Tronsonul 2 al Autostrăzii Sibiu – Pitești este singurul care urmează Defileul Oltului între Boița și Cornetu

Cine n-a trecut măcar o dată pe Defileul Oltului (mulți ardeleni îl evită din cauza spaimei induse printre conducătorii auto), are ocazia să privească aici splendoarea defileului filmat, recent de sus, de Radu Ignat. Filmarea va rămâne document cu Defileul Oltului înainte de a fi deranjat de construcția autostrăzii.

Inainte de cucerirea romană pe Valea Oltului se circula doar pe apă. Romanii lui Traian, după ce au construit cetatea Arutela la Cozia, au simțit nevoia construirii unui drum pe partea dreaptă a Oltului. Probabil s-a dărâmat, dacă la anul 1330 Carol Robert de Anjou a intrat prin Banat, ca să ajungă la Curtea de Argeș si apoi să se retragă prin Posada spre Sibiu.
Abia în anul 1718, după ocuparea Olteniei de către austrieci, acestia au modernizat drumul pentru trăsuri, astfel că distanța până la Sibiu era parcursă în 11 ore. Tot atunci austriecii au fortificat zidurile Mânăstirii Cozia.
Modernizarea, conform vremii, a acestei căi de circulație a început după încă o sută de ani după retragerea benevolă(nu puteau strânge impozite)   a Austriei din Oltenia. 
Construcția unei căi ferate care să traverseze munții a fost insoțită de aceleași controverse pe care le întâlnim și astăzi în cazul autostrăzilor. Discuțiile au demarat în anul 1862 , dilema fiind Valea Oltului sau Valea Jiului pentru a asigura legătura cu Austro-Ungaria. Varianta depindea de înțelegerile cu Imperiul Habsburgic, ale cărui granițe urmau culmile Munților Carpați. Până la urmă, interesele habsburgice au dat câștig de cauza legării Banatului de România prin pasul Vârciorova. Austro-Ungaria se temea de o legătură directă, pe calea ferată, a românilor din Sibiu de România.
 Statul român va încheia, abia la data de 14 martie 1891, cu Austro-Ungaria cea de-a doua convenţie (numită şi Legea XL prin care, la articolele 1 şi 2, ambele state conveneau să treacă imediat la construcţia unei legături feroviare comune pe Valea Oltului, prin pasul Turnu Roşu. Din partea română, convenţia a fost semnată de către generalul Lahovari şi ing. Gh. Duca(tatăl politicianului liberal I.G.Duca), amândoi cu puternice rădăcini în ţinutul Vâlcii. Termen de execuţie: 17 noiembrie 1897.
în primăvara anului 1986, lucrările vor începe simultan de la ambele capete (Podul Olt şi Râmnicu Vâlcea).
Austro-ungarii au inaugurat linia Podul Olt-Turnu Roșu la 01 august 1897, în timp ce românii au inaugurat linia Câlimănești-Turnu Roșu abia la 01 august 1902.  
Tergiversarea cu 40 de ani a câii ferate pe Valea Oltului a fost cauzată de traversarea graniței cu Austro-Ungaria. In cazul Autostrăziii ce o fi? Oare, numai indăratnicia autorităților …sau o fi o nouă graniță virtuală…. de care românii nu știu?