Țările occidentale au înghețat activele președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov și au sancționat sectorul financiar al Rusiei ca răspuns la invazia Ucrainei, potrivit AFP.
Rubla ruseascaFoto: Captura YouTube
Ce măsuri s-au decis?
Uniunea Europeană și Londra au anunțat înghețarea activelor președintelui rus Vladimir Putin și a ministrului său de externe Serghei Lavrov, pe care Washingtonul se pregătește să-i sancționeze.
Toți membrii Dumei, camera inferioară a parlamentului, sunt acum pe lista neagră de UE, împreună cu 26 de oameni de afaceri.
Băncilor din UE li se va interzice să accepte depozite de la cetățenii ruși în valoare de peste 100.000 de euro și mai multor companii de stat ruse li se va bloca accesul la finanțare europeană.
Canada va sancționa „58 de persoane și entități rusești”, inclusiv „membri ai elitei ruse”, „mari bănci rusești” și „membri ai Consiliului de Securitate al Rusiei”, precum și pe Putin și Lavrov.
Tokyo a anunțat „înghețarea activelor și suspendarea eliberării vizelor persoanelor și organizațiilor ruse”, precum și înghețarea activelor instituțiilor financiare ruse.
Australia vizează în special oligarhii și toți membrii Dumei și se pregătește să-i sancționeze și pe Putin și Lavrov.
Londra și Washington-ul, în special, au vizat o serie de bănci rusești, inclusiv VTB Bank. Acesta din urmă a anunțat că utilizarea cardurilor sale bancare de tip Visa și Mastercard în străinătate este acum „imposibilă”.
„Excluderea unei bănci din sistemul financiar american înseamnă împiedicarea acesteia să facă plăți în dolari”, a declarat pentru AFP Stephen Le Vesconte, avocat la Linklaters.
Puțin probabil să fie la fel și cu euro „întrucât este vorba de scutiri de plăți în legătură cu energia”, a nunțat el.
Merg suficient de departe aceste sancțiuni?
Nu, în opinia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. „Presiunea asupra Rusiei trebuie să crească”, a scris el pe Twitter.
Țările occidentale s-au abținut până acum de la separarea Rusiei de la Swift, care permite primirea sau trimiterea plăților în întreaga lume.
Excluzând Swift, sancțiunile menționate nu sunt „nici slabe, nici grele”, rezumă Stephen Le Vesconte. Sunt rezultatul „unui compromis de a răni pe cineva fără să te împuști în picior”.
Rusia are, de asemenea, rezerve valutare care au ajuns la circa 640 de miliarde de dolari la 18 februarie (aproximativ dublu față de suma înregistrată în 2014, potrivit unei note de la Natixis) și un fond suveran de avere evaluat la 175 de miliarde.
Acest lucru ar putea ajuta la finanțarea companiilor strategice care sunt în mare parte publice.
Care sunt consecințele pentru băncile occidentale la fața locului?
Mai multe bănci europene au sucursale în Rusia. Cele mai expuse sunt Societe Generale (Franța), Unicredit (Italia) și Raiffeisen Bank International (Austria).
Aceștia „nu suferă deocamdată nicio consecință juridică”, notează totuși Le Vesconte, dar „vor opera într-o țară în care moneda va scădea în valoare, unde inflația este susceptibilă să crească drastic”.
De asemenea, vor trebui să facă curățenie printre clienții lor dacă bunurile unora dintre ei sunt înghețate.
În termeni destul de similari transmisi de către purtătorii de cuvânt respectivi către AFP, Societe Generale și Unicredit declară că urmăresc îndeaproape situația din Rusia și subliniază, cu cifre justificative, că activitățile lor reprezintă doar un mic procent din scara grupului.
Raiffeisen asigură că băncile sale din Rusia și Ucraina „sunt bine capitalizate și se autofinanțează”.
Foto: Gazprom
Se pot eluda sancțiunile?
În practică, da, răspunde AFP Julien Martinet, avocat la Swiftlitigation.
Luând exemplul Iranului, sub sancțiuni și mai dure, el observă că „sisteme sunt în vigoare, prin intermediul unui plătitor terț, de exemplu. Dar acest lucru nu este nici oficial, nici acceptabil de marile instituții bancare în ceea ce privește lupta împotriva spălării banilor și finanţarea terorismului”.
Cu toate acestea, companiile sunt expuse unui mare risc în eludarea sancțiunilor. BNP Paribas, de exemplu, a fost obligat să plătească o amendă colosală de 8,9 miliarde de dolari pentru că a trimis bani din 2004 până în 2012 prin Statele Unite în numele clienților sudanezi, cubanezi și iranieni.
Alternativa la dolar este evidențiată și de producătorii de petrol, printre care Rosneft și Gazprom Neft, care „au afirmat că opțiunea de plată în valute alternative a fost inclusă în multe contracte, explică John Plassard, analist Mirabaud.
Nicolas Fleuret, specialist în industria financiară la Deloitte, își imaginează în sfârșit utilizarea criptomonedelor „ca o alternativă” de plată,
Reflectorul de Sud