Astăzi s-au împlinit 162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Pandemia a anulat însă nota festivistă de altă dată

Ziua de 24 ianuarie are pentru români o semnificație anume. La această data, în urmă cu 162 de ani avea loc Unirea Principatelor Române, cunoscută și sub numele de Mica Unire. Din păcate însă Pndemia a anulat cu totul ceremoniile ce se organizau în toată țara cu această ocazie
Din motive de securitate sanitară, cei are au participant la astfel de evenimente, organizate împreună cu autorităţile locale, nu s-au mai prins în Hora Unirii, aşa cum se întâmpla în anii anteriori, însă sărbătoarea nu a fost scutită de surprize ca cea de la Iași unde primarul Mihai Chirică, prezent în Piața Unirii , pentru a marca această zi,  a fost „atacat” cu iaurt de către  un militiar în rezervă.
Aproape concomitent, de data asta însă , în Republica Moldova, Diana Șoșoacă (Partidul AUR) a făcut spectacol  urcând pe statuia lui Alexandu Ioan Cuza şi cerând unirea ţării cu Basarabia, alături de  unioniştii prezenți  la ceremoniile prilejuite de aniversarea a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române.
Reîntocându-ne la semnificația acestui eveniment , procesul Unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, Muntenia și Moldova, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Acesta a început odată cu adoptarea Regulamentelor Organice între 1831-1832 în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Deznodământul războiului Crimeii a stăvilit pentru un timp ambițiile geopolitice ale imperiului rus la Dunărea de jos, fără a consolida efectiv imperiul Otoman de care depindeau principatele, ceea ce a creat un context favorabil realizării unirii.
 Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.
La începutul anului 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, pentru ca în 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică.
Unirea a fost consolidată de principele Carol de Hohenzollern, după înlăturarea lui Cuza  de la putere în 1866, iar constituția a fost adoptată în acel an, noul stat fiind România.
În perioada comunistă, luna ianuarie era prilej de mare sărbătoare. Zilele de naştere ale celor doi dictatori, 7 ianuarie – ziua Elenei Ceauşescu – şi 26 ianuarie – ziua lui Nicolae Ceauşescu – umbreau toate celelalte sărbători, mai ales  ziua Unirii , 24 ianuarie, ziua Unirii Principatelor Unite.
Cei care au trăit din plin perioada comunistă îşi amintesc şi acum cu cât fast era celebrată ziua de 26 ianuarie în toată ţara. Fabricile şi uzinele primeau directive speciale pentru a organiza manifestări în cinstea marelui conducător al ţării, iar fiecare unitate pregătea un cadou din ce lucra pentru ”primul fiu al ţări”. Cei mai buni meşteri şi muncitori lucrau din timp pentru a realiza cadoul destinat lui Nicolae Ceauşescu…
(Jurnal)

Sursa: jurnalgiurgiuvean.ro
Articol sursa: Astăzi s-au împlinit 162 de ani de la Unirea Principatelor Române. Pandemia a anulat însă nota festivistă de altă dată

Comentarii

comentarii

Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.