EFECTELE NEGATIVE MULTIPLE ALE ÎNLOCUIRII SISTEMELOR CENTRALIZATE DE ÎNCĂLZIRE A BLOCURILOR DE LOCUINȚE DIN ROMÂNIA CU DISPOZITIVE TERMICE INDUSTRIALE ALIMENTATE CU GAZ NATURAL – MICROCENTRALE DE APARTAMENT (3)

MOTTO: Principiul 15 din Declarația de la RIO a Întâlnirii la nivel înalt pe probleme de mediu din 1992 afirma:  “Unde există amenințări de alterare serioasă sau ireversibilă, lipsa siguranței științifice cu siguranță nu va fi folosită ca un motiv pentru amânarea măsurilor de prevenire a degradării mediului”.

ASPECTELE PSIHOSOCIALE ȘI ECONOMICE LA NIVELUL CETĂȚEANULUI

1.Cercetarea factorilor psihologici care au determinat instalarea DTI (dispositivele termice individuale) a dus la concluzia că pe primul plan este factorul financiar. Toate persoanele chestionate și-au instalat centrală termică individuală în primul rând pentru a plăti mai puțin la cheltuielile de întreținere. Calculele corecte trebuie să ia în considerare toate cheltuielile pe care le implică instalarea unei MTA (microcentrale de apartament) cu respectarea prevederilor legale, dar și dobânda ce s-ar putea realiza dacă suma de 1500-2000 EUR (sau echivalentul în lei) s-ar investi într-un depozit bancar, precum și cheltuielile lunare pentru gaz și energie electrică.

2.Compararea costurilor anuale (în EURO) de încălzire și de furnizare a apei calde menajere prin utilizarea unei centrale termice de tip cvartal modernizată față de utilizarea unei MTA, după primul an de exploatare a dus la concluzia că diferența dintre costuri este în favoarea alimentării centralizate. Aceasta fără a ține seama și de faptul că învechirea MTA va duce la necesitatea unor lucrări de reparații care pot fi foarte costisitoare.

 În condițiile aderarii la Uniunea Europeană, prin alinierea prețului gazului la prețul pieței europene diferența în defavoarea MTA se va mări considerabil.                                                     

 De aici rezultă că pentru scăderea costurilor de întreținere soluția optimă constă în modernizarea sistemelor centralizate și nu în generalizarea montării MTA.

3.Consumatorii ale căror apartamente rămân conectate la sistemul centralizat de încălzire trebuie să plătească mai mult pentru servicii, deoarece costul este mai mare când sunt serviți mai puțini utilizatori.

4.Faptul că proprietarii ce și-au introdus MTA nu mai contribuie la plata încălzirii blocului cu o cotă parte calculată corect este o mare nedreptate pentru coproprietarii rămași racordați la sistemul centralizat de alimentarecu căldură, care plătesc o parte din căldura de care beneficiază cei cu centrale. Apartamentele cu centrală proprie, realizează în prezent o economie de gaz metan, datorită faptului că fac parte din bloc, între 30-68%, datorită faptului că o parte din pereți nu sunt în exterior, temperatura acestora nu este de -20°C, ci de +20°C, această diferență de temperatură provine de la sistemul centralizat și o plătesc cei fără centrale termice, putem spune că cei mai săraci.

5.Creșterea semnificativă a costurilor pentru serviciile de încălzire și apă caldă de consum pentru consumatorii ramași branșați la sistemul centralizat se datorează și disfuncționalităților majore în funcționarea eficientă a sistemului centralizat, prin amalganul de sisteme de încălzire creat: blocuri cu centrale termice de scară, pe aceeaşi scară centrale termice de apartament, apartamente debranşate total sau parțial, apartamente cu sobe etc., blocuri cu un număr mic de apartamente rămase branşate la sistemul centralizat.

6.Este necesară impunerea la plată a consumatorilor debranşați total sau parțial, cu sau fără sursă alternativă de încălzire, a unei cote de întreținere pentru serviciul de încălzire centralizată, avându-se în vedere faptul că: apartamentele în cauză sunt   în blocuri de locuințe construite cu sisteme in comun (instalații de subsol, coloane verticale de transport etc.), se produce transfer de căldură prin pereții şi tavanele comune ale apartamentelor, iar țevile de legătură între apartamente nu pot fi eliminate şi acestea cedează căldură. Aceste țevi continuă să existe nu numai în spațiile comune, dar şi în interiorul apartamentelor debranşate. Acestea cedează căldură chiar şi atunci când sunt izolate, iar izolația termică poate fi îndepărtată în timp de către proprietarul apartamentului debranşat.

7.Sistemul de alimentare cu căldură a blocurilor de locuințe este un sistem comun, nu numai din punct de vedere al proprietății locatarilor, ci şi din punct de vedere tehnic. Sistemul de încălzire este parte organică a blocului de locuințe. Debranşarea trebuie privită ca un proces evolutiv, după primii debranşați urmează şi alți locatari. În final se ajunge într-o situație     în  care sistemul de încălzire nu va mai putea funcționa. Această situație aduce pagube materiale celor nedebranşați, prin urmare debranşarea nu poate fi concepută decât cu despăgubirea acestora.

8.Subminarea sistemelor de alimentare centralizată prin încurajarea debranşărilor duce, pe termen mediu şi lung la incapacitatea păturii celei mai sărace a populației de  a-şi asigura confortul termic. Altfel spus, acel segment de populație care nu îşi permite montarea unei centrale termice individuale riscă să nu poată găsi soluții de încălzire în momentul în care sitemele centralizate ajung să își înceteze funcționarea ca urmare a “hemoragiei” continue şi masive de clienți. Aceasta va lăsa o mulțime de oameni mai săraci fără nici un fel de încălzire (aşa s-a întâmplat la Baia Mare).

9.Efectele negative pe care le suportă coproprietarii rămaşi racordați la rețeaua centralizată din partea celor care-şi monteazã DTI (fărã aprobarea lor) sunt însă mult mai mari, dacă luăm in considerare pericolele pentru viață şi sănătate pe care le aduce montarea DTI.

10.Conflictele ce s-au produs în condominii între cei ce s-au debranşat de la sistemul centralizat şi cei rămaşi racordați se vor amplifica în viitor, aducând nu numai stress la nivel individual, ci vor apare convulsii sociale.

11.Pe lângă efectele directe asupra sănătății, gazele arse de la DTI afectează habitatul oamenilor din blocurile de locuințe, coşurile orizontale ce ies prin fațada clădirilor producând poluare arhitecturală, nu numai din punct de vedere estetic, dar şi fiindcă gazele arse produc degradarea mortarului fațadei. Condensatul acid, necolectat în cazul evacuării gazelor de ardere direct prin pereți, acționează chimic asupra varului din tencuială, transformându-l în săruri solubile în apă care devin vizibile sub forma unor pete albicioase şi care favorizează absorbția în continuare a umidității până la căderea tencuielii. Degradarea construcțiilor prin acțiunea chimică a condensatului acid este amplificată în anotimpul rece, geros şi datorită depunerii condensatului acid (în perioada de funcționare a DTI) pe pereții construcției sau pe ferestre, uşi, terase, urmată, în perioada de stagnare a microcentralei, de fenomenul de îngheț al condensatului. În multe situații se  poate observa şi depunerea funinginii din gazele de ardere pe pereții construcției. Toate acestea, plus coşurile instalate haotic ce străpung pereții exteriori ai blocului conferă acestor clădiri un aspect suburban.

(Uzina Termoelectrica Giurgiu)

MOTTO: Principiul 15 din Declarația de la RIO a Întâlnirii la nivel înalt pe probleme de mediu din 1992 afirma:  “Unde există amenințări de alterare serioasă sau ireversibilă, lipsa siguranței științifice cu siguranță nu va fi folosită ca un motiv pentru amânarea măsurilor de prevenire a degradării mediului”. ASPECTELE PSIHOSOCIALE ȘI ECONOMICE LA NIVELUL CETĂȚEANULUI […]