Confruntarea economică dintre Rusia și Europa a atins un moment ”delicat”, când economia europeană a ajuns în pragul recesiunii, iar cea rusă se întărește, în pofida sancțiuniunilor, scrie publicația britanică The Economist într-un articol citat de cotidianul Vedomosti.
Astfel, sfârșitul perioadei de scădere a economiei ruse este demonstrat, în special, de datele ”indicatorului de activitate curentă” al băncii americane Goldman Sachs, ce arată că activitatea de afaceri din Rusia o depășește pe cea din Europa. La rândul lor, datele Sberbank indică o redresare a industriei auto și o creștere a cheltuielilor de consum.
Exprimat în dolari, importul lunar de produse în Rusia a ajuns acum să depășească, după toate probabilitățile, nivelul mediu al anului trecut, se precizează în articolul preluat de Vedomosti.
Recent, Ministerul Dezoltării Economice al Rusiei a îmbunătățit prognoza pentru PIB-ul Rusiei, care, în 2022, va înregistra o scădere de numai 2,9%. În 2023, scăderea economiei va fi și mai redusă, de 0,8%, în timp ce în 2024, Produsul Intern Brusc va crește deja cu 2,6% pe an, sunt de părere experții ministerului. Estimările analiștilor Băncii Mondială, considerate de specialiștii Ministerului Economiei ca fiind ”excesiv de conservatoare”, presupun un declin de 4,5% în 2022 și de 3,6% în 2023. Dintre factorii cu cel mai puternic impact negativ, ei au evidențial sancțiunile, retragarea companiilor străine de pe piața rusă, incertitudini privind perspectivele și scăderea veniturilor reale ale populației, cu efect asupra cererii de consum. Potrivit Băncii Mondiale, economia rusă va reveni pe creștere în 2024.
Vedomosti menționează, în context, că Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional au anunțat, la 10 octombrie, că economia mondială este amenințată de recesiune în 2023. Potrivit șefului FMI, Kristalina Gheorghieva, calculele FMI arată că o treime din economiile lumii s-ar putea confrunta cu cel puțin două trimestre de creștere negativă în 2022 și 2023. ”Până în 2026, încetinirea economiei mondiale ar putea ”spulbera”, în total, 4000 de miliarde de dolari”.
Președintele Băncii Mondiale, David Malpas, a declarat, la rândul său, că unele monede naționale sunt în scădere, ceea ce înseamnă că datoriile pentru țările în curs de dezvoltare devin ”mult mai împovărătoare”, o situație influențată inclusiv de majorarea ratei dobânzilor. Președintele BM a adăugat că, în prezent, nu poate fi vorba despre o evoluție economică, ci mai degrabă despre o ”involuție”.
Sursa Read More