toate acestea, locuitorul unei clădiri nu trebuie să se lase copleșit, ci trebuie să își propună să nu intre în panică (numărând de exemplu, rar, până la 100).

– Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă.

– De asemenea, chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau de la parterul unei locuinţe ar fi în principiu posibilă și fezabilă (în special pentru persoane tinere), afară sunt multe alte riscuri: pot cădea calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje, etc.

– În astfel de momente, populaţia trebuie să rămână în locuinţe, departe de ferestrele care se pot sparge și pot produce accidente, trebuie să se adăpostească sub o grindă, un toc de ușă solid, sub un birou sau o masă care sunt cunoscute dinainte ca fiind suficient de rezistente; acestea pot feri oamenii de căderea diverselor obiecte-mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale, etc.

– În lipsa unor astfel de posibilităţi, oamenii se pot proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu faţa în jos, iar cu palmele împreunate trebuie să își protejeze capul, ceafa, sub tocul ușii (care este întradevăr solid și eficient, numai în clădirile de zidărie) sau într-o zonă sigură, dar și îndepărtată de pereţi exteriori care se pot desprinde sau ferestre care se pot sparge.

– Când are loc un cutremur puternic, oamenii nu trebuie să alerge înspre stradă, ci să se deplaseze calm spre locuri deschise și, totodată, să își calmeze familia și persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii.

Comportamentul după seism

– Clădirile trebuie părăsite calm, fără a lua lucruri inutile, iar drumul spre ieșire trebuie verificat cu grijă, pentru a evita expunerea la pericole. ź Pentru orice eventualitate, trebuie prevenită rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieșirea din clădire, utilizând o cască de protecţie sau, în lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.).

– Dacă la ieșire ușile sunt blocate, trebuie să se acţioneze fără panică pentru deblocarea acestora. Dacă ușile nu pot fi deblocate, se recomandă spargerea geamului, curăţirea ramei și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. și evacuarea prin golul astfel creat.În cazul în care, în urma unui cutremur sunt persoane rănite, acestea trebuie să fie eliberate din locurile unde au rămas prinse și să li se acorde primul ajutor. Răniţii grav nu trebuie mișcaţi decât dacă sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze, până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. În caz contrar, starea răniţilor ar putea fi agravată de manevrarea necorespunzătoare.

– De asemenea, persoanele în putere trebuie să se îngrijească de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor și să acorde tot sprijinul echipelor de salvare.

– Telefonul nu trebuie utilizat decât pentru apeluri către serviciile de urgenţă, în cazuri justificate, pentru a nu bloca circuitele telefonice.

– Uneori, după cutremure mari, pot izbucni incendii. În cazul în care este posibil, oamenii trebuie să încerce să stingă aceste incendii.

– Pentru a preîntâmpina eventuale dezastre cauzate de cutremure, populaţia trebuie să verifice starea instalaţiilor electrice, de gaze, apă, canalizare. În cazul în care se constată avarii, trebuie închisă alimentarea locală sau generală și anunţată unitatea de specialitate pentru intervenţie. De asemenea, nu trebuie folosit focul.

– Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, operaţiunea de evacuare este dificilă și nu există un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundaţie, etc.), încercaţi să calmaţi persoanele și adresaţi-vă unei firme specializate sau serviciilor de urgenţă, intervenind numai cu specialiști și unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau căderea în gol a vreunei persoane.

– De asemenea, în timpul mișcării seismice sau după cutremur, animalele de casă sau de curte pot deveni neliniștite și pot avea reacţii agresive. Este recomandabil ca animalele (ex. câinii care sunt ţinuţi în cuști sau lanţuri) să fie eliberate într-o curte închisă, de unde să nu poată ieși.

– Persoanele care se află în afara unei clădiri trebuie să se deplaseze cât mai departe de aceasta, să se ferească de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri sau ornamente care se pot prăbuși în stradă.

– Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţește situaţia (de exemplu prin mișcarea dărâmăturilor sau a mobilierului).

– În cazul în care sunt persoane surprinse de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, acestea trebuie să își protejeze capul și membrele sau să încerce să își asigure supravieţuirea; ulterior, aceste persoane trebuie să încerce să alarmeze și să conștientizeze, prin diferite metode, atât vecinii, cât și echipele de salvare-intervenţie de locul și situaţia în care se află.

– De asemenea, aceste persoane nu trebuie să intre în panică, ci să rămână calme.

– Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util ca oamenii să aibă cunoștinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare, în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aceștia sunt surprinși sub dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră/incintă (ascensor, etc.) blocată, prin înţepenirea ușilor sau din alte cauze. O variantă clasică de comunicare cu personalul specializat care intervine pentru deblocare și salvare, este să se bată, la intervale regulate, cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, până la stabilirea unui contact verbal între victimă și salvatori.

– Persoanele aflate în astfel de situaţii de criză trebuie să evite contorizarea timpului scurs până la salvare, deoarece, în astfel de condiţii, deși timpul pare nesfârșit, corpul uman își mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică rezistenţa de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile.

– Dacă mișcarea seismică a fost puternică, este puţin probabil ca alte replici să vină repede, acestea fiind, în general, mai reduse în intensitate. Oamenii trebuie să fie pregătiţi psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei mișcări seismice fără a intra în panică. Nu trebuie luate în considerare zvonurile care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de așa-ziși specialiști. Se recomandă ascultarea anunţurilor făcute de autorităţile publice prin intermediul posturilor de radio și de televiziune naţionale și sfaturile de acţiune imediată ale serviciilor de urgenţă.