Are Parlamentul curajul sa-i ceara Curtii Constitutionale sa-si revizuiasca Decizia nr. 467/2023 cu privire la declararea neconstitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu in plata?
Ca sa declare neconstitutionala recalcularea pensiilor de serviciu ale magistratilor, CCR a extins in Decizia 467/2023 consideratiile sale la toate pensiile de serviciu, cu toate ca legea nu avea asemenea dispozitii si nici ICCJ nu formulase excepții decat pentru pensiile magistratilor.
Inca din anul 2000 CCR a inceput sa-si foloseasca prerogativele pentru a stabili un regim privilegiat pentru pensiile de serviciu ale magistratilor. Regimul privilegiat foloseste si judecatorilor CCR, asimilati magistratilor prin Statut.
– prin Decizia nr. 20/2000 CCR a stabilit ca este neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati prin Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii, pe considerentul ca magistratii ar fi discriminati fata de militari, care isi pastrau pensiile de serviciu.
– prin Decizia nr. 873/2010, CCR a stabilit ca este constitutional ca pensiile de serviciu, mai putin cele ale magistratilor, sa fie recalculate exclusiv potrivit sistemului contributiv, recalculare echivalenta cu desfiintarea lor ca pensii distincte de pensiile din sistemul public de pensii, si ca drepturi castigate ar fi doar prestatiile incasate pana la momentul intrarii in vigoare a noii legi.
Citat din decizie, cap I, alin 4:
„Curtea constată că în conceptul de „drepturi câştigate” pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare”.
Atat in decizia 20/2000 cat si in decizai 873/2010, CCR statueaza ca ar fi neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati, nu reglementari care prevad recalcularea sau ajustarea cuantumului lor, prerogative care tin de competenta Legiuitorului. Salariile si pensiile magistratilor sunt reglementate prin lege, nu direct de Constitutie.
Daca magistratii se prevaleaza de cateva articole din Constituție, pentru a forta un statut privilegiat al lor fata de alte categorii sociale in privinta salarizarii si pensiilor, de ce nu s-ar prevala si militarii fortelor armate de statutul acordat de art. 118 din Constitutie, respectiv de rolul de garant al democratiei constitutionale?
„Art. 118 – Forţele armate
(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.”
Incalcarea de catre CCR a propriei jurisprudente in stabilirea constitutionalitatii reglementarilor elaborate de puterea legislativa nu reprezinta o batjocura la adresa democratiei constitutionale?
In Decizia nr 900/2020, CCR a plusat, stabilind ca drepturi de pensie garantate ar fi intreaga componenta contributiva a pensiilor de serviciu, indiferent daca prestatiile ar fi fost platite sau nu. Altfel spus, noua lege nu poate micsora componenta contributiva a pensiei de serviciu.
Din paragraful 104 al Deciziei 900/2020
„Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept
câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar.”
câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar.”
Paragraful 116
„116. În concluzie, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale,
Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că
Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că
(i) pensiile speciale nu
reprezintă un privilegiu,
reprezintă un privilegiu,
(ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se
acordă, (
acordă, (
iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice
eliminarea lor,
eliminarea lor,
(iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în
domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a
dreptului de proprietate și, în fine
domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a
dreptului de proprietate și, în fine
(v) legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime
componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.”
componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.”
Prin decizia nr. 467/2023, CCR a revizuit considerentele de mai sus in privinta neretroactivitatii recalcularii pensiilor de serviciu si a dreptului din pensie garantat.
Daca prin deciziile anterioare stabilise ca doar prestatiile platite potrivit legii anterioare sau componenta contributiva a pensiilor de serviciu sunt drepturi garantate, prin Decizia nr. 467/ 2023 CCR a respins reforma pensiilor de serviciu votata de Parlament, hotarand discretionar ca intregul cuantum al pensiei de serviciu, inclusiv suplimentul necontributiv, stabilit prin legea anterioara, este un drept garantat si micsorarea lui ar reprezenta o incalcare a art. 15 din Constitutie privind neretroactivitatea.
In paragrafele 144 si 145, ale capitolului 2.6 din drecizie, CCR recunoaste ca a reconsiderat jurisprudenta anterioara si isi motiveaza revizuirea prin constructii juridice subiesctive si discutabile.
Citate din Decizia 467/2023
„144. Din cele de mai sus rezultă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul
neretroactivității legii protejează dobândirea calității de pensionar și prestațiile deja obținute; în schimb,
prestațiile viitoare nu intră în sfera de protecție a art.15 alin.(2) din Constituție. În virtutea acestei
concepții, Curtea a acceptat constituționalitatea diminuării cuantumului pensiilor de serviciu (cu
excepția celor din sistemul justiției) prin conversia acestora în pensii contributive, operațiune realizată
prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul că,
la data pronunțării Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudență bogată, Curtea
Constituțională constatase existența unei situații de criză economică (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost
contrapusă dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivității legii. Acesta, deși obiectiv în sine,
poate cunoaște limitări inerente datorită unei situații excepționale întemeiate pe art.53 din Constituție.
neretroactivității legii protejează dobândirea calității de pensionar și prestațiile deja obținute; în schimb,
prestațiile viitoare nu intră în sfera de protecție a art.15 alin.(2) din Constituție. În virtutea acestei
concepții, Curtea a acceptat constituționalitatea diminuării cuantumului pensiilor de serviciu (cu
excepția celor din sistemul justiției) prin conversia acestora în pensii contributive, operațiune realizată
prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul că,
la data pronunțării Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudență bogată, Curtea
Constituțională constatase existența unei situații de criză economică (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost
contrapusă dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivității legii. Acesta, deși obiectiv în sine,
poate cunoaște limitări inerente datorită unei situații excepționale întemeiate pe art.53 din Constituție.
145. Generalizarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale cu privire la situațiile care
sunt străine art.53 din Constituție – care, prin ipoteza sa normativă, vizează numai situaţia în care există
o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale
(Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.424 din 30
mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este însă eronată, întrucât în lipsa
elementului care angajează aplicarea art.53, principiul neretroactivității legii este unul obiectiv, o
garanție acordată de stat în favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte
construcții juridice.”
sunt străine art.53 din Constituție – care, prin ipoteza sa normativă, vizează numai situaţia în care există
o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale
(Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.424 din 30
mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este însă eronată, întrucât în lipsa
elementului care angajează aplicarea art.53, principiul neretroactivității legii este unul obiectiv, o
garanție acordată de stat în favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte
construcții juridice.”
Cum modificarile aduse de legea supusa controlului constitutionalitaii respecta jurispudenta Curtii Constitutionale, valabila pana la data emiterii legii, in privinta constitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu, este dreptul Parlamentului sa ceara socoteala CCR pentru Decizia 467/2023 prin care a revizuit propriile decizii privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu in plata.
Curtea Constitutionala a incalcat grav ordinea constitutionala, blocand atributul suveran al Parlamentului de a legifera in domeniul reformei pensiilor de serviciu, in concordanta cu Programul PNRR asumat de Romania in fata Comisiei Europene pentu a accesa cateva miliarde de Euro.
Isi asuma CCR riscul ca Romania sa piarda acele miliarde de Euro?
Ca sa declare neconstitutionala recalcularea pensiilor de serviciu ale magistratilor, CCR a extins in Decizia 467/2023 consideratiile sale la toate pensiile de serviciu, cu toate ca legea nu avea asemenea dispozitii si nici ICCJ nu formulase excepții decat pentru pensiile magistratilor.
Inca din anul 2000 CCR a inceput sa-si foloseasca prerogativele pentru a stabili un regim privilegiat pentru pensiile de serviciu ale magistratilor. Regimul privilegiat foloseste si judecatorilor CCR, asimilati magistratilor prin Statut.
– prin Decizia nr. 20/2000 CCR a stabilit ca este neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati prin Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii, pe considerentul ca magistratii ar fi discriminati fata de militari, care isi pastrau pensiile de serviciu.
– prin Decizia nr. 873/2010, CCR a stabilit ca este constitutional ca pensiile de serviciu, mai putin cele ale magistratilor, sa fie recalculate exclusiv potrivit sistemului contributiv, recalculare echivalenta cu desfiintarea lor ca pensii distincte de pensiile din sistemul public de pensii, si ca drepturi castigate ar fi doar prestatiile incasate pana la momentul intrarii in vigoare a noii legi.
Citat din decizie, cap I, alin 4:
„Curtea constată că în conceptul de „drepturi câştigate” pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare”.
Atat in decizia 20/2000 cat si in decizai 873/2010, CCR statueaza ca ar fi neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati, nu reglementari care prevad recalcularea sau ajustarea cuantumului lor, prerogative care tin de competenta Legiuitorului. Salariile si pensiile magistratilor sunt reglementate prin lege, nu direct de Constitutie.
Daca magistratii se prevaleaza de cateva articole din Constituție, pentru a forta un statut privilegiat al lor fata de alte categorii sociale in privinta salarizarii si pensiilor, de ce nu s-ar prevala si militarii fortelor armate de statutul acordat de art. 118 din Constitutie, respectiv de rolul de garant al democratiei constitutionale?
„Art. 118 – Forţele armate
(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.”
Incalcarea de catre CCR a propriei jurisprudente in stabilirea constitutionalitatii reglementarilor elaborate de puterea legislativa nu reprezinta o batjocura la adresa democratiei constitutionale?
In Decizia nr 900/2020, CCR a plusat, stabilind ca drepturi de pensie garantate ar fi intreaga componenta contributiva a pensiilor de serviciu, indiferent daca prestatiile ar fi fost platite sau nu. Altfel spus, noua lege nu poate micsora componenta contributiva a pensiei de serviciu.
Din paragraful 104 al Deciziei 900/2020
„Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept
câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar.”
câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar.”
Paragraful 116
„116. În concluzie, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale,
Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că
Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că
(i) pensiile speciale nu
reprezintă un privilegiu,
reprezintă un privilegiu,
(ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se
acordă, (
acordă, (
iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice
eliminarea lor,
eliminarea lor,
(iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în
domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a
dreptului de proprietate și, în fine
domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a
dreptului de proprietate și, în fine
(v) legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime
componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.”
componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.”
Prin decizia nr. 467/2023, CCR a revizuit considerentele de mai sus in privinta neretroactivitatii recalcularii pensiilor de serviciu si a dreptului din pensie garantat.
Daca prin deciziile anterioare stabilise ca doar prestatiile platite potrivit legii anterioare sau componenta contributiva a pensiilor de serviciu sunt drepturi garantate, prin Decizia nr. 467/ 2023 CCR a respins reforma pensiilor de serviciu votata de Parlament, hotarand discretionar ca intregul cuantum al pensiei de serviciu, inclusiv suplimentul necontributiv, stabilit prin legea anterioara, este un drept garantat si micsorarea lui ar reprezenta o incalcare a art. 15 din Constitutie privind neretroactivitatea.
In paragrafele 144 si 145, ale capitolului 2.6 din drecizie, CCR recunoaste ca a reconsiderat jurisprudenta anterioara si isi motiveaza revizuirea prin constructii juridice subiesctive si discutabile.
Citate din Decizia 467/2023
„144. Din cele de mai sus rezultă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul
neretroactivității legii protejează dobândirea calității de pensionar și prestațiile deja obținute; în schimb,
prestațiile viitoare nu intră în sfera de protecție a art.15 alin.(2) din Constituție. În virtutea acestei
concepții, Curtea a acceptat constituționalitatea diminuării cuantumului pensiilor de serviciu (cu
excepția celor din sistemul justiției) prin conversia acestora în pensii contributive, operațiune realizată
prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul că,
la data pronunțării Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudență bogată, Curtea
Constituțională constatase existența unei situații de criză economică (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost
contrapusă dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivității legii. Acesta, deși obiectiv în sine,
poate cunoaște limitări inerente datorită unei situații excepționale întemeiate pe art.53 din Constituție.
neretroactivității legii protejează dobândirea calității de pensionar și prestațiile deja obținute; în schimb,
prestațiile viitoare nu intră în sfera de protecție a art.15 alin.(2) din Constituție. În virtutea acestei
concepții, Curtea a acceptat constituționalitatea diminuării cuantumului pensiilor de serviciu (cu
excepția celor din sistemul justiției) prin conversia acestora în pensii contributive, operațiune realizată
prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul că,
la data pronunțării Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudență bogată, Curtea
Constituțională constatase existența unei situații de criză economică (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost
contrapusă dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivității legii. Acesta, deși obiectiv în sine,
poate cunoaște limitări inerente datorită unei situații excepționale întemeiate pe art.53 din Constituție.
145. Generalizarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale cu privire la situațiile care
sunt străine art.53 din Constituție – care, prin ipoteza sa normativă, vizează numai situaţia în care există
o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale
(Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.424 din 30
mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este însă eronată, întrucât în lipsa
elementului care angajează aplicarea art.53, principiul neretroactivității legii este unul obiectiv, o
garanție acordată de stat în favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte
construcții juridice.”
sunt străine art.53 din Constituție – care, prin ipoteza sa normativă, vizează numai situaţia în care există
o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale
(Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.424 din 30
mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este însă eronată, întrucât în lipsa
elementului care angajează aplicarea art.53, principiul neretroactivității legii este unul obiectiv, o
garanție acordată de stat în favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte
construcții juridice.”
Cum modificarile aduse de legea supusa controlului constitutionalitaii respecta jurispudenta Curtii Constitutionale, valabila pana la data emiterii legii, in privinta constitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu, este dreptul Parlamentului sa ceara socoteala CCR pentru Decizia 467/2023 prin care a revizuit propriile decizii privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu in plata.
Curtea Constitutionala a incalcat grav ordinea constitutionala, blocand atributul suveran al Parlamentului de a legifera in domeniul reformei pensiilor de serviciu, in concordanta cu Programul PNRR asumat de Romania in fata Comisiei Europene pentu a accesa cateva miliarde de Euro.
Isi asuma CCR riscul ca Romania sa piarda acele miliarde de Euro?
Autorul articolului
Sursa articol si detinatorul dreptului de autor: https://www.huhurez.com/2023/08/are-parlamentul-curajul-sa-i-ceara.html
Articol preluat automat prin functia rss pusa la dinpozitie de autor la adresa https://www.huhurez.com/feeds/posts/default?alt=rss
Titlu original huhurez.com
Data originala articol 21 august 2023 14:02