Urmează o săptămână de foc în România. Experţii estimează că vom ajunge la 40.000 de cazuri pe zi identificate, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe spitale. Din numărul mare de cazuri se vor selecta şi cele grave, mai ales că în acest val 5 circulă atât tulpina Delta, cât şi Omicron, mult mai infecţioasă.
Adio, perioadă de acalmie!
Pentru aceasta din urmă, specialiştii au identificat prin studii preliminare trei subvariante dintre care una – B.A.2 – se pare că este şi mai infecţioasă decât varianta Omicron. „Ţinând cont de prezenţa acestei subvariante în câteva zeci de ţări precum şi de faptul că în Danemarca subvarianta B.A.2 devine dominantă în faţa variantei Omicron, având după aceleaşi studii preliminare o transmisibilitate de 1,5 ori mai mare, putem gândi la o prelungire a valului 5 cauzată de apariţia acestei subvariante”, a explicat prof.dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.
Universitarul menţionează că după valuri epidemice de mare amploare cum este acest val 5 generat de infecţia cu varianta Omicron, poate urma o perioadă de acalmie interepidemică doar dacă nu apare o altă variantă cu o transmisibilitate şi mai crescută decât cea a variantei precedente. „Iată însă că această subvariantă a apărut, singurul aspect cumva pozitiv fiind acela că până în prezent nu au fost remarcate modificări în ceea ce priveşte gravitatea bolii”, a adăugat prof.dr. Emilian Popovici.
Dominantă în Danemarca şi în India
Dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, CIM, spune că această subvariantă B.A.2 a fost pusă în evidenţă în Danemarca încă de la sfârşitul lunii decembrie. „Între timp, ea a devenit dominantă în Danemarca, dar şi în India, din ceea ce ştim până acum. În acelaşi timp, are o proporţie semnificativă şi în Africa de Sud şi la fel – o proporţie în creştere – şi în Marea Britanie”, explică dr. Geantă.
Cele trei subvariante ale Omicron sunt „fraţi” foarte asemănători, mai spune medicul. „B.A.1 seamănă foarte mult cu B.A.2 în ceea ce priveşte proteina Spike şi zona aceea cu care se prinde de receptorii AC2, aş zice că zona acesta este cvasiidentică. Diferă în aşa-numita porţiune terminală”, adaugă dr. Geantă.
Care sunt implicaţiile? „Protecţia oferită de cele 3 doze de vaccinuri este aproximativ aceeaşi şi faţă de B.A.1 ca şi faţă de B.A.2. Deci, persoanele care s-au vaccinat cu 3 doze nu trebuie să se teamă că varianta B.A.2 le-ar pune probleme mai mult decât B.A.1. Diferenţele acestea pe zona terminală influenţează caracteristicile variantei respective în sensul în care B.A.2 se transmite mai repede decât B.A.1. Şi pare că ea devine dominantă tocmai ca urmare a faptului că se transmite mai repede, nu ca urmare a faptului că are o interferenţă mai mare cu o protecţie imună a organismului”, mai spune preşedintele CIM.
Infecţie şi reinfecţie
Privind tabloul extins al SARS-CoV-2, adaugă dr. Marius Geantă, se poate spune că această familie cu trei „fraţi” numită Omicron este total diferită de cealaltă compusă din Alfa, Beta, Gama, Delta. Diferenţele între cele două „familii” sunt foarte mari. „În perioada următoare, ca urmare a devenirii dominante a B.A.2, ne putem aştepta la o prelungire a valului Omicron. Mai ales în ţările unde imunitatea – fie cea obţinută prin vaccinare, fie cea obţinută prin trecerea prin boală – este redusă. Pentru că acolo există o populaţie mare, aparent vulnerabilă”, atrage atenţia dr. Geantă.
Ceea ce iarăşi pare a fi o posibilitate pe datele preliminare este reinfecţia cu B.A.2 a celor celor care s-au infectat cu B.A.1. Dar, mai spune medicul, sunt date preliminare, nu putem avea o concluzie definitivă.
Cât priveşte subvarianta B.A.3, aceasta a pus puţine probleme până acum. „Toate subvariantele au apărut în acelaşi moment. Noi, neştiind care este originea Omicron, e foarte greu să spui cum s-au întâmplat lucrurile. B.A.2 nu e o variantă care e derivată din B.A.1, ci au aceeaşi origine comună”, subliniază preşedintele CIM.
Circulaţia mai extinsă a unei mutaţii virale înseamnă de fapt un val epidemic prelungit. „Cu cât B.A.2 trece pe la mai mulţi oameni, cu atât creşte posibilitatea de a suferi mutaţii. Mai ales că va întâlni din ce în ce mai mult o imunitate mai extinsă şi mai completă din partea oamenilor vaccinaţi sau trecuţi prin boală. Presiunea aceasta pusă de oamenii vaccinaţi sau trecuţi prin boală asupra virusului va face ca el să se adapteze din nou. Şi acum este de văzut în ce fel se va adapta. În momentul în care s-a produs vaccinarea într-un număr considerabil, virusul a produs varianta Omicron care afectează şi persoanele vaccinate”, reaminteşte dr. Geantă.
Pericolul poate apărea de oriunde
Eu nu m-aş uita însă, adaugă şeful CIM, la „familia” Omicron ca la „familia” care va da următoarea variantă care va pune mari probleme: „E posibil ca aceste probleme să fie în altă parte. Aşa cum noi ne uitam la Delta şi la «verii» lui să vedem care se selectează şi care pune probleme şi a apărut Omicron, e posibil să asistăm la un scenariu similar şi acum”.
Ce rămâne de făcut? „Lucrul cel mai important este vaccinarea cu 3 doze care cred că trebuie să fie standardul. Iar boosterul să se facă cu un alt tip de ser decât cel administrat în primele 2 doze. Adică, dacă oamenii s-au vaccinat cu Pfizer, să facă boosterul cu Moderna şi invers, iar dacă au făcut AstraZeneca, să facă Pfizer sau Moderna. Pentru că, în felul acesta, imunitatea obţinută este de mai bună calitate”, recomandă dr. Marius Geantă.
În etapa aceasta ajută foarte mult şi masca, mai spune specialistul: „Aş recomanda purtarea măştii de când ieşim din casă şi până ne întoarcem, evitarea locurilor aglomerate şi distanţarea”.
Cât priveşte testarea, discuţiile s-au mai nuanţat. „Iniţial, testele rapide păreau a fi suficiente pentru a pune diagnosticul de infectare cu Omicron. Acum, cel puţin la persoanele vaccinate cu 3 doze sau care au trecut prin boală recent şi care au protecţie, cantitatea de virus este foarte mică şi uneori poate să nu fie pusă în evidenţă prin testarea rapidă. Şi pot exista situaţii în care o persoană are simptome, dar are multe teste rapide negative – caz în care ar trebui să-şi facă test RT-PCR. Sau, situaţia în care nu are semne, dar e purtător şi cel puţin pentru un interval de timp poate să transmită virusul. Sigur, intervalul de timp în care poate să transmită o persoană vaccinată este redusă de 1-2 zile. În concluzie, mesajul legat de B.A.2 este: nu ne panicăm, urmărim ce dovezi ştiinţifice se mai adună”, conchide dr. Marius Geantă.
Reflectorul de Sud