Căsătoriile timpurii între copiii de etnie romă, în atenția autorităților giurgiuvene

Ghidul a fost elaborat în anul 2023 de Carmen Gheorghe (coord.), care este și președintele Organizației ”E-Romnja”, în colaborare cu cercetătorul independent și membru în cadrul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Cerasela Bănică, și se adresează profesioniștilor din domeniile serviciilor sociale sau de protecție a copilului, profesioniștilor care lucrează cu organele judiciare și instanțele, mediatorilor sanitari/școlari și experților din societatea civilă care lucrează în domenii legate de egalitatea de gen, drepturile copilului etc.

În cadrul proiectului au fost organizate ateliere de conversații cu părinții, dar și campanii de conștientizare referitoare la problemele cu care se confruntă fetele/ femeile de etnie romă, acestea având posibilitatea de a se exprima liber cu privire la nevoi, așteptări, dorințe pe plan profesional etc.

În ceea ce privește ”Ghidul de intervenție pentru cazuri de căsătorii între copii/căsătorii forțate. Măsuri de intervenție și recomandări”, acesta propune o schimbare de paradigmă, și anume centrarea pe intervenția punctuală asupra victimelor căsătoriei forțate și distanțarea de stereotipurile și de prejudecățile care predomină în cazul acestui fenomen, și care nu fac altceva decât să distragă atenția de la problema de fond.

Astfel, prin acest ghid se dorește dezvoltarea unui model de bună practică, care să fie preluat și care să conducă, treptat, la diminuarea fenomenului căsătoriilor timpurii/ forțate.

Ghidul cuprinde informații referitoare la definiții, cadrul legislativ național și internațional, caracteristicile unei căsătorii forțate, cum pot autoritățile să identifice și să intervină într-un astfel de caz, ce trebuie și ce nu trebuie să facă autoritățile atunci când gestionează un astfel de caz.

”Fenomenul căsătoriilor timpurii/ forțate reprezintă un subiect extrem de delicat, dar necesar, datorită situației victimelor acestui tip de abuz. Cele multe persoane, minore sau adulte, nu se simt confortabil să vorbească despre situația prin care trec din diverse motive. Rușinea, vina, atașamentul emoțional familial, lipsa încrederii în autorități sau stigma socială determină de cele mai multe ori neraportarea unui astfel de caz. Toate aceste lucruri se amplifică atunci când victima trebuie să comunice cu autoritățile publice, iar la Giurgiu am găsit deschidere din partea lor, acesta fiind și principalul motiv pentru care am ales județul dumneavoastră ca beneficiar al proiectului”, a transmis președintele Organizației ”E-Romnja”, Carmen Gheorghe.

Totodată, aceasta a subliniat că deși, din păcate, în România căsătoriile forțate nu sunt percepute ca o formă de violență, instituțiile publice pot și trebuie să combată căsătoriile forțate prin asigurarea accesului fetelor și femeilor la servicii de asistență socială și juridică, la educație, justiție și la oportunități economice. Conform art. 2 din Legea 272/2004 privind drepturile copilului, instituțiile abilitate prin lege cu responsabilități în domeniul prevenirii și combaterii oricărei forme de violență împotriva copiilor sunt obligate să intervină în protecția inclusiv a copiilor victime ale căsătoriilor forțate, în condițiile legii, în vederea apărării interesului superior al copilului.

”Dezvoltarea modelelor de bună practică prin cooperări juridice internaționale contribuie la dezvoltarea și adoptarea unei legislații corespunzătoare care să recunoască acest tip de violență, iar statul român trebuie să înceapă acest proces. De altfel, toate informațiile cuprinse în acest ghid respectă cei patru piloni ai Convenției europene privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, și anume: prevenția, protecția victimelor, pedepsirea agresorilor și dezvoltarea de politici coroborate. De asemenea, pentru combaterea căsătoriilor timpurii/ forțate este nevoie de o monitorizare atentă a cazurilor existente pentru a vedea care dintre măsuri prezintă rezultate pe termen scurt și mediu”, a mai precizat președintele Organizației ”E-Romnja”.

Aceasta a prezentat și o serie de recomandări pentru personalul din învățământ și cel medical care intră în contact cu potențiale victime: ✓ Pune întrebări respectuoase care arată îngrijorare pentru starea persoanei. ✓ Ascultă povestea cu atenție. Nu face nicio supoziție în acest moment. ✓ Asigură confidențialitatea discuției. ✓ Evaluează riscurile sau cât de urgentă este situația și dacă sunt alte riscuri de natură fizică/ emoțională/materială/de transport etc. Evaluează, de ex. dacă victima este în siguranță în acel moment. ✓ Explică care sunt drepturile și serviciile de care poate beneficia. ✓ Discută despre consimțământ. ✓ Discută posibile soluții împreună cu persoana în cauză. Posibile întrebări pe care i le poți adresa: dacă există un membru al familiei care îi cunoaște situația și o poate ajuta, dacă se simte confortabil să vorbească în limba nativă. ✓ Consultă-te cu diferiți specialiști: psiholog, reprezentant din DGASPC sau asistență socială (în mediul rural); ✓ Stabilește un cod de siguranță în comunicarea cu victima.

În încheiere, reprezentanţii Organizaţiei „E-Romnja” au făcut apel pentru tratarea subiectului căsătoriilor timpurii/ forțate cu atenție, grijă și respect pentru experiențele victimelor acestui tip de violență și au mulțumit reprezentanților din instituții și organizații non-guvernamentale prezenți la ședință pentru receptivitate și deschidere, acesta fiind și un important criteriu pentru care a fost ales județul Giurgiu.

La rândul său, prefectul județului Giurgiu, Florentina Stănculescu, a adresat felicitări reprezentanților Organizației ”E-Romnja” pentru munca depusă în elaborarea acestui Ghid și le-a mulțumit că au ales Instituția Prefectului – județul Giurgiu pentru a-l prezenta.

„E-Romnja” este o organizație feministă romă, apolitică și non-profit, înființată în anul 2012 de către un grup de activiști care militează pentru drepturile, respectul și demnitatea fetelor și femeilor rome, dar și pentru o agendă publică care să includă problemele și nevoile acestora.