Ultima parte a unui articol publicat în Piața Financiară.
Ce e de făcut?
Reacția autorităților și politicienilor din România a fost de a se lepăda de orice responsabilitate pentru eșecul înregistrat de România, în 8 dec.2022, și aruncarea întregii răspunderi asupra guvernului austriac. Mai mult, pe fondul unor înțelese nemulțumiri din partea populației românești, alimentată masiv în ultimii ani de discursuri politice manipulative, această atitudine publică a fost ghidată pe un teren al isteriei populare, desigur vizând guvernamentalii din Austria. Aceasta fără a se ține seama de faptul că la o viitoare încercare de accedere a României în Spațiul Schengen, guvernul de la București va avea nevoie de votul guvernului Austriei și a celorlalte state votante care, de-acum încolo, se vor uita mult mai atente la reacțiile politicianiste ale liderilor români. Ar fi fost mai util și sănătos se analizeze critic modul cum guvernanții României au abordat subiectul pregătirii și convingerii mediului european pentru ca țara noastră să fie acceptată în Spațiul Schengen. Și să se insiste pe întărirea încrederii tuturor europenilor față de statul român, guvernul lui și liderii politici ai acestuia.Conduita șmecherească, neo-fanariotă a politicienilor de la București este deja cunoscută în detalii de statele membre ale Spațiului Schengen, iar escamotările guvernanților români în privința politicilor europene sunt deja înregistrate nu doar la Bruxelles, ci și în capitalele statelor europene, fiind principalul motiv pentru care România și românii nu pot beneficia deplin de aderarea la Uniunea Europeană. E imperios necesar ca procesul decizional european al României să intre pe făgașul normalității, implicând competențe reale, instituții sănătoase și direcții clare conectate integrării europene.
Întărirea capacității de negociere la nivelul Uniunii Europene s-a dovedit iarăși că trebuie luată în seamă, ceea ce nu s-a făcut nici după recentul episod al PNRR, însemnând că liderii României nu vor (sau nu pot) să extragă învățămintele bune nici după multiple greșeli și eșecuri. De altfel e dovedit că guvernele de la București nu au reusit să gestioneze adecvat nici succesul aderării la Uniunea Europeană!
Nu voi propune eu o “foaie de parcurs” pentru următoarea etapă a reînscrierii țării noastre în. cursa pentru intrarea în Spațiul Schengen, deoarece aceasta este datoria guvernului României. Dar, nici nu pot trece peste observația, care este la îndemâna oricărui cetățen al României, că guvernul de la București a performat mediocru ca stat membru al Uniunii Europene, în ultimii 16 ani. Poate ar fi bine să ia lecții de la guvernul croat, dar și de la altele, care și-a stabilit serios niște obiective (ex. Euro, Schengen), strategii realiste, programe de aplicare a acestora și le-a urmat consecvent, trecând peste obstacolele corupției și crizelor diverse, negociind permanent în Bruxelles și celelalte capitale europene până la atingerea țelurilor pe care și le-a fixat în proiectul național de dezvoltare accelerată a Croației.
Aceasta în timp ce politicienii români doar simulează adoptarea unor strategiiși programe pe care le așează imediat pe rafturile din arhivă și izbucnesc în campanii nervoase și iraționale, luând profil de victime închipuite, atunci când se ivește un context întâmplător care i-ar putea aduce în prim-planul politicii naționale și europene. Câte strategii și programe de aplicare a acquis-ului Schengen au fost elaborate la București, iar noi suntem încă tot în afara Spațiului Schengen?! Câte strategii și planuri de aplicare a măsurilor pentru adoptarea Euro a aprobat guvernul român, iar România pare că se tot îndepărtează de zona Euro?! Oare sunt acestea atitudini politice care pot susține credibilitatea liderilor, guvernului și statului român în relația partenerială cu instituțiile europene și statele membre ale Uniunii Europene? Răspunsul este dat și de felul în care sunt priviți liderii politici și România peste tot în spațiul european și nu numai. Recentul episod Schengen, cu opoziția Austriei, Olandei și probabil încă vreo câtorva state membre, a developat o fotografie care spune…mai mult decât o mie de cuvinte! Ceea ce ar trebui să facă să sune clopotul (nu doar clopoțelul) pentru actualii și viitori lideri politici români!
Nu este deloc greșit ca loicuitorii României să aibă aspirații tot mai mari. Dimpotrivă, pentru a recupera întârzierile în procesul de dezvoltare și a fi deplin convergenți cu lumea evoluată, ar trebui să avem ambiții și mai înalte. Dar acestea să fie bine ghidate de lideri și instituții dedicate total realizării așteptărilor populare.
Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană ne-am asumat să intrăm cât mai repede în Spațiul Schengen, suma bugetului european destinată nouă prin Facilitatea Schengen fiind substanțială. Așa că trebuie să urmăm această cale: SCHENGEN ȘI IAR SCHENGEN!