Londra, capitală a unui (fost) mare imperiu înțelege bine cum se pierde controlul asupra unei lumi. Și cum o simplă bătălie poate întoarce soarta unui război – vezi Waterloo. Nu mai am niciun dubiu (iar!) că Ucraina este Waterlool-ul globalizării pe stil vechi. Cine pierde această bătălie, căci războiul din Ucraina nu este decât o bătălie, una importantă, dar DOAR o bătălie pe câmpul globalizat de luptă între vechile puteri centrale – SUA & Aliații NATO – și puterile emergente din marele est – China și aliații BRICS! Căci da, Rusia însăși este „proxi-ul” adevăratului jucător de pe „planeta mare”, fapt de care sunt convins că este conștient și Putin, deși acesta încearcă din răsputeri să transforme Rusia în jucător, și nu doar mandatar, în noua schemă geopolitică ce tinde să se contureze. Iar China, indiferent de deznodământul Waterloolului Ucrainian, pare să fi tranșat în favoarea ei acest mare război rece global.
O altă constatare tulburătoare este restrângerea până la dispariția efectivă a folosirii banilor cash. Nu vă vorbesc acum despre obiceiurile dobândite ale „plătitorilor” care din comoditate preferă să folosească telefonul sau cardul pentru plățile sale. NU! Este vorba despre dispariția cașului ca urmare a refuzului de a accepta plăți cu bani peșin de către comercianți. Știu că pare sf, că poate chiar semăna a „fake-news”, dar în Anglia refuzul banilor de către comercianți este deja un fapt banal. Astfel este mai mult decât probabil ca având bani cash în buzunar să nu puteți să cumpărați o înghețată sau o cafea. Sau orice. Lucrul este și mai evident atunci cândconstați că până și cântăreții ambulanți și cerșetoriii sunt echipați cu POS-uri!!! Imaginile pe care le voi alătura acestui text sper că vor fi convingătoare: banii cash sunt ca și scoși din folosință pentru occidentali. Fapt care face posibil controlul absolut al cetățeanului noii Lum ce se construiește pe „planeta mică”. Dar acesta este un subiect pe care îl vom dezvolta mai pe larg în alte viitoare postări, cu ajutorul Domnului.
Ultimul subiect pe care-l amintesc, dar despre care am mai vorbit îi zilele trecute este inflația. Inflația este atât de mare, încât este pe cale să spulbere „middle-class-ul” și să aplatizeze în jos societatea. Sumele fabuloase aruncate din pix pe piață în timpul plandemiei au făcut ca produsele și serviciile să se scumpească cu până la 40% în vestul bogat pe cale să devină foarte sărac. Și sarabanda inflației este accentuată conștient prin măsurile luate ca urmare Waterloo-ului Ucrainian, însă această accentuare va fi sesizabilă deplin abia peste câteva luni, căci da, ceea ce vedem acum nu sunt încă efectele războiului, ci ale plandemiei… când se vor combina cele două valuri inflaționiste, când efectele celor două valuri se vor adiționa – dacă nu cumva chiar înmulți exponențial – tzunamiul economic va spulbera modul de viață occidental, mic burghez, al occidentalului. Sărăcia pare a fi inevitabilă. De aceea tot în Anglia am auzit des vorbindu-se în media despre venitul minim garantat- semn că sărăcia este și ea o politică de stat. Căci dispariția, topirea în inflație a economiilor popiulțaie, pauperizarea accentuată și necesitatea acordării pe scară largă a unui venit minim, nu sunt decât un alte mijloace, mijloacele economice de control a populației… și implicit de diminuare a natalității! Și iată cum totul se „închide în cheie”. Totul este clar ca lumina zilei, căci a trecut vreme când aceste planuri erau intuite, prevăzute… acum planurile sunt deja puse în practică! și doar cine nu vrea să le vadă, doar „optimiștii” incurabili care refuză realitatea precum struțul, mai pot nega evidențele acestor „coincidențe”.
Ar mai fi multe de spus… dar nu vreau să vă pun răbdarea la încercare. Vom mai vorbi pe aceste subiecte. Așa cum am mai făcut-o.
Dan MV Chitic – Telegram