FEMEI CELEBRE, FEMEI CARE AU SCHIMBAT ROMÂNIA MARIA VIRGINIA…

Biblioteca Judeteana I.A. Bassarabescu

FEMEI CELEBRE, FEMEI CARE AU SCHIMBAT ROMÂNIA
MARIA VIRGINIA ANDREESCU HARET (1894 – 1962), prima femeie arhitect din România

Maria Virginia Andreescu a rămas orfană de mamă la 9 ani și s-a ocupat de cei trei frați și de gospodărie. A făcut liceul în particular, luându-și bacalaureatul la liceul Mihai Viteazul. La 18 ani a intrat prima la Școala Superioară de Arhitectură. În paralel a studiat Belle-Arte și a realizat un număr mare de acuarele care, astăzi, fac parte din Cole…cția de Stampe a Bibliotecii Academiei Române. S-a perfecţionat la Roma, unde a luat parte şi la cercetări arheologice.
Din 1923 a lucrat în serviciul tehnic al Ministerului Educației naționale, de unde s-a pensionat în 1947. A fost prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general.
Nepoata pictorului Ion Andreescu se căsătorește, în anul 1928, cu ing. Spiru I. Haret, care îi devine colaborator.
În perioada dintre cele două Războaie Mondiale a reprezentat România la Congresele Internaționale de Arhitectură la Roma, Paris, Moscova, Bruxelles. I s-au acordat nenumărate premii.
Printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, liceele „Dimitrie Cantemir” și „Gheorghe Șincai”, Biserica „Sf. Treime”, primele blocuri din beton armat, cinematograful Parc din stațiunea Govora. Virginia Andreescu Haret și-a lăsat amprenta asupra Bucureștiului, lista proiectelor și realizărilor sale arhitecturale fiind impresionantă.
Este autoarea a circa 40 de școli de diferite tipuri. Orientarea stilistică a operei sale din prima perioadă de creație se axează pe linia valorificării tradiției naționale (1920-1930). În a doua perioadă de creație apar soluții mai simplificate, funcționaliste. Concomitent, se manifestă și ca istoric de arhitectură și colaborează cu Nicolae Ghica-Budești la cele patru volume din ”Evoluția arhitecturii din Muntenia și Oltenia” și participă la numeroase congrese în țară și în străinătate. Redactează ”Istoricul clădirii Teatrului Național din București” – 1959.
După 40 de ani de muncă intensă, într-o zi de început de primăvară, Virginia Andreescu Haret și-a încheiat menirea. Clădirile realizate de ea dau azi o notă distinctă locurilor și ne amintesc discret că, a fost odată când, doar a construi nu era suficient. A construi frumos, pentru bucuria trecătorului de a se opri, a privi, a admira – aceasta era artă.
„Prima arhitectă care a activat în România” lasă o operă tehnică şi ştiinţifică, prin care a contribuit nemijlocit la dezvoltarea personalităţii arhitecturii româneşti. Clădirile realizate după planurile sale rămân, pentru noile generaţii, o pilduitoare mărturie a acestei deschizătoare de drumuri a femeilor-arhitect din ţara noastră.

Surse:
https://editiadedimineata.ro/virginia-andreescu-haret-prima…
https://stiripentrucopii.com/…/nestiutele-romancele-care-au…
Dumitrică Marilena, bibliotecar

Vezi mai multAr putea fi o imagine cu 2 persoane, monument, în aer liber şi textAr putea fi o imagine cu 1 persoanăAr putea fi o ilustraţieAr putea fi o imagine cu în aer liber şi monument+4

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.