Fără categorie

Prețul alimentelor este tot mai mare! Ce se întâmplă la Giurgiu

Prețul alimentelor a crescut cu 5% în luna septembrie față de aceeași lună a anului trecut, arată datele INS. În contextul pandemiei, când mulți oameni au rămas fără locuri de muncă sau și-au văzut veniturile diminuate, principalul efect al acestei majorări este o scădere a consumului, care ar putea duce la noi scumpiri, atrag atenția specialiștii consultați de Europa Liberă.
Față de finalul anului trecut, cea mai mare creștere a prețului a fost înregistrată la fasole (17%), citrice (15%) sau fructe și conserve din fructe (10%), arată datele Institutului Național de Statistică (INS). De partea cealaltă, cartoful, considerat unul dintre alimentele de bază pentru români, a înregistrat o scădere de aproape 30%.
„În ansamblu, creșterea de 5% este una semnificativă pentru cei peste 1,3 milioane de români plătiți cu salariul minim sau pentru cei peste 70% dintre pensionari care nu primesc pensii mai mari de 1.200 de lei”, a explicat, pentru Europa Liberă, Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.
Pe de altă parte, atrage atenția că, pentru comercianți, „majorarea a venit oarecum natural, pe fondul scăderii vânzărilor și creșterii costurilor logistice”, în timp ce pentru consumatori, „creșterea este una semnificativă, dacă este să privim în detaliu evoluția prețurilor”.
Chiar dacă România a continuat să importe mai mult decât să exporte, iar datele oficiale arată un deficit de 11,5 miliarde de euro, Adrian Negrescu subliniază că bunurile alimentare reprezintă abia a treia categorie de produse importate.
„Noi importăm mai mult medicamente, bunuri de folosință îndelungată (electronice și jucării) și abia apoi alimente (carne de porc, cafea, ciocolată, brânză și caș, citrice). De altfel, din 2013 și până în prezent, România are cea mai redusă pondere în PIB a importurilor de bunuri de consum dintre toate țările ECE (8,7% din PIB)”, explică consultantul Frames.
Totuși, de regulă, producătorii și comercianții autohtoni sunt „vulnerabili la evoluția cotațiilor internaționale, inclusiv la grâu, pentru că nu au stocuri suficiente și pentru că mulți dintre ei nu știu să se protejeze în privința fluctuațiilor cursului valutar”. Practic, creșterea euro a ajuns să se vadă destul de repede în prețuri, iar consumatorul este cel care plătește decontul.
Chiar dacă inflația a scăzut la 2,5%, Adrian Negrescu argumentează că acest indicator reprezintă „o fotografie a prețurilor din economie, la un moment dat”, iar pentru a stabili rata inflației au fost luate în calcul peste 700 de produse și servicii, nu doar cele alimentare. „Nu este un indicator foarte fidel, însă are o valoare de referință, pentru că ia în calcul, în principal, produsele și serviciile de bază, pe care le folosim cel mai mult”, punctează el.
În contextul în care, la nivel național, și salariul mediu net a înregistrat o scădere în luna august față de luna precedentă de aproape 100 de lei, până la 3.275 de lei, puterea de cumpărare a românilor este tot mai mică, explică Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundația Friedrich Ebert. Ea consideră că situația este cu atât mai dificilă cu cât românilor care aveau venituri mici și înainte de criză li se adaugă și cei cărora li s-au modificat în această perioadă salariile sau au rămas cu șomaj tehnic sau chiar fără un loc de muncă.
Toate acestea, în condițiile în care, coșul minim de consum pentru un trai decent era, în 2019, de 2.684 de lei (540 de euro) pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundației Friedrich Ebert. În plus, jumătate din valoarea coșului de consum este reprezentată de cheltuielile cu alimentația și locuința.
„Din păcate, nu prea văd semne optimiste de relansare a situației, cu toate eforturile guvernamentale, e foarte greu. Nici nu sunt suficiente [măsuri, n.r.] din punctul meu de vedere, trebuie făcut mult mai mult pentru a crea acea plasa de siguranță care să ne ajute să nu pierdem din puterea de cumpărare pe care o are populația. Dacă nu se operează nimic la acest nivel, cred că se va deteriora în continuare puterea de cumpărare a populației”, argumentează, pentru Europa Liberă, Victoria Stoiciu.
La nivelul municipiului Giurgiu, prețurile din Piața Centrală sunt, în cea mai mare parte, neschimbate față de anul trecut. Mai mult chiar, ne spuneau unii dintre comercianți, unele dintre produse sunt chiar mai ieftine, față de aceeași perioadă a anului 2019.
Astfel, ținând cont de faptul că, la această dată, „febra” cumpărăturilor este legată de pregătirile pentru iarnă (conserve, gemuri etc), iată care erau prețurile din Piața Centrală, miercuri, 14 octombrie:
 
Varză albă: 2 lei/kg
Varză roșie: 2 – 3 lei / kg
Conopidă: 1,5 – 3 lei/kg
Gogoșari: 5 lei/kg
Gogonele: 4 lei/kg
Castraveți: 2,5 – 3 lei/kg
Ardei iute: 10 – 16 lei/kg
Ardei Kapia: 4 – 5 lei/kg
Roșii: 3 – 6 lei/kg
Ardei gras: 5 lei/kg
Țelină: 4 – 5 lei/kg
Dovlecel: 1,5 lei/buc
Morcovi: 2,5 lei/kg
Vinete: 2,5 – 3,5 lei/kg
Prune: 4 – 8 lei/kg
Mere: 4 lei/kg
Pere: 3 – 5 lei/Kg
Struguri: 5 – 10 lei/kg
 
 

Sursa: jurnalgiurgiuvean.ro
Articol sursa: Prețul alimentelor este tot mai mare! Ce se întâmplă la Giurgiu

Comentarii

comentarii