Cazul adolescentei care a vrut să se sinucidă la metrou, în atenția psihologilor. Pandemia, un factor agravant.”Mersul la școală este o formă de detensionare ”

De fiecare dată când ne aflăm în fața unui incident precum cel petrecut în urmă cu două zile în stația de metrou Dristor 1 din Capitală, unde o adolescentă a încercat să își pună capăt zilelor, fiind salvată în ultimul moment de doi tineri curajoși, revine în discuție necesitatea montării unor panouri de protecție pe fiecare peron în parte. Este o măsură pe care autoritățile au anunțat-o de ani de zile, însă care nici până acum nu a fost implementată, deși în umbra evenimentelor din ultimii ani, în care mai multe persoane fie s-au sinucis, fie au încercat să o facă, fie au fost omorâte, ar trebui să reprezinte o prioritate.

”Îngerii” păzitori ai adolescentei, înlocuitori ai panourilor de siguranță de la peronul stației

Miercuri, o adolescnetă de 15 ani, vlăguită de îndoieli și sentimente de vinovăție apărute în urma divorțului părinților săi, ia o decizie radicală: merge pe peronul stației Dristor 1, așteaptă sosirea trenului, iar cu câteva zeci de secunde înainte de intrarea garniturii în stație, decide să sară pe șină. O tânără cu prezență de spirit vede gestul fetei și se repede să o salveze, încercând să îi întindă o mâna pentru a o ajuta. Ca printr-o minune, fata realizeză situația în care se află, își dă seama că gestul ei îi poate aduce sfârșitul mult prea devreme și îi întine mâna femeii. Aceasta încearcă să o ridice, însă fata se dovedește a fi prea grea pentru puterile ei. În ajutorul celor două sare un bărbat care o trage cu toată forța pe adolescentă și o salvează în ultima clipă – scenă desprinsă, parcă, din filme dramatice.

Eroii adolescentei se numesc Alexandra și Răzvan. Bărbatul este fiul fostului mare jucător de fotbal al lui Dinamo, Dănuț Lupu.

Alexandra, salvatoare: „A văzut că metroul se apropie şi a sărit între șine. Am strigat la ea. Un alt domn a venit să mă ajute să o tragem. Mă bucur că şi ea auzind că am strigat-o, a avut timp şi a venit către noi pentru că a fost… e puţin spus la limită. Doar văzându-ne că suntem acolo şi că i-am atras atenţia şi într-un fel din punctul meu de vedere a realizat ce se întâmplă şi s-a răzgândit.”

Răzvan Lupu, salvator: „Eu coboram şi am auzit-o ţipând. iniţial am crezut că a scăpat ceva. Am făcut doi paşi şi am văzut-o pe aia mică că se ridică în picioare. Când am văzut-o că se ridică în picioare i-am zis, dă-mi mâna. Am tras-o cât am putut de tare. Am văzut puţin în dreapta metroul cum venea. A fost pur şi simplu instinct. Nimic altceva, a fost milisecunda aia când am reuşit să o trag şi a lovit-o metroul peste picior. Orice fracţiune de secundă a contat, mă bucur că am reuşit să o ajut.”

”A cerut să fie alinată”

Suferința emoțională prin care trece fata din cauza divorțului părinților a fost confirmată și de salvatorii ei.

Alexandra: „A şi cerut lucrul acesta, să fie alinată, am încercat să vorbesc cu ea ca şi cu o prietenă, să o întreb câţi ani are. Ea se simţea cauza tuturor celor ce se întâmplă.”

Răzvan Lupu: „Avea gol în ochi, nu transmitea nimic, era panicată, era într-o stare de şoc. Din câte am înţeles sunt problemele din familie, uşoare traume, uşoare sechele legate de un divorţ al părinţilor.”

Ce spun psihologii despre gestul adolescentei de la metrou
Ce spun psihologii despre gestul adolescentei de la metrou

Copiii trăiesc cu sentimentul de vinovăție pentru divorțul părinților

Adolescenta a fost dusă ulterior la Spitalul Obregia pentru investigații.

De cele mai multe ori, divorțul adulților reprezintă un moment extrem de dificil, din punct de vedere psiho-emoțional, în viața copiilor. Specialiștii vorbesc despre faptul că sentimentul de vinovăție pe care îl încearcă minorii într-o asemenea situație este extrem de apăsător și de aceea unii dintre ei ajung să recurgă la gesturi radicale.

”Au impresia că din cauza lor se întâmplă despărțirea, separarea. Nu știu să explice, însă au aimpresia că ei nu au fost suficient de buni, că nu au făcut eforturi să fie mediatori și împăciuitori între părinți. Au impresia că de ei depinde relația părinților. Cu toate că nu are nicio legătură ceea ce crede copilul sau adolescentul cu realitatea, dar asta este senzația.”, a explicat pentru Impact.ro psihoterapeutul Karen Rosner.

În afara sentimentului de autoînvinovățire dus la extrem al adolescentei, specialistul evidențiază și un aspect la care nu multă lume s-a gândit, însă care ar fi putut cântări destul de mult la decizia radicală a ei, acela că timp de 4 luni de zile elevii nu au mai mers la școală din cauza pandemiei – fapt ce ar fi creat și mai multă apăsare sufletească.

”A fost o perioadă lungă de program diferit a vieții oamenilor. Pentru adolescenți viața de grup este foarte importantă. Mersul la școală, uneori, este o formă de detensionare, atunci când sunt probleme acasă. Ei merg, vorbesc, râd, iar prin acest lucru se încarcă emoțional și au puterea să reziste la mediul ostil de acasă.”, a mai precizat psihologul.

Recomandări pentru părinți

Pentru a preîntâmpina astfel de gesturi necugetate, în general, părinții ar trebui să fie foarte atenți la schimbările de comportament și stările sufletești ale copiilor lor. O neglijare repetată a acestor lucruri ar putea duce la adevărate tragedii.

”Cu siguranță ea (adolescenta – n.r.) s-a simțit tristă, nefericită, lipsită de speranță, de perspectivă, cu sentimente de vinovăție, de regret și împovărată de gânduri legate de ce o să se întâmple cu ea și cu familia ei.

Este posibil ca gestul ei să fie unul de disperare prin care să atragă atenția celorlalți că i se întâmplă lucruri grave și că este singură. Poate că părinții, fiind foarte preocupați de divorț sau de alte probleme personale, profesionale, au neglijat-o. Și atunci, ea are nevoie, printr-un semnal indirect, să atragă atenția că trece printr-o perioadă grea și are nevoie de ajutor, de sprijin, de suport afectiv. ”

În urma gestului fetei, rămân multe întrebări fără răspuns. Una dintre ele ar fi de ce nici până acum nu s-au montat acele panouri de siguranță care să îi împiedice pe călători să ajungă pe șinele de tren.

Metrorex susține că a făcut demersuri de peste trei ani pentru un astfel de proiect

Pentru cele 63 de stații din București, investiția întregii lucrări s-ar ridica la aproximativ 27 de milioane de euro anual, sumă ce reprezintă peste o treime din cât încasează compania din bilete. Timid, Metrorex a făcut totuși un prim pas. În curând compania va demara un proiect pilot la stația Piața Victoriei în cadrul căruia va fi instalată o singură poartă de siguranță la peron și se va urmări reacția călătorilor.

Unul dintre cele mai șocante evenimente produse într-o stație de metrou de la noi a avut loc în 12 ianuarie 2017, tot în stația Dristor 1. Atunci Camelia Șerban – o femeie cu reale probleme de comportament – a împins o tânără pe șine, înainte ca trenul să intre în stație. Victima a încercat să se agațe de marginea peronului, însă Camelia Șerban a lovit-o în zona capului cu piciorul, tânăra sfârșind sub roțile trenului. În 2019, Camelia Șerban a fost condamnată definitiv la închisoare pe viață pentru săvărşirea infracţiunilor de tentativă de omor şi omor calificat.

Ce spun psihologii despre gestul adolescentei de la metrou
Ce spun psihologii despre gestul adolescentei de la metrou

Read More
Reflectorul de Sud

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.