Câmpia Turzii, a treia bază a Pentagonului în România, în coasta Rusiei

După Deveselu şi Mihail Kogălniceanu, de ceva timp, la Câmpia Turzii funcţionează cea de-a treia bază militară americană din România. În prezent, în Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, judeţul Cluj, se află un detaşament alcătuit din aeronave de luptă fără pilot MQ-9 Reaper şi circa 90 de militari aparţinând Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii. 

Nu este pentru prima dată când militari americani aduc drone sau avioane de luptă în judeţul Cluj, dar de această dată „desantul” yankeilor pare unul cu un caracter permanent. „Aceasta este a treia dislocare de aeronave MQ-9 Reaper în România, însă ce este şi mai important este faptul că ea face parte dintr-un lung istoric de dislocări ale Forţelor Aeriene ale Statelor Unite aici. De la aderarea României la NATO, în 2004, aceasta este a 12-a dislocare a Forţelor Aeriene ale Statelor Unite la Câmpia Turzii. Sperăm ca această dislocare să reprezinte începutul unei prezenţe constante a Forţelor Aeriene ale SUA în România. Prezenţa noastră înaintată în Europa şi colaborarea dintre militarii americani şi români, prin care se creează interoperabilitate, încredere şi experienţă comună sunt de neînlocuit. Prezenţa înaintată reprezintă piatra de temelie a capacităţii noastre de a ne apăra aliaţii, de a reacţiona la ameninţări, de a asigura asistenţă în cadrul operaţiunilor globale şi de a le reaminti inamicilor noştri, din prezent şi din viitor, că suntem uniţi. Statele Unite sunt dedicate angajamentului luat faţă de NATO, securităţii în regiunea Mării Negre şi promovării unei Românii sigure, libere, democratice, stabile şi prospere. Suntem dedicaţi şi angajamentului de a sprijini şi a construi o armată română şi mai capabilă”, a declarat recent, într-o festivitate la Câmpia Turzii, David Muniz, însărcinatul cu afaceri de la Ambasada SUA la Bucureşti. 

Fost director al SRI, Costin Georgescu consideră că decizia Pentagonului vine oarecum natural în contextul tensiunilor înregistrate în zona Mării Negre. „După 2014, Crimeea a ajuns, practic, o imensă bază militară rusească la Marea Neagră, iar Moscova ridică tonul tot mai des. Apoi, avem o Turcie imprevizibilă, care este membru NATO, dar de multe ori nu se comportă ca atare. Cum Bulgaria are oarecum natural afinităţi cu Rusia, România rămâne baza pentru NATO în zona Mării Negre. Suntem un punct strategic. 

De altfel, aveam deja un număr important de militari americani în România, la Kogălniceanu şi Deveselu. Dar aceştia erau pe componenta terestră, antibalistică şi de aviaţie de transport. Acum, la Câmpia Turzii americani vin şi cu latura de aviaţie de luptă. Se întregeşte oarecum cadrul dacă avem în vedere că şi componenta navală o descoperim periodic în zonă prin sosirea în Marea Neagră a distrugătoarelor americane din clasa Arleigh Burke. Oricum, această desfăşurare a dronelor, a aviaţiei de luptă la Câmpia Turzii nu este întâmplătoare, partea americană a pregătit din timp asta”, a precizat Costin Georgescu.

Conform unor surse militare, investiţia de la baza din Câmpia Turzii se realizează pentru descurajarea Rusiei şi este cea mai importantă făcută de Armata SUA într-o ţară străină, din 2014 şi până în prezent. Partea americană investeşte în Baza 71 pe mai multe linii, dar trunchiul pricipal al investiţiei (68 de milioane de dolari) este utilizat pentru realizarea de depozite cu echipamente şi materiale prepoziţionate, ridicarea de hangare pentru avioane de luptă şi dotarea bazei cu vehicule şi provizii.

Până acum, Armata SUA a utilizat cu precădere Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, din judeţul Constanţa, unde a dislocat un grup de luptă de nivel batalion întărit, de aproape 1.000 de militari, cu blindate şi elicoptere, şi Baza Deveselu (200 de militari care deservesc sistemul antirachetă Aegis Ashore), dar începând de anul trecut, Pentagonul şi-a îndreptat însă tot mai mult atenţia spre baza de la Câmpia Turzii. Oricum, în timp, americanii au mai  operat aici drone de luptă MQ-9 Reaper, dar şi avioane F-15 Eagle, F-16 Fighting Falcon, F-22 Raptor sau A-10 Thunderbolt-Warthog. 

Dronele MQ-9 Reaper aflate acum în serviciu la Câmpia Turzii sunt asemănătoare celei folosite pentru eliminarea generalului iranian Soleimani. Acest tip de dronă este pilotat de la sol de un echipaj format din doi operatori, are o autonomie de 14 ore, o viteză maximă sub 500 de kilometri pe oră şi o rază de acţiune de 1.850 de kilometri. Are două radare, din care unul specializat pentru mediului marin, şi poate fi înarmată cu o gamă largă de rachete sau bombe ghidate laser. De exemplu, MQ-9 Reaper poate căuta şi ataca ţinte la sol cu letalele rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.