Corneliu VLAD
Un sociolog american afirmă că omenirea trăiește în cel mai dens moment al istoriei sale. Dar, putem adăuga, și cel mai complex, preocupant, periculos, prin riscurile care îl asaltează, de la autodistrugerea nucleară a planetei până la amenințarea transumanismului cu alterarea a însăși esenței umane. Pandemia a dezechilibrat și bulversat societatea umană în cele mai diferite zone ale sale, de la arhitectonica și așa precară a păcii și securității mondiale până la detaliile vieții cotidiene a fiecărui cetățean al Terrei.
Pandemia și războiul din Ucraina au deschis o Cutie a Pandorei din care s-a revărsat o cohorta de crize planetare în cele mai diverse domenii – securitar, economic, financiar, energetic, civilizational, religios, societal, medical, umanitar etc. etc. A scrie azi despre Ucraina înseamnă a aduce în discutie toate aceste crize.
Pandemia sau așa-zisa pandemie Covid si mascarada vaccinărilor se va înscrie în istoria umanității drept prima mare mistificare planetară menită să înspăimânte întreaga omenire și sa creeze “oportunitatea” instaurării unei guvernări globale, cu consecinte nefaste incalculabile asupra devenirii a însăși speciei umane.
Iar războiul din Ucraina și sancțiunile aplicate Rusiei dezvoltă efecte în avalansă în sfera tuturor activităților umane, avertizează secretarul general al ONU, António Guterres. Criza tridimensională a piețelor alimentare, energetice și financiare globale “produce efecte în cascadă alarmante asupra unei economii mondiale deja lovită de COVID-19 și schimbările climatice”, potrivit evaluărilor Grupului Global de Răspuns la Criză (GCRG) creat la ONU.
Prima ciocnire violentă majoră a noului Război Rece
Războiul din Ucraina reprezintă prima ciocnire violentă majoră a noului Război Rece, o dramă a concurenței strategice în creștere între superputerile momentului.
Probabilitatea redusă a unui război direct între marile puteri ‒ datorită reticenței justificate de a declanșa un Armaghedon nuclear ‒ și a izbucnirii mai multor războaie neregulate în decenii a proiectat iluzia că conflictul interstatal convențional este învechit. Dar conflagrația din Ucraina arată că spectrul războiului continuă să bântuie lumea, inclusiv în ce privește recurgerea la arme nucleare sau alte arme de distrugere în masă.
În plus, acest conflict implică și componente mai moderne – lovituri aeriene, drone și rachete hipersonice, precum și amenințări nucleare pentru a descuraja intervenția directă a NATO. Iar prezența luptătorilor neconvenționali precum mercenari, voluntari străini, forțele speciale și echipele paramilitare ridică nivelul de complexitate al confruntarii militare.
Iar războiul din Ucraina nu se duce doar cu gloanțe și rachete. Întreaga durată a conflictului ‒ atât în ceea ce privește adâncimea, cât și spațiul ‒ merge mult mai departe. De fapt, implică și măsuri de război economic și financiar. Mai mult, conflictul confirmă faptul că spațiul cibernetic a devenit un domeniu de confruntare care se pretează pentru acte de sabotaj, spionaj, atacuri și dezinformare. În cele din urmă, e de remarcat și utilizarea intensivă a războiului psihologic.
Acest război nu este purtat doar de militari ruși și ucraineni obișnuiți sau de războinici neregulați – observă politologul mexican Jose Miguel Alonso-Trabanco. El implică legiuni de finanțatori, bancheri, directori de afaceri, hackeri, influenți și spin doctors.
De aici, caracterul multiform al războiului modern, inclusiv conceptul rusesc de război hibrid, conceptul american de război din a patra generație și conceptul chinez de război fără restricții.
Războiul dintre Ucraina și Rusia are repercusiuni asupra hranei cetățenilor de pe întreaga planetă
Rusia și Ucraina sunt renumite ca două dintre “coșurile de pâine” ale lumii. Ele furnizează aproximativ 30% din grâul și orzul care se consumă pe glob. Mărfurile pentru care Rusia și Ucraina joacă cel mai mare rol sunt grâul, orzul, porumbul, semințele și uleiurile de floarea soarelui. Ponderea globală a exporturilor ucrainene de orz și grâu a crescut în 2021 la 14%, respectiv 10%, iar ponderea Rusiei cu 12% respectiv 18%. Dar războiul a afectat grav piețele alimentare, energetice și financiare și a ridicat prețurile mărfurilor la un nivel record.
Experții ONU estimează că 1,7 miliarde de oameni din 107 de state se află sub impactul cel puțin al unuia dintre cele trei riscuri, mai ales în Africa, Asia și Pacific și America Latină și Caraibe. Iar cumularea riscului cu efectele deja devastatoare ale crizei COVID-19 și ale schimbărilor climatice va declanșa o criză a datoriilor, penurie de alimente și pane de curent.
Rusia și Ucraina, doi giganți mondiali ai producției de grâu, sunt nu numai “coșul de pâine al Europei”, căci importanța geostrategică a producției de grâu a acestor două țări depășește cu mult granițele Vechiului Continent. Exporturile rusești și ucrainene sunt cruciale și pentru securitatea alimentară a țărilor din Orientul Mijlociu, Africa și Asia.
Piața mondială a exporturilor este dominată de Rusia, care cu vânzările sale în străînătate de aproape 10 miliarde de dolari, s-a clasat înainte de război drept principalul exportator mondial de grâu. Iar Ucraina a ajuns pe locul cinci. Împreună, aceste puteri agricole reprezintă peste un sfert din exporturile mondiale (28%).
Înainte de război, Ucraina furniza 11% din grâul comercializat în lume, 15% din orz, 17% din porumb și 46% din semințe de floarea soarelui. Aproximativ 30% din terenul Ucrainei este în prezent ocupat, periculos sau prea deteriorat pentru a fi cultivat, ceea ce reprezintă o provocare majoră.
Producția agricolă a Ucrainei pentru piața mondială ar urma să se reducă la jumătate. Lipsa globală de îngrășăminte, de asemenea exacerbată de război, amenință să reducă recoltele.
Din păcate, stocurile globale de grâu (50 de milioane de tone) sunt la nivelul minim al deceniului din cauza consumului în creștere pe tot globul, ceea ce înseamnă că, deși există capacitatea de a înlocui exporturile ucrainene, ea este limitată. Stocurile globale sunt relativ scăzute și lumea depinde de un număr redus de țări exportatoare precum Canada, Statele Unite, Franța și Australia.
Un raport al Grupului Internațional de Experți pentru Sisteme Alimentare Durabile prezice că noua criză alimentară globală ar putea fi „cea mai mare criză din istorie”. David Beasley, directorul Programului Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, avertizează: „Cu cât porturile din regiunea Odessa rămân închise mai mult timp, cu atât această criză alimentară globală va fi mai devastatoare. »
Prețurile la alimente la nivel mondial sunt cu aproape 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit ONU. Iar prețurile la alimente sunt deja în creștere în Europa, în medie de 10% pe an.
Conflictul – combinat cu efectele schimbărilor climatice și ale pandemiei – „amenință să arunce zeci de milioane de oameni în insecuritate alimentară urmată de malnutriție și foamete”, spune secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Iar secretarul de stat al SUA Antony Blinken apreciază că lumea se confruntă cu „cea mai mare criză globală a securității alimentare a vremurilor noastre”.
Sfidările fără precedent ale pandemiei
Peste 7 miliarde de oameni din întreaga lume sunt afectați direct sau indirect de criza corona.
Narațiunea COVID-19 se prăbușește în fața protestelor crescânde din întreaga lume. Încă de la început, în ianuarie 2020, oamenii au fost făcuți să creadă și să accepte existența unei epidemii periculoase și care progresează rapid. Dar în realitate coronavirusul oferă un pretext și o justificare intereselor financiare și politicienilor corupți pentru a precipita întreaga lume într-o spirală de șomaj în masă, faliment, sărăcie extremă și disperare.
Peste 7 miliarde de oameni din întreaga lume sunt afectați direct sau indirect de criza corona, scrie universitarul canadian Michel Chossudovsky. Dacă publicul ar fi fost informat și asigurat că COVID este (conform definiției OMS) „asemănător cu gripa sezonieră”, campania de frică s-ar fi prăbușit și blocarea sau închiderea economiilor naționale ar fi fost evitate.
Impacturile sociale ale acestor măsuri nu sunt doar devastatoare, ci și în curs de desfășurare în ceea ce a fost descris drept al doilea, al treilea, al patrulea val, pentru care nu au existat dovezi.
Criza Covid a fost însoțită de o prăbușire majoră a piețelor financiare și există dovezi de fraudă financiară. Sectoare întregi ale economiei mondiale au fost destabilizate. Întreprinderile mici și mijlocii au fost conduse în faliment. Șomajul și sărăcia sunt rampante.
Impactul asupra sănătății (mortalitate, morbiditate) rezultat din închiderea economiilor naționale depășeste cu mult pe dezastrele atribuite Covid-19.
Foametea au izbucnit în zeci de țări în curs de dezvoltare, potrivit surselor ONU, iar sănătatea mintală a milioane de oameni din întreaga lume a fost afectată ca urmare a blocării, a distanțării sociale, a pierderii locurilor de muncă, a falimentelor, a sărăciei în masă și a disperării. Frecvența sinuciderilor și a dependenței de droguri a crescut la nivel mondial.
În spatele acestui proiect, puternicii finanțatori și miliardarii sunt cei care au contribuit la destabilizarea (la nivel mondial) a economiei reale. Și există dovezi ample că decizia de a „închide” economiile naționale (rezultând sărăcie și șomaj) va avea inevitabil un impact asupra tiparelor de morbiditate și mortalitate. De la începutul pandemiei, superbogații au încasat miliarde de dolari. Este vorba de cea mai mare redistribuire a bogăției globale din istoria lumii, însoțită de un proces de sărăcire la nivel mondial.
Criza energetică și a materiilor prime
Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, al doilea exportator de petrol și un producător semnificativ de îngrășăminte. Dar, estimează The Economist Intelligence Unit, chiar și în absența unui embargo, prețurile la petrol, gaze, metale comune și cereale ar fi crescut, deși într-o mai mica măsură.
Rusia este și un producător important de mai multe metale de bază (aluminiu, titan, paladiu și nichel) și toate vor înregistra creșteri de preț, ceea ce va avea un impact substanțial asupra sectoarelor industriale (cum ar fi industria auto) din întreaga lume.
Războiul și sancțiunile financiare aplicate Rusiei au și vor avea un impact devastator asupra lanțurilor de aprovizionare și comerțului cu Rusia și Ucraina. Rutele comerciale terestre dintre Asia și Europa, ca și cele dintre Rusia și Europa sunt grav îngreunate în urma deciziei țărilor UE de a-și închide spațiul aerian pentru aeronavele și mărfurile rusești (și măsura reciprocă a Rusiei de a-și închide propriul spațiu aerian pentru avioanele europene). Înainte de pandemie, aproximativ 35% din transportul global de mărfuri era transportat pe calea aerului.
Tările UE depind de Rusia pentru 40% din aprovizionarea cu gaze și nu pot reduce rapid această dependență. Europa importă aproximativ 400 de miliarde de metri cubi (bcm) de gaz în fiecare an, Rusia furnizând aproximativ 175–200 de miliarde de metri cubi. Poate Europa să găsească încă 175–200 de miliarde de metri cubi în rezerve alternative de gaz și/sau consum redus de gaz? „Foarte dur”, spune Nikos Tsafos, profesor la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
Rusia exportă, în mod normal, aproximativ 10% din petrolul global, iar o perturbare de asemenea amploare pe piața globală are ca rezultat nu doar un preț exorbitant al petrolului, dar și efecte serioase asupra economiilor vulnerabile dependente de petrol.
Arhitectura de securitate a lumii trebuie regandită
Moscova este angajată într-un pariu temerar de a reclădi arhitectura securității europene, ceea ce ar putea favoriza reafirmarea Rusiei ca forță de luat în seamă și ar putea da naștere unei lumi mai multipolare. Iar Occidentul acționează, deși nu prea convingător, pentru diminuarea puterii gigantului rus. Pe de altă parte, Beijingul este prins într-o poziție complicată. Ar putea profita de o Rusie slăbită ca partener junior sau ar putea încerca să susțină Rusia, în fața Washingtonului și Bruxellesului.
Războiul din Ucraina nu este un conflict hegemonic comparabil cu războaiele napoleoniene, este în joc structura viitoare a polarității și prevalența stabilității strategice în sistemul internațional. Încă nu este clar dacă configurația care va apărea va favoriza blocul occidental ‒ condus de SUA‒ sau axa eurasiatică a puterilor continentale.
În sfârșit, războiul din Ucraina atestă în mod convingător că puterea patriotismului în lumea modernă nu se diminuează, ci acționează cât se poate de hotărât. Patriotismul este adesea înțeles greșit deoarece influența internaționalismului liberal l-a făcut să pară irațional și parohial. Dar el se dovedește o sursa de energie care încurajează identitatea și vitalitatea naționala, amenințată de actuala paradigmă predominanta de globalizare, care nu este decât hegemonism mascat.
Sursa Read More