„Holograma Rusia”, la Târgul de carte Gaudeamus din București

Foto: Vesti din Rusia

În ultima zi a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România din București (7-11 decembrie 2022), editura Tritonic a organizat lansarea volumului „Holograma Rusia. Kremlinul între discurs și realitate”, de Mihaela Rusu.

Apărută în colecția „Comunicare Media” a grupului editorial, cartea dezvoltă în cele peste 300 de pagini ale sale cercetările cuprinse inițial în teza de doctorat a autoarei pentru a reliefa repere ale istoriei Rusiei, mișcările geopolitice de după destrămarea URSS și, în special, modul în care comunicarea politică contribuie la proiectarea unei imagini a Rusiei ca superputere mondială, atât în plan intern cât și în exteriorul acestei țări.

„Există mai multe accente asupra cărora se concentrează atenția autoarei – retorica mobilizării și a coeziunii, apelul frecvent la istorie, la obligația de a onora moștenirea glorioasă a poporului rus, retorica naționalismului religios rus, panslavismul, discursul anti-nazist mai vechi sau mai nou”, subliniază în prefață prof. univ. dr. Marian Petcu.

Geneza acestei cărți, începută cu mult înainte de declanșarea „operațiunii militare speciale în Ucraina”, nu a fost ferită de incertitudini descurajante privind oportunitatea finalizării și publicării.

Mihaela Rusu a amintit că însuși profesorul coordonator al tezei sale de doctorat a fost de părere că „ar trebui să se termine războiul ca apoi să se termine cartea. Dar toți ceilalți mi-au spus că „nu ai nicio legătură cu războiul așa că ar trebui să finalizezi proiectul”.

„În vremurile astea, cu precădere în vremurile astea, în anul 2022, te-ai putea întreba dacă este un lucru normal să lansezi o carte legată de Rusia. Pun această întrebare pentru că știm cu toți contextul internațional pe care îl trăim, legat de invadarea Ucrainei și, în acest context, te-ntrebi dacă este oportun să apari cu o astfel de carte sau să amâni  publicarea și lansarea pentru un eventual sfârșit al conflictului.  Știu că Mihaela și-a pus această întrebare (…) dar a ales să o lanseze acum și, în opinia mea, bine a făcut pentru că răspunde la o serie de întrebări interesante legate de situația din Rusia”, a spus la lansare jurnalistul Ciprian Sasu.

La microfon, dr.Mihaela Rusu, autoarea cărții ”Holograma Rusia. Kremlinul între discurs și realitate”/ Foto: Vesti din Rusia

Prin analiza semantică a 21 de discursuri și 4 mesaje ale lui Vladimir Putin, toate din perioada 1999-2021, mai precis de la primul său discurs în calitate de prim-ministru și până la felicitările adresate soldaților și veteranilor Forțelor de Operațiuni Speciale, în 27 februarie, anul trecut, a fost evidențiat, de exemplu, accentul pus de liderul de la Kremlin pe nevoia de stabilitate socială și economică internă, de siguranță pentru populație.

„Pentru a înțelege natura comportamentului politic și ideologic al lui Putin, trebuie să privim în trecutul istoric al Rusiei”, apreciază lector univ. dr. Mihaela Rusu și adaugă că „lui Vladimir Putin nu-i este indiferentă maniera în care va rămâne în istorie. El apare ca liderul interesat să-și apere țara, afișând-o ca fiind una puternică, direct interesată de bunul mers al societăților la nivel mondial (…) Limbajul dur arată că Rusia este un obstacol de netrecut” (p. 154).

De maxim interes pentru cititor ar putea fi capitolele care prezintă în detaliu percepția liderilor din România cu privire la imaginea Rusiei în perioada președinției lui Vladimir Putin, metoda de analiză fiind „interviul semi-structurat, de tip expert”, iar cadrul teoretic, organizat în jurul conceptelor de putere și politică.

Mai multe „voci importante din România”, 22 la număr, din mediul academic, jurnalistic, politic, diplomatic, specialiști și buni cunoscători ai spațiului rusesc au vorbit pe larg la modul în care este perceput rolul Rusiei ca putere energetică, militară și diplomatică.

De pildă, liderii din România consideră că „Rusia are diplomați buni, de calibru, are oameni care cunosc foarte bine munca de teren și își îndeplinesc sarcinile în mod conștiincios, sunt foarte eficienți în a-și modifica abordările și interpretările în funcție de situațiile apărute” (p. 245).

Liderii intervievați au mai remarcat că „Rusia nu-și schimbă miniștrii atât de des ca alte state. Serghei Lavrov, ministrul de externe, deține această funcție din 2003, astfel că în Rusia vorbim de continuitate în domeniul diplomatic” (p. 245).

Conform percepției intervievaților, în Rusia „regăsim o politică externă de țară mare, de stat care vrea să joace un rol important la nivel mondial” (p. 245).

Pe de altă parte, analiza Mihaelei Rusu apelează mai mereu la autori și lucrări consacrate din Occident pentru a contura noțiuni și abordări științifice din comunicarea politică, o abundentă bibliografie fiind anexată, iar acolo unde a existat – chiar expertiză românească. Tot în final se află și setul celor 17 întrebări de cercetare („Ghidul de întrebări”) privind percepția asupra Rusiei ca superputere energetică sau militară, percepția asupra politicii sale externe, percepția generală asupra Rusiei și liderului Kremlinului.

„Holograma Rusia. Kremlinul între discurs și realitate”, de Mihaela Rusu, ar putea intra în bibliografia studenților la științe politice, dar si a decidenților români, a consultanților din politică și economie, a celor doritori să treacă dincolo de aparențe pentru a înțelege cine este Rusia de azi, ce dorește și încotro se îndreaptă.

Dealtfel, dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, membru de onoare al Academiei Române și fost ambasador al României în Federația Rusă, a apelat la Winston Churchill în recomandarea spre lectură a volumului semnat de Mihaela Rusu: „Rusia este o ghicitoare învelită într-un mister aflat într-o enigmă”.

                 Vești din Rusia

Sursa Read More

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.