Preţurile alimentelor de bază au crescut în ultimul an mai ales în ţările Europei Centrale şi de Est unde de regulă produsele esenţiale erau mai ieftine decât în restul Europei.
Potrivit datelor Eurostat pe luna noiembrie, preţurile produselor esenţiale s-au dublat sau sunt mai mult decât duble în multe din aceste ţări, şi anume 5,4% în Ungaria, 6,1% în Polonia, 6,2% în România şi 6,8% în Bulgaria.
Asta se întâmplă într-un moment crucial pentru liderii din regiune, notează Politico. Premierul ungar Viktor Orbán candidează pentru un nou mandat în aprilie împotriva unei opoziţii unite dornice să-l înlăture.
Ungaria a luat deja măsuri pentru a limita impactul acestor scumpiri, inclusiv controlul preţurilor considerată de unele guverne o intervenţie extremă asupra pieţei libere. Premierul maghiar Viktor Orbán a anunţat miercurea trecută îngheţarea preţurilor zahărului, făinii, laptelui, uleiului de gătit, cărnii de porc şi pieptului de pui la nivelul lunii octombrie.
Serbia şi Macedonia de Nord, ţări aspirante la UE, au îngheţat deja temporar preţurile la produse precum pâinea, zahărul şi uleiul de floarea soarelui.
Polonia a respins propunerea unui deputat din partidul de guvernământ Lege şi Justiţie de reglementare a preţurilor la produsele de bază precum pâinea, zahărul şi făină- o măsură care, potrivit criticilor, a fost luată ultima dată în timpul guvernării comuniste.
În România, secretarul de stat pentru Agricultură, Marius Micu, a declarat anul trecut presei naţionale că guvernul „are în vedere intervenţii”, adăugând însă că „a interveni pe o piaţă liberă este dificil”.
Dar liderii naţionali sunt, de asemenea, limitati în ceea ce priveşte pârghiile avute la dispoziţie pentru a combate scumpirile la alimente, având în vedere reţeaua complexă de factori din spate, de la vreme la problemele create de lanţurile globale de aprovizionare. Iar experţii prevăd că lucrurile s-ar putea înrăutăţi în lunile următoare, notează Politico.
Ce provoacă valul de scumpiri
Creşterea globală a preţurilor la alimente afectează în mod deosebit ţările Europa Centrală şi de Est . Explicaţia este că în pofida faptului că costurile produselor alimentare din regiune sunt printre cele mai scăzute din UE, conform Eurostat , populaţia acestor cheltuieşte o proporţie mai mare din salariile pe alimente: mai mult de 16% în Polonia şi Ungaria, 19% în Bulgaria şi 25,1 % în România – cel mai mare procent din UE, unde media a fost de 13,5 la sută în 2020.
„Creşterea costurilor cu alimentele are un impact mai mare în România, unde venitul pe cap de locuitor este mai mic decât în alte ţări europene”, a declarat Ionuţ Dumitru , economist şef la Raiffeisen Bank din România. „Impactul este mai puternic aici, deoarece consumatorul român mediu alocă mai mult din venit pentru a-şi umple coşul la magazinul alimentar”, a explicat el.
În Europa Centrală şi de Est, „în general, mâncarea este mai ieftină, aşa că, dacă costul materiilor prime creşte peste un anumit nivel, atunci automat… creşterea procentuală va fi mai mare”, a spus Jakub Olipra, economist senior la filiala poloneză a Bancii Agricole de Credit.
Situaţia s-a înrăutăţit şi din cauza crizei energetice în curs din Europa, care a determinat creşterea preţului gazului: această creştere a afectat fermierii , deoarece gazul natural, un combustibil fosil, este un ingredient major în îngrăşămintele pe bază de azot folosite de ei, ceea ce afectează recoltele şi creşte costurile cu alimentele produse. Companiile de prelucrare a alimentelor au trebuit, de asemenea, să facă faţă costurilor mai mari ale energiei, transferându-le adesea consumatorilor.
„Luaţi pâinea, de exemplu”, a spus Dumitru de la Raiffeisen Bank. „Preţurile gazului şi grâului sunt deopotrivă factori care afectează direct cât va costa pâinea. Este imposibil să nu vedem o creştere a preţurilor alimentelor odată ce costurile cu energia cresc.”
Locuitorii spun că se luptă să o scoată la capăt comparativ cu anul trecut.
„Chiar şi pâinea proastă pe care o cumpăr doar pentru a hrăni porumbeii este mai scumpă acum”, a spus Camelia Antonescu, care lucrează în echipa de mentenanţă a unui spital privat din Bucureşti. „Te uiţi la coşul tău şi este aproape gol, apoi la chitanţă şi nu înţelegi pe ce ai dat atâţia bani.”
Pentru a aborda problemele complexe care determină scumpirea alimentelor de bază, ţări precum Polonia, România şi Republica Cehă au căutat să reducă cotele TVA pentru electricitate şi gaze, ceea ce ar putea scădea indirect preţurile în supermarketuri. De asemenea, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki doreşte să elimine taxele TVA pentru produse alimentare şi îngrăşăminte.
Miniştrii de finanţe din UE au decis luna trecută că, în anumite condiţii, guvernele ar trebui să poată reduce taxa pe alimente la zero, iar Morawiecki solicită acum aprobarea de la Bruxelles pentru a implementa această măsură înainte de a intra oficial în vigoare.
Morawiecki a anunţat o serie de alte măsuri la sfârşitul anului trecut pentru a ajuta oamenii să facă faţă scumpirilor, inclusiv plăţi care vor fi distribuite în acest an familiilor cu venituri mici – între 400 zloţi şi 1.437 de zoţi (88 EUR – 317 EUR), în funcţie de mărimea gospodăriei şi salarii.
Reflectorul de Sud