Exploatarea ilegală a unor păduri virgine din Munţii Făgăraş, întoarsă spre anchetare. Cercetătorul german implicat în afacere făcea studii de caz FOTO

În luna martie a acestui an, Agent Green a contestat o ordonanţă de clasare dată de procurorii vâlceni într-un caz de exploatare a lemnului în păduri virgine.
Totul a început în 2020 când aceeaşi asociaţie pentru protecţia mediului a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea pentru a reclama ilegalităţile comise de o firmă cu sediul în Cisnădioara – Sibiu şi punct de lucru în Boişoara – Vâlcea. 
Procurorii au decis însă că nu este cazul să facă anchetă şi să trimită în judecată firma Boişoara Forest Enterprise SRL, acuzată de fals în acte publice şi exploatare ilegală în pădurile virgine din Munţii Făgăraş, în zona de nord a judeţului Vâlcea. 
Agent Green a contestat această decizie în instanţă, iar magistratul care a judecat cauza, din cadrul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, a decis că ancheta trebuie să se întoarcă pe masa de lucru a procurorilor, dând astfel câştig ecologiştilor.
Povestea a început după ce Agent Green a descoperit că Boişoara Forest Entreprise s-a folosit de acte false, profitând de asemănarea numelui său cu o altă companie care face exploataţii forestiere în zone care nu sunt clasificate drept păduri virgine. Ecologiştii au mai aflat şi că firma aparţine de fapt unui german care „se pretinde a fi cercetător al biodiversităţii şi ecosistemelor forestiere”.

Corupţia din „cea mai sălbatică vale a Europei” 

„Agent Green a câştigat un proces inedit împotriva procurorilor de la Vâlcea care au refuzat să ancheteze firma unui cetăţean german care deţine un SRL în România şi păduri virgine în Munţii Făgăraş pe care le taie cu încălcarea legii. Judecătoria Râmnicu Vâlcea a decis în favoarea Agent Green şi obligă procurorii să reia ancheta pornind de la sesizarea penală a ecologiştilor”, au anunţat ecologiştii pe pagina lor de socializare.
Exploatările forestiere la care fac referire aveau loc în Situl Natura 2000 Munţii Făgăraş, pe culmile muntoase de deasupra localităţii Boişoara, într-un areal unde în urmă cu şase ani s-a descoperit „cea mai sălbatică vale din Europa” cu „arbori de fag cu vârsta de peste 500 de ani, exemplare rare de tisă salbatică, de gândacel sihastru (specie critic periclitată)”, un „loc magic neatins de topor” în care şi-au dat întâlnire râsul, lupul şi ursul. 
Areal din care fac parte zone precum Boia Mare, Vârful Negoiu, Boia Mică. În ultima dintre zonele enumerate, ecologiştii menţionau, trăgând un semnal de alarmă, încă de pe atunci, că: „A fost descoperită cea mai sălbatică vale din Europa (Valea Boişoara Mică – n.r.). Este virgină, măsoară peste1.000 de hectare şi evident că o paşte pericolul pentru că a fost retrocedată şi sunt planuri să fie culcată la pământ”, amintind că un studiu făcut de o echipă internaţională de cercetători de top de la universităţi şi institute de cercetare ştiinţifică urma să fie înmânat autorităţilor pentru a grăbi protecţia „punctului fierbinte” al pădurilor virgine din Europa.
„Se pare că la Boia Mică ar fi cel mai bătrân fag european în viaţă din lume”, mai aminteau aceştia la vremea respectivă. Între timp, mai exact în primăvara acestui an, Boia Mică a fost inclusă în Catalogul Pădurilor Virgine şi Cvasi-Virgine după îndelungate negocieri cu autorităţile, în baza unui studiu dezvoltat de Universitatea Rottenburg din Germania. Acest lucru s-a realizat în ciuda Gărzii Forestiere Vâlcea care s-a arătat iniţial împotriva acestei iniţiative.
Întâmplător sau nu, în acelaşi an, 2015, primarul de la acea vreme din Boişoara – Vâlcea, Petre Popescu, împreună cu întreaga comisie locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, era trimis în judecată pentru retrocedarea ilegală a unor suprafeţe de pădure, cu un prejudiciu de peste 11 milioane de euro. Pădurile au fost date unei obşti, fără ca aceasta să deţină acte doveditoare de proprietate, ori să depună cerere de retrocedare. Graţie autorităţilor locale, a primit chiar cu 100 de hectare mai mult, decât se presupune că ar fi revendicat, adică peste 2000 de hectare. 
Dosarul se află şi acum în judecată, pentru infracţiuni de corupţie, cu zeci de părţi vătămate – persoane fizice şi juridice, inclusiv Statul, următorul termen de înfăţişare fiind la finele lunii octombrie. 
Fostul primar a primit în acelaşi an o condamnare şi pentru luare de mită, în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, într-un alt dosar în care s-a descoperit că în schimbul unor licitaţii cu dedicaţie, alesul a fost recompensat cu o vilă.

Biogeochimistul care exploatează pădurile pe care le studiază

Ce legătură există între retrocedarea ilegală a munţilor din Boişoara şi exploatările dubioase din zonă, trebuie să o dovedească anchetatorii. 

Cert este că tot în 2015, cercetătorul german Ernst Schulze, la care fac cei de la Agent Green referire, publica un studiu de caz în revistele de specialitate din Germania, pe tema ecosistemelor forestiere din România. O lucrare critică, împreună cu alţi cercetători, români şi străini, la adresa regulilor de management juridic care limitează producţia de lemn în pădurile de molid şi fag în ţara noastră şi prin urmare nu dădea posibilitatea gestionării mai „liberale” a acestora, în comparaţie cu ce se întâmpla în alte ţări. Studiul era realizat într-un sit de 500 de hectare din Boişoara. 
În mod ironic, nu este singurul studiu de caz în pădurile private din zona protejată în munţii Vâlcii pe care profesorul german, cu firmă de exploatare a lemnului în România, îl realiza, militând pentru „rărirea regulată şi continuă, utilizarea durabilă cu dezvoltarea infrastructurii adecvate”, ca opţiune pentru protejarea şi promovarea speciilor dorite.  
La o căutare pe Google, Ernst Schulze apare ca fiind profesor doctor în cadrul unui institut de biogeochimie. Pe site-ul acestuia se menţionează şi că acesta este, printre altele, directorul adjunct al societăţii din România, Boişoara Forest Entreprise şi că este autorul, singur sau în colaborare, a sute de lucrări ştiinţifice.  

Victoria în instanţă a Asociaţiei Agent Green

Revenind în zilele noastre, decizia magistraţilor de la Judecătoria Râmnicu Vâlcea desfiinţează soluţia atacată de Agent Green şi retrimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală.
În minuta sentinţei, care este definitivă, se specifică: „Respinge excepţia inadmisibilităţii plângerii faţă de lipsa calităţii procesuale active a petentei. În temeiul dispoziţiilor (…) din Codul de procedură penală, admite plângerea formulată de petenta Asociaţia Agent Green, împotriva soluţiei dispusă prin ordonanţa din data de 03.03.2021 şi menţinută prin ordonanţa nr. 77/II/2/2021 din dosarul nr. 4699/P/2020 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală”.

În loc de epilog

„Europa este pe punctul de a-şi pierde ultimele păduri virgine… Două treimi din aceste păduri virgine rămase se regăsesc în România şi sunt ameninţate critic de exploatarea forestieră ilegală şi corupţia
în interiorul ţării. Banii care alimentează corupţia şi piaţa pentru lemnul ilegal din România provin de la cei mai mari prelucrători şi cumpărători europeni de lemn”, se menţiona, printre altele într-un raport din 2015, publicat pe site-ul European Wilderness Society.
Anul trecut, un important post de televiziune din Germania difuza o emisiune despre ultimele păduri virgine din Europa, realizată chiar la Boişoara – Vâlcea, în Boia Mică, unde un grup de tineri din mai multe ţări studia modul în care funcţionează o pădure naturală.  
Acum, reprezentanţii Agent Green speră să se facă lumină în ceea ce ei numesc a fi „un caz deosebit de grav”, dezamăgiţi de faptul că un cercetător al biodiversităţii şi ecosistemelor forestiere a ales să folosească metode ilegale – fals în acte – ca să exploateze lemnul din România. 

Vă mai recomandăm şi:

SURSĂ ARTICOL

Read More
Reflectorul de Sud

Comentarii

comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.