Biblioteca Judeteana I.A. Bassarabescu
19 MAI, ZIUA PICTORILOR
În fiecare an, la 19 mai, se marchează ZIUA PICTORILOR, care reprezintă data nașterii pictorului Ion Țuculescu (1910-1962), nume reprezentativ în pictura românească.
Născut la Craiova, la 19 mai 1910, Ion Țuculescu a fost un artist autodidact, cu un stil singular, a cărui carieră a avut o traiectorie unică și deosebită de a altor artiști români din epocă.
Cercetător la Academie, șef de lucrări la Spitalul Brâncovenesc din București, a fost atras de …timpuriu de artă, făcând studii libere de pictură. Viziunea sa artistică este marcată de fascinația naturii vitale și nemărginite, de freamătul interior din care răsar, în forme de violență surprinzătoare prin prospețimea și firescul senzațiilor, elemente din propria sa experiență spirituală și afectivă, ca și elemente încărcate de farmec și mister, din arhaicul fond al culturii populare. Spontaneitatea, savoarea, dramatismul real al unor pânze aduc aminte de Van Gogh, vorbesc de incandescența unui spirit de tip expresionist și a unei sensibilități care face din fiecare motiv, luat din realitate, un adevărat autoportret („Câmp cu căpiță”, „Femei la seceriș”, „Noapte la Ștefănești”, „Noaptea salcâmilor”, „Covorul cerului”). Motivele artei populare, ornamentele cu încărcătură simbolică, îl atrag cu o rară forță („Interior cu maramă de borangic”, „Interior la Mangalia”, „Țesătură pe albastru”, „Izvod popular” etc.). Între aceste motive pictorul așază tot mai hotărât semnele unui alfabet simbolic propriu (ochi, păsări etc.), coloane ce domină câmpul tabloului, coloane desprinse din totemuri străvechi („Apus de soare”, „Compoziție cu păpuși”, „Punct pe fugă”). Ochii care îl obsedează îndeosebi („Ochi negri într-un ocean oranj”, „Copacul”, „Peisaj industrial iarna”) devin prezențe frecvente în tablouri, indicând veghea conștiinței, îndreptarea efortului analitic spre sine și spre aspectele realității.
În vara lui 1962 o boală neiertătoare îl doboară. Este înmormântat în cimitirul Mănăstirii Cernica, în cavoul familiei Galaction.
Postum, pictura lui Țuculescu provoacă o revelație uluitoare, descoperindu-se un mare artist al cărui nume, în timpul vieții, n-a depășit surâsul îngăduitor al unei admirații palide. Tablourile sunt acum expuse în nenumărate expoziții organizate în țară și străinătate.
SURSE:
– BACONSKY, A. E. „Ion Țuculescu”. București: Editura Meridiane, 1972. 50 p.
– PRUT, Constantin. „Dicționar de artă modernă și contemporană”. București: Editura Polirom, 2016. p. 487.
– https://ro.wikipedia.org/wiki/
Foto: volume din colecțiile Bibliotecii Județene „I.A. Bassarabescu” Giurgiu
Cristina Mirea, bibliotecar
+14