Fără categorie

„INTERVIU NECONVENŢIONAL” CU DOAMNA JUDECĂTOR ADRIANA PENCEA, PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI GIURGIU

După Revoluţia din 1989 (că tot a ajuns dosarul revoluţiei în Instanţă), în loc să ne meargă bine (sau foarte bine), mulţi oameni au sărăcit, au devenit şomeri, sau au plecat în ţări străine pentru un salariu decent. Patru milioane de români au emigrat, ca în vremuri de război… Au apărut gunoaiele, scormonitorii prin gunoaie, cerşetorii, hoţii, borfaşii, tâlharii, traficanţii de droguri sau persoane. Românii se duc cu lumânări şi flori la mormântul soţilor Ceauşescu… În acest context – pentru omul sărac şi fără de noroc – RELIGIA (bătaia lui Dumnezeu) şi JUSTIŢIA au rămas repere morale şi unica speranţă în DREPTATE. Pentru ei, pentru „amărăştenii” din Giurgiu, încercăm acest interviu. SPERANŢA ÎN DREPTATE ŞI JUSTIŢIE NU MOARE NICIODATĂ!!!
JGR: Câţi judecători are Giurgiu, care este media de vârstă şi vechime în muncă a lor? Care este volumul de muncă per judecător şi per an?
Jud. Adriana Pencea: La tribunalul Giurgiu şi instanţele arondate funcţionează, în prezent, 53 de judecători, iar vechimea se întinde pe o plajă de la 3 ani la peste 25 de ani. Volumul de muncă variază de la o instanţă la alta, respectiv, raportându-se la anul 2018, la Judecătoria Bolintin Vale media a fost de 1585,2 dosare per judecător, iar la Judecătoria Giurgiu de 1205,4 dosare per judecător, în condiţia în care media pe ţară a fost de 1128,6 dosare per judecător, iar la Tribunalul Giurgiu încărcătura a fost de 1001 dosare per judecător la o medie pe ţară de 655,2 dosare per judecător, ceea ce situează această instanţă pe locul 3 în ţară în categoria tribunalelor.
JGR: Cum poate ajunge un absolvent al facultăţii de Drept să profeseze ca judecător? Există condiţii de vârstă sau experienţă profesională? Este loc de P.C.R. (pile, cunoştinţe, relaţii) în numirea sau promovarea judecătorilor?
A.P.: După obţinerea unei diplome de licenţă în drept, persoanele care îşi doresc să devină judecători trebuie să se înscrie la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) sau la cel de admitere în magistratură, una dintre diferenţele între cele două fiind că, în cazul celui din urmă, este obligatorie o anumită experienţă profesională prealabilă, respectiv minimum 5 ani într-o funcţie juridică. Examenul este destul de dificil, pe lângă proba scrisă, care presupune temeinice cunoştinţe juridice şi care este eliminatorie, cei care vor să devină magistraţi vor mai trece printr-o verificare a raţionamentului logic şi printr-un interviu. Nu se pune problema altor metode de a se ajunge într-o asemenea funcţie şi, în continuare, de a promova.
JGR: Meseria de judecător este grea, plină de răspundere, având ca noxe profesionale: stresul psihic, efortul vizual, sedentarismul, expunerea la microunde (munca la calculator), la praf alergizant, etc. Pe plan internaţional, a fost raportată, la această profesie, o incidenţă crescută a nevrozelor (cefalee, insomnie, nervozitate exagerată), dar şi o creştere a numărului de hipertensiuni arteriale, cardiopatii ischemice (inclusiv infarct miocardic), accentuarea miopiei, boli alergice tegumentare sau respiratorii. Controlul periodic anual este obligatoriu. Care este starea de sănătate a judecătorilor giurgiuveni?
A.P.: Oficial, nu am avut cazuri de judecători care să fi suferit de anumite afecţiuni medicale determinate inclusiv de natura profesiei sau de condiţiile de muncă, însă este de notorietate faptul că profesia de judecător este una din cele mai stresante meserii datorită suprasolicitării profesionale care, la rândul ei, este determinată, în primul rând, de intensitatea muncii şi caracterul dosarelor examinate.
JGR: În justiţia giurgiuveană funcţionează sau nu funcţionează MEDIEREA? Ce preferă românii – judecată sau mediere?
A.P.: Medierea este o metodă alternativă de rezolvare a conflictelor după o procedură generală prevăzută de lege, în condiţii de confidenţialitate totală, de autodeterminare a părţilor, de neutralitate şi imparţialitate a mediatorului profesionist şi cu multe avantaje (pecuniare şi nu numai) pentru părţile care au disponibilitatea să ajungă la un acord, pe cale amiabilă. Din păcate, la nivelul judeţului Giurgiu, în ultimii ani, medierea a câştigat puţin teren, în sensul că a fost înregistrată o creştere nesemnificativă a numărului de medieri efectuate, a numărului de acorduri încuviinţate de instanţe şi a numărului de cazuri lăsate în perimare pentru că părţile şi-au rezolvat între timp disputa prin mediere şi nu au dorit sau nu au avut nevoie ca acordul lor să fie încuviinţat de instanţă. Personal, regret faptul că justiţiabilii nu acordă, încă, suficientă încredere acestei instituţii, cu atât mai mult cu cât medierea ne poate readuce în societate dialogul care lipseşte societăţii româneşti de prea multă vreme. Ne lipseşte comunicarea, nu doar la nivel instituţional, fapt ce se observă cu ochiul liber, ci şi la nivel interpersonal. Se ignoră demult că dialogul înalţă exigenţa gândirii, fiind calea spre evoluţie a unei persoane, a unei instituţii, a unei societăţi. Aşadar, medierea nu este doar o instituţie modernă a dreptului, ci este şi o instituţie care arată nivelul de dezvoltare al unei societăţi.
JGR: Perfecţionarea profesională: cursuri, schimburi de experienţă, simpozioane ştiinţifice în ţară sau străinătate, lucrări ştiinţifice publicate în reviste de specialitate, doctorate în drept etc. care a fost situaţia perfecţionării profesionale în anul 2018 la judecătorii giurgiuveni?
A.P.: Menţinerea unor standarde ridicate pentru pregătirea profesională a judecătorilor a constituit şi în anul 2018 una dintre priorităţile conducerii Tribunalului Giurgiu. Formarea profesională continuă a judecătorilor se desfăşoară, la Tribunalul Giurgiu şi instanţele arondate conform planului de formare profesională continuă la nivel descentralizat, aprobat de Curtea de Apel Bucureşti şi planurilor de studiu profesional, întocmite de preşedinţii secţiilor civile şi penale, respectiv de preşedinţii judecătoriilor. O componentă importantă a desfăşurării pregătirii profesionale a judecătorilor o constituie şi participarea la seminariile şi cursurile de pregătire organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, de Institutul Naţional al Magistraturii, Curtea de Apel Bucureşti şi alte organisme specializate. În cursul anului 2018, judecătorii tuturor instanţelor au participat la astfel de seminarii şi cursuri organizate în munic. Bucureşti, Predeal, Tg. Jiu, Predeal şi Sinaia.
JGR: Mulţi intelectuali încearcă o „evadare” din cotidian prin artă: pictură, muzică, literatură. Unii practică sport, alţii devin colecţionari, uneori vor să călătorească, văzând ţări şi peisaje exotice. Judecătorii giurgiuveni au preferinţe în acest sens?
A.P.: În afară de privitul la televizor, asta, ca să fac o glumă, nu ştiu decât că o mare parte preferă călătoriile interne şi externe, de regulă pe timpul vacanţei judecătoreşti.
JGR: În România postdecembristă, toată lumea critică şi nimeni nu laudă. În acest sens, în ultimii 30 de ani, au existat judecători giurgiuveni decoraţi, cetăţeni de onoare ai oraşului, evidenţiaţi de Ministrul Justiţiei? Dar judecători cercetaţi disciplinar pentru malpraxis?
A.P.: Ne-au „ocolit” asemenea aprecieri, exact cum aţi afirmat şi în enunţul întrebării, nimeni nu ne laudă, doar ne critică; cu privire la cazurile de malpraxis, care s-ar „traduce” în abaterea disciplinară  prevăzută de art. 99, alin. 1, lit. t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv „exercitarea” funcţiei de rea-credinţă sau gravă neglijenţă”, nu am avut asemenea experienţe nefericite.
JGR: Ce doriţi să transmiteţi cititorilor ziarului „Jurnal giurgiuvean”?
A.P.: Cititorilor ziarului „Jurnal giurgiuvean” le doresc ceea ce îmi doresc şi mie: sănătate, prosperitate, realizări şi încredere într-un viitor mai bun, iar echipei îi doresc cât mai multe articole profesioniste, dezvăluirea adevărului şi pledarea acestuia în procesul zilnic de democratizare şi de deschidere a societăţii româneşti.
Mulţumim, în numele giurgiuvenilor care citesc ziarul nostru – „Jurnal giurgiuvean” – Doamnei Preşedintă a Tribunalului Giurgiu. Secretomania, în orice domeniu, este profund dăunătoare şi poate duce, în timp, la acumularea/ agravarea unor probleme sau la „fabulaţii”, acuzaţii nejustificate etc. În justiţie – de exemplu – lipsa de comunicare, atât în comunism, cât şi după revoluţia din 1989, a „explodat” în zilele noastre… Într-un stil specific românesc s-a trecut în extrema cealaltă: FIECARE OM, la o „berică”, la serviciu, la biserică, analizează legile, hotărârile judecătoreşti… Că doar-i democraţie! Ce mai contează competenţa? La fotbal, la medicină, la justiţie, la educaţie, toţi se pricep. Oameni cu patru clase (sau care nu ştiu să scrie, să citească, dar conduc „BMW-uri” şi au „palate bengoase”), cu tulburări psihice, oligofreni (mai pe româneşte „tâmpiţi din naştere”), recidivişti (violatori, criminali, borfaşi), beţivii, drogaţii, scormonitorii prin gunoaie, cerşetorii „de profesie” (care ne-au făcut de ruşine în toată Europa) – toţi şi toate, în numele democraţiei – îşi dau „cu presupusul” privitor la justiţie, la legile justiţiei. „Halal să ne fie…”, cum ar fi spus „Nenea Iancu Caragiale”.
Dr. Florin Moldovan

Sursa: jurnalgiurgiuvean.ro
Articol sursa: „INTERVIU NECONVENŢIONAL” CU DOAMNA JUDECĂTOR ADRIANA PENCEA, PREŞEDINTE AL TRIBUNALULUI GIURGIU

Comentarii

comentarii