Conducerea Parchetului Giurgiu ne convinge că trebuie să schimbăm paradigmele folosite în educația copiilor noștri

După cum știm, personificarea ordinii divine a universului, fiică a cerului şi pământului, Zeița Themis, legată la ochi şi cu sabia în mână, este reprezentanta justiţiei, nepărtinitoare , care taie în carne vie. Magistraţii o recunosc ca zeiţă supremă a  breslei lor.
În rândurile de față reprezentanții acestei onorabile profesii încearcă  să ne convingă că dreptatea marei zeiţe Themis este  prezentă şi la Giurgiu.
Spunem asta,  în urma constatării  faptului că magistrații procurori ai Parchetului Giurgiu  dovedesc în ultima vreme, o tot mai  mare transparență în relația cu presa locală, respectiv cu publicația noastră, cotidianul ”Jurnal giurgiuvean”.
Am constatat astfel că recentul interviu cu prim procuror Elena Albu ( prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu), a fost urmat, la scurt interval de timp, de o altă adresă  foarte bine scrisă și documentată, în care Cristina Roșu (prim procuror adj. de pe lângă Judecătoria Giurgiu) vine cu completări  la întrebările pe care le adresasem anterior, acestei instituții.
Am aflat în acest mod, cu surprindere că, la Judecătoria Giurgiu, procurorii în anul 2018, au avut de soluționat  nu mai puțin decât un 2932 de dosare ”per” procuror (!),  pe parcursul  întregului  an 2018.
Având în vedere că un an are 260 de zile lucrătoare (fără  zilele de odihnă și sărbători legale), printr-un calcul simplu, aritmetic, rezultă faptul că un procuror giurgiuvean are de soluționat aproximativ 11 dosare pe zi!!  Ceea ce ni se pare extrem de exagerat.  Procurorul  Cristina Roșu ne-a explicat   în aceeași adresă și cauzele care generează acest volum exagerat de dosare, cităm:

Dispoziţiile procesual penale nu prevăd o procedură specială, care să se desfăşoare în regim de urgenţă pentru anumite categorii de infracţiuni;
Răspunderea procurorilor este reglementată de Legea 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor;
În cursul anului 2018, încărcătura pe procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu a fost de 1629 de dosare/procuror, luând în considerare numărul de procurori cu funcţii de execuţie prevăzut pe schemă, respectiv 2932 de dosare/procuror raportat la numărul de procurori care şi-au desfăşurat efectiv activitatea în compartimentul se supraveghere a urmăririi penale şi urmărire penală proprie, cu precizarea că o eventuală evaluare a volumului de activitate excede domeniului reglementat de Legea 544/2001;
Informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiile de interes public, astfel cum sunt definite în art. 2 din actul normativ mai sus menţionat, întrebarea adresată vizând exprimarea unei opinii;
Din evidenţele unităţii noastre de parchet rezultă că în cursul anului 2018 au fost înregistrate 16 cauze având ca obiect infracţiuni comise de minori, iar pentru anul 2017 aceste informaţii nu exista în baza de date, motiv pentru care nu vă putem răspunde dacă a existat o creştere sau o scădere a acestor valori;
Din evidenţele instituţiei noastre rezultă că în cursul anului 2018 au fost înregistrate 61 de cauze având ca obiect infracţiunea de contrabandă, faţă de astfel de cauze înregistrate în cursul anului 2017;
Potrivit art.292 din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală se sesizează din oficiu dacă află că s-a săvârşit o infracţiune pe orice altă decât cele prevăzute la art.289-291, iar potrivit art. 305 alin.1 din Codul de procedură penală, când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale, fapt ce presupune înregistrarea sesizării în registrul de evidenţă a acţiunilor de urmărire penală.

Informaţiile solicitate cu privire la ponderea sesizărilor anonime nu există în baza de date a instituţiei noastre. 
În rândurile următoare vom încerca să vă comentăm , într-o  manieră personală, care sunt factorii pentru care infracționalitatea s-a dezvoltat atât de mult în România, respectiv în județul Giurgiu .
Un prim aspect este acela al lipsei cronice de personal în cadrul Procuraturilor locale, aglomeraţia de dosare / procuror /zi (11-12 dosare /zi!) . Iată o cauză majoră a eventualelor derapaje, alteori erori din justiţie.  Din fericire pentru noi, cetățenii, ponderea sesizărilor anonime nu există în baza de date a Procuraturii locale Giurgiu. Deci acești profesioniști ai justiției, nu iau în considerare delațiunile nesemnate. Un lucru care nu poate decât să ne bucure.
Întorcându-ne la întrebările adresate de noi și totodată la răspunsurile primite din partea celor doi reprezentanți ai Parchetului : Elena Albu ( prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu) și Cristina Roșu (prim procuror adj. de pe lângă Judecătoria Giurgiu), am avea câteva lucruri de comentat…
Așa cum constatăm în viața reală, copiii învaţă încă din grădiniţă poezii de genul “ căţeluş cu părul creţ / Fură raţa din coteţ/ Şi se jură că nu fură / Și l-am prins cu raţa în gură…”. Crescând mai mari, se dau în vânt după filmele cu haiduci care fură de la bogaţi şi dau la săraci, în timpul liber jucându-se de-a hoţii şi vardiştii. Obsevăm deci că  filmele cu jefuitori de bănci  sunt preferatele majorității cetățenilor. Frumoşi, deştepţi și norocoşi, toți acești hoți,  personaje negative, promovează în rândul multora bucuria de a obţine bani nemunciţi. La toate acestea se adaugă faptul că Educaţia juridică din şcoli ( licee, facultăţi) este admirabilă, sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire!
Nu putem să nu relevăm totodată  faptul că imediat după eliberarea din penitenciar, fostul violator, criminal, hoț de buzunare, este lăsat de izbeliște fără o riguroasă supraveghere, cum ar fi normal. Pe vremea lui Ceauşescu fiecare fost puşcăriaş era dat în grija unui poliţist de la locul acestuia de domiciliu, politist ce îi găsea acestuia o locuinţă, un loc de muncă şi îi verifica permanent  anturajul.
Nu trebuie omis nici faptul că educaţia religioasă ( toate religiile interzic furtul- unul din marile păcate ale omenirii), ar trebuie intensificată în cadrul colectivităţilor defavorizate. De aceea preoţii trebuie ar trebui să se implice mai vizibil în educaţia tinerilor, în cultivarea bunelor deprinderi ale acestora. Mai ales că mare parte din preoţi predau, ca profesori, fapt ce ar trebui să responsabilizeze clerul.
În consecință, a discuta despre justiţie înseamnă a discuta în primul rând despre un anumit climat infracţional care la noi (și nu numai), ”prea măreşte” câştigul facil, fără muncă. Este imposibil să separăm discuţia pe teme juridice de aspectul educaţional. Iată de ce, ne mirăm de faptul că tocmai un profesor de liceu, ajuns în fruntea statului,  care a beneficiat de o educaţie rigidă, nemțească, nu sesizează aspectul educaţional al proliferării necontrolate a furturilor în România ( de la  găini, la  terenuri, până la case, domenii de vânătoare,  păduri, fabrici, etc.).
În consecință,   câteva dovezi certe despre faptul că suntem nevoiți să schimbăm   paradigmele educaționale ale generațiilor ce vin, mentalități pe care , așa cum constatăm, tinerii le  sădesc încă de la grădiniță,  învățate de la profesori și nu în ultimul rând deprinse din familie! Vom fi nevoiți astfel să învățăm de acum încolo să spunem alte povești copiilor noștri, fără a face din asta o apologie a  hoției, a necinstei a nemuncii. Mai altfel spus va trebui să restartăm butada acreditată în ultimii ani la români cu:  Cine-i  leneș și chiulește are tot ce vrea/ Cine-i  harnic și muncește, ori e prost, ori nu gândește!
 
Dr. Florin MOLDOVAN și Florian TINCU (administrator Trust de presă Pati News)
 

Sursa: jurnalgiurgiuvean.ro
Articol sursa: Conducerea Parchetului Giurgiu ne convinge că trebuie să schimbăm paradigmele folosite în educația copiilor noștri

Comentarii

comentarii