Rusalii la Prislop. Mormântul lui Arsenie Boca „sufocat” de pelerini, mormane de bani lăsate în urmă FOTO VIDEO

A trecut aproape un deceniu de când miturile despre minunile călugărului Arsenie Boca (1910 – 1989) au început să ia amploare în România, făcând ca mormântul său de la Mănăstirea Prislop să devină un loc vizitat de pelerini din toate colţurile ţării.

GALERIE FOTO DE LA MĂNĂSTIREA PRISLOP

De atunci, chiar dacă reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române au amânat decizia de canonizare a duhovnicului, iar în ultimul an pandemia de COVID 19 a diminuat pelerinajele organizate, mănăstirea din Ţara Haţegului a rămas una dintre cele mai aglomerate destinaţii turistice şi religioase din România.

Marele „rival“ al lui Arsenie Boca la Prislop: un pustnic misterios, trecut în rândul sfinţilor, cu chilia lângă mormânt

Mănăstirea Prislop, în sărbătoare. Mii de oameni au ajuns de Paşti la mormântul lui Arsenie Boca VIDEO

Comorile medievale ale Ţării Haţegului: cele mai vechi biserici de piatră şi castele făcute de cneji VIDEO

Mănăstirea Prislop, aglomerată de Rusalii

De Rusalii, în prima parte a zilei de duminică, peste 5.000 de oameni au ajuns la Mănăstirea Prislop. Şirul de maşini parcate pe marginile şoselei s-a întins de la capătul satului Silvaşul de Sus, pe trei kilometri, până la porţile mănăstirii.

[embedded content]

Aici, de la primele ore ale dimineţii parcarea de peste 200 de locuri a devenit neîncăpătoare, iar poliţiştii şi jandarmii au fost nevoiţi să îi întoarcă din drum pe cei care sperau că îşi vor putea lăsa maşinile în apropierea lăcaşului de cult.


Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

 

„Venim adesea la Mănăstirea Prislop, aproape la fiecare sfârşit de săptămână, pentru că aşa simţim şi suntem atraşi de splendoarea acestui loc. De Rusalii, nu am vrut să lipsim, deşi ştiam că va fi foarte aglomerat. Am lăsat maşina la aproape doi kilometri distanţă de Prislop şi ne-am continuat drumul pe jos. Am ascultat slujba ţinută în aer liber, apoi ne-am îndreptat încet spre locul de veci al părintelui. După vreo jumătate de oră de aşteptare la coadă, am ajuns şi ne-am putut reculege câteva secunde în faţa mormântului său. Atmosfera a fost plăcută şi ne întoarcem acasă cu linişte în suflet”, a povestit Ioana, o femeie din Haţeg, care a venit împreună cu prietenele ei la mănăstire.


Coadă la grota călugărului Ioan. Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Coadă la grota călugărului Ioan de la Prislop

Duminică, nu doar poteca spre mormântul lui Arsenie Boca a fost aglomerată. Din dreptul cimitirului aflat pe un deal, o altă cărare se afundă în pădure, coborând apoi la grota sfântului Ioan de la Prislop. Câteva zeci de oameni îşi aşteptau rândul să ajungă la grota în care călugărul Ioan, canonizat la începutul anilor ´90, a locuit în urmă cu cinci secole. Se spune că Ioan a fost ucis de vânători chiar în timp ce îşi săpa fereastra chiliei, fiind confundat, de la distanţă, cu un animal sălbatic. „Nu ştim povestea sfântului Ioan de la Prislop, însă am fost curioşi să vedem cum arată chilia în care a trăit. Iniţial, crezusem că aici ar fi stat părintele Arsenie Boca”, spune Lucian, un tânăr venit din Craiova la mănăstire. Şi alţi oaspeţi ai mănăstirii fac confuzie între cei doi călugări, care au vieţuit în epoci diferite la Mănăstirea Prislop.


Bani la rădăcina copacilor. Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Apele mănăstirii, pline de bani

Un noian de superstiţii înconjoară mănăstirea din Ţara Haţegului, iar oaspeţii ei nu sunt străini de ele. Pârâul Silvaş, care trece pe sub stâncile unde se află grota sfântului Ioan de le Prislop şi formează un mic lac în vecinătatea bisericii medievale, străluceşte după ce în apele sale au ajuns banii aruncaţi de vizitatori. În crăpăturile chiliei călugărului şi ale bisericii, oamenii înfig monede, punându-şi dorinţe sau rugându-se, iar la rădăcina unui copac aflat lângă mormântul lui Arsenie Boca, duminică s-a strâns o poală de bancnote, care, pentru a nu fi luate de vânt au fost proptite cu bolovani.

Cutiile milei şi pentru pomelnice ale bisericii s-au umplut şi ele cu bani, duminică, semn că oaspeţii acesteia au fost darnici. „Nu aruncaţi bani pe pârâu. Darurile se primesc la biserică” şi „Nu puneţi monede între crăpăturile bisericii şi ale chiliei”, sunt două dintre mesajele menite să îi descurajeze pe turişti să arunce banii îl locuri nepermise.


Mormântul lui Arsenie Boca. Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Afacerile sporesc pe seama lui Arsenie Boca

Reprezentanţii bisericii nu sunt singurii care au avut de câştigat de pe urma „fenomenului Arsenie Boca”. Mulţimea de turişti şi pelerini a adus profituri importante micilor afaceri din împrejurimile Prislopului. Târgul din vecinătatea mănăstirii a fost plin duminică. Icoanele şi obiectele religioase sunt căutate, însă la fel de mult interes prezintă şi plăcintele, produsele alimentare, suvenirurile şi articolele de îmbrăcăminte vândute la tarabe. În satele Silvaşul de Sus şi Silvaşul de Jos, zeci de localnici şi-au transformat casele în mini-pensiuni şi le oferă cazare oaspeţilor mănăstirii, iar pe marginea şoselei îi îmbie cu fructe, dulceţuri şi mâncăruri tradiţionale. Câteva restaurante şi magazine s-au deschis recent în zonă. Mulţi dintre vizitatorii Mănăstirii Prislop îşi continuă apoi drumul spre alte destinaţii turistice apropiate, aglomerate şi ele de Rusalii. „După plecarea de la Prislop, avem de ales să mai facem o oprire la Sarmizegetusa de lângă Haţeg, la Castelul Corvinilor din Hunedoara sau să mergem la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia”, spune un bărbat din Braşov, venit cu familia la mormântul lui Arsenie Boca.


Mănăstirea Prislop. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Povestea mănăstirii Prislop

Mănăstirea Prislop a fost înfiinţată în secolul al XIV-lea, iar de-a lungul timpului a fost locul mai multor evenimente istorice. Lângă biserica medievală se afla chilia sfântului Ioan, un călugăr care şi-a dăltuit singur, într-o stâncă ascunsă de pădurea Silvaşului, locul de vieţuire, însă a murit înainte de a termina lucrarea, ucis de vânătorii care l-ar fi confundat cu un animal sălbatic.

La Mănăstirea Prislop se află mormântul şi piatra funerară a domniţei Zamfira, fiica domnitorului muntean Moise Vodă Basarab. La mijlocul secolului al XVI-lea, domniţa s-a refugiat în Ardeal, după ce tatăl ei a fost ucis. A vizitat mănăstirea din Ţara Haţegului, iar potrivit unor legende, după ce a băut din apa izvorului de la Prislop s-a vindecat de boala de care suferea. Atunci, domniţa a decis să restaureze din temelii biserica şi să-i dăruiască odoare scumpe şi „o icoană făcătoare de minuni”. Legenda spune că Zamfira s-a retras la mănăstirea Prislop, pe care o clădise, pentru a-şi petrece aici ultimii săi ani din viaţă.

Tot aici a fost înmormântat părintele Arsenie Boca (1910 – 1989), una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. Duhovnicul propus pentru sanctificare, care a trecut în anii ’50 prin lagărele şi temniţele regimului comunist, a murit în 28 noiembrie 1989, la Sinaia, iar dorinţa sa a fost să fie înmormântat la Mănăstirea Prislop. Datorită lui, mănăstirea din Ţara Haţegului a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai aglomerate locuri de pelerinaj din România.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Prăbuşirea unui castel faimos din Ţara Haţegului. Conacul celor mai bogaţi grofi a ajuns un loc de groază VIDEO

Zece monumente fascinante moştenite de la romani. Topul vestigiilor antice care au rezistat 19 secole

Fenomenul care schimbă faţa celei mai enigmatice biserici din România, ridicată pe ruinele unui templu roman VIDEO

 

SURSĂ ARTICOL



Sursa:
reflectoruldesud.ro/
Articol sursa: Rusalii la Prislop. Mormântul lui Arsenie Boca „sufocat” de pelerini, mormane de bani lăsate în urmă FOTO VIDEO

Comentarii

comentarii

Comments are closed, but trackbacks and pingbacks are open.