La aproape opt luni de la victoria categorică a Maiei Sandu în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, cetăţenii moldoveni sunt chemaţi din nou la urne, duminică, 11 iulie, de această dată pentru alegerile legislative anticipate.
Decretul de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova şi de convocare a alegerilor legislative anticipate a fost semnat de Maia Sandu pe 28 aprilie, în pofida piedicilor puse de tabăra socialistă a fostului preşedinte Igor Dodon, care a recurs la mai multe proceduri judiciare. Joi, în ajunul încheierii campaniei prezidenţiale, Maia Sandu i-a invitat pe cetăţeni să iasă la vot.
„Împotriva hoţiei”
„Dragi cetăţeni, împreună luptăm împotriva hoţiei de mulţi ani. Am mers cale lungă şi grea până aici. E datoria noastră să mergem până la capăt şi să scoatem ţara din strânsoarea hoţilor. Duminică trebuie să ieşim la vot ca să nu le permitem corupţilor să controleze următorul Parlament. Fiecare vot e important în această luptă a noastră pentru ordine, bunăstare şi dreptate. Stimaţi concetăţeni, avem şansa să scăpăm de hoţi şi să alegem o guvernare integră şi bună. Duminică, pe 11 iulie, pe lângă celelalte drumuri pe care le veţi face – la biserică, la rude, la meci – vă rog să păşiţi cu responsabilitate şi încredere pe un drum important, drumul către secţia de vot. Drumul spre viitorul nostru prosper. Ieşiţi la vot pe 11 iulie!”, îndeamnă preşedinta Republicii Moldova în două înregistrări video – în română şi rusă.
În total, 23 de competitori – 20 de partide, două blocuri electorale şi un candidat independent – luptă pentru cele 101 mandate ale Parlamentului de la Chişinău.
Conform sondajelor, principalul favorit este Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de centru-dreapta, pro-prezidenţial). PAS este urmat îndeaproape în sondaje de Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS). Paltforma DA, un aliat firesc al PAS, dar şi Partidul Şor, al fostul primar al Orheiului Ilan Şor, un rusofon de origine evreiască, sunt la rândul lor cotate cu şanse să acceadă în Parlament. Un alt competitor cu şanse este Blocul electoral „Renato Usatîi”, al primarului oraşului Bălţi. Inculpat în dosarul „Furtul miliardului”, cu privire la deturnarea a aproximativ un miliard de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2012 – 2015, Ilan Şor a fugit din ţară. În prezent este dat în căutare internaţională.
Pragul electoral pentru partide este de 5%, iar pentru blocuri electorale este de 7%. Ce puţin o treime din alegători trebuie să se prezinte la urne pentru ca alegerile să poată fi validate. Autorităţile moldovene au organizat peste 2.100 de secţii de votare, dintre care 150 în străinătate şi 12 pentru cetăţenii cu drept de vot din Transnistria. Tot 12 secţii de votare vor fi deschise şi pe teritoriul României, în intervalul orar 07.00 – 21.00. Aproape toate secţiile de votare din străinătate au primit câte 5.000 de buletine de vot, numărul maxim permis de lege.
PAS ar putea forma o majoritate parlamentară de unul singur
Potrivit Agerpres, care citează observatori de peste Prut, pentru prima oară se conturează posibilitatea ca un partid de dreapta, şi anume PAS, să câştige suficiente voturi pentru a forma o majoritate parlamentară de unul singur, ceea ce i-ar permite Maiei Sandu să-şi pună în aplicare programul de reforme promis înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut.
PAS şi-a axat campania electorală pe lupta împotriva corupţiei, în timp ce principalul său adversar, BECS, a agitat cartea antieuropeană şi a pledat pentru apropierea de Rusia.
Vineri, în ultima zi de campanie, fostul comunist reconvertit în socialist, pro-rusul Igor Dodon, a chemat lumea în stradă pentru a contesta decizia reducerii numărului de secţii de votare în Transnistria şi a evocat spectrul unui nou război pe malul Nistrului. „Votarea partidelor de dreapta înseamnă război pe Nistru”, a susţinut Dodon înainte de a se proclama câştigător, aşa cum procedase şi în ajunul alegerilor prezidenţiale de anul trecut, în care a pierdut fără drept de apel (42,28% din voturi pentru Dodon şi 57,72% din voturi pentru Sandu).
Patru partide ar intra duminică în Parlamentul Republicii Moldova, conform unui sondaj publicat recent de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor, şi anume PAS, creditat cu 37,4% în intenţiile de vot, BECS (37,1%), plus formaţiunea lui Ilan Şor (6,8%) şi Platforma „DA” a lui Andrei Năstase (5,4%). Barometrul Opiniei Publice estimează că doar trei formaţiuni politice vor avea deputaţi în viitorul Parlament de la Chişinău, mai exact PAS (43,5%), BECS (32,5%) şi Partidul Şor (7,8%). Un alt sondaj, realizat de CBS-Axa, creditează PAS cu 50,9% în intenţiile de vot şi pe aliaţii Dodon-Voronin cu 30,5%. Blocul electoral „Renato Usatîi” se menţine la circa 6%. Însă sondajele nu prea se adeveresc în cazul alegerilor din Republica Moldova, mai ales că nu cuprind o parte foarte importantă a electoratului: diaspora, care în mare parte votează masiv pentru un viitor pro-european şi împotriva corupţiei.
Potrivit analiştilor, rezultatul votului de duminică depinde atât de participarea diasporei, cât şi mobilizarea electoratului din Transnistria.
Igor Dodon, pionul Kremlinului
Autoproclamându-se câştigător, Igor Dodon acuză deja dreapta că nu îi va recunoaşte victoria. Vom ieşi în stradă, a avertizat el, la fel cum făcuse şi în toamna anului trecut după multiple deplasări la Moscova şi întâlniri cu „consultanţii” ruşi trimişi de Vladimir Putin la Chişinău.
Retorica anti-occidentală a lui Dodon nu este surprinzătoare, în condiţiile în care el reprezintă probabil una dintre ultimele cărţi importante ale Rusiei pe scena politică de la Chişinău. Iar Putin a investit masiv în el. Potrivit publicaţiei germane „Bild”, care citează documente oficiale, Moscova a cheltuit 11,453 de euro în ultima campanie prezidenţială a lui Dodon. Banii au fost alocaţi pentru consultanţi politici specializaţi pentru a sprijini agenda rusă şi pentru a deturna rezultatul în favoarea sa. Patru milioane de euro erau destinaţi ca mită pentru „candidaţii prietenoşi” care trebuiau să implementeze politica Kremlinului în Republica Moldova după alegeri, 528.000 de euro urmau să meargă la „proiecte media” de propagandă, 393.000 de euro către observatorii electorali străini care trebuiau să afirme că alegerile au fost curate, precizează ziarul german. În plus, o sumă de jumătate de milion de euro fusese prevăzută pentru „procesarea rezultatelor de către comisia electorală”, acesta fiind ultimul as din mâneca Kremlinului, în cazul în care Igor Dodon pierdea la limită.
În vara anului trecut, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a identificat numeroase „proiecte” pe care Kremlinul le începea sau intenţiona să le implementeze pentru a influenţa alegătorii, notează sursa citată. De altfel, Rusia are o istorie îndelungată în ceea ce priveşte încercarea de a influenţa alegerile din alte state în sensul dorit de ea. În toate aceste tentative, Moscova s-a dedat falsificării de sondaje, diseminării de dezinformare, violenţei fizice şi furnizării de genţi cu bani candidaţilor pro-ruşi. Un caz elocvent rămâne tentativa de lovitură de stat petrecută în toamna anului 2016 în Muntenegru într-un demers de abatere a acestei ţări balcanice din cursul său pro-european.
Activităţile actuale ale Rusiei reprezintă „o ameninţare serioasă” chiar şi pentru alegerile prevăzute să aibă loc la toamnă în Germania, conchide „Bild”.
În ceea ce priveşte alegerile de duminică din Republica Moldova”, cotidianul francez „Le Figaro” scrie că este vorba de un „scrutin cu privirea spre Vest”.
Cele 12 secţii de votare deschise duminică pe teritoriul României
Bucureşti (sediul Autorităţii Electorale Permanente): Str. Stavropoleos 6, Sector 3;
Bucureşti (sediul Biroului Electoral Central): Str. Eugeniu Carada 1, Sector 3;
Iaşi: Casa de Cultură a Studenţilor, Str. Vasile Conta nr. 30;
Suceava: Universitatea „Ştefan cel Mare Suceava”, Str. Universităţii nr. 13;
Galaţi: Universitatea „Dunărea de Jos”, Str. Domnească nr. 47;
Bacău: Universitatea „Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr. 157;
Cluj-Napoca: Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa „Lucian Blaga” nr. 1-3;
Timişoara: Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu”, Str. Cluj nr. 12;
Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, Str. Memorandumului nr. 39;
Sibiu: Şcoala Gimnazială „Regina Maria”, Str. Zaharia Boiu nr. 1;
Constanţa: Universitatea „Ovidius”, B-dul Mamaia nr. 124, Aleea Universităţii nr. 1;
Craiova: Universitatea „Craiova”, Str. Alexandru Ioan Cuza nr. 13.
Read More
Reflectorul de Sud