Deputatul PSD Marian Mina, INTERPELARE la Ministerul Sănătăţii pe tema incineratorului de la Giurgiu!

Stimaţi giurgiuveni, aşa cum am promis, am transmis, săptămâna aceasta, şi către Ministerul Sănătăţii o INTERPELARE pe tema incineratorului pentru deşeuri de la Giurgiu.
Modificarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei nr. 1257/2023, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, și impactul asupra sănătății publice al proiectului „Incinerator pentru deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase, deşeuri animaliere şi produse expirate farmaceutice şi alimentare” în municipiul Giurgiu – este subiectul interpelării pe care o puteţi citi INTEGRAL, în rândurile ce urmează:

Domnule Ministru,
Vă adresez prezenta interpelare, având în vedere profunda îngrijorare a cetățenilor din municipiul Giurgiu și din localitățile învecinate, inclusiv din Bulgaria ( Ruse), cu privire la proiectul de construire a unui incinerator de deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase, deşeuri animaliere şi produse expirate farmaceutice şi alimentare, clădire hală, bazin vidanjabil betonat, platforme betonate, împrejmuire, staţie de epurare a apelor uzate, forare de puţuri pentru reţeaua internă de apă,  în zona fostului Combinat Chimic, Str. Slobozia nr. 4, municipiul Giurgiu.
Comunitatea locală, reprezentată inclusiv prin votul unanim al Consiliului Local Giurgiu, se opune vehement amplasării acestui obiectiv la o distanță considerată insuficientă față de zonele locuite și activitățile economice.
În cursul anului 2023, Ministerul Sănătăţii a emis Ordinul nr. 1257/2023 care a eliminat distanțele minime de protecție sanitară ( 500 m), stabilite anterior prin Ordinul nr. 119/2014. Această modificare legislativă a survenit în timpul demersurilor pentru aprobarea proiectului de la Giurgiu și este percepută de public ca o facilitate pentru realizarea investiției, ignorând principiul precauției și necesitatea protejării sănătății populației.
În acest context, vă solicit să ne furnizați următoarele informații clare și detaliate:
1. Care au fost argumentele de natură medicală și de sănătate publică care au stat la baza modificării Ordinului ministrului Sănătății nr. 119/2014, prin eliminarea distanțelor minime de protecție sanitară pentru obiective precum incineratoarele de deșeuri periculoase? Vă rugăm să anexați studiile sau analizele de impact asupra sănătății publice care au fundamentat această decizie.
2. Ce măsuri concrete a luat sau intenționează să ia Ministerul Sănătății pentru a garanta că amplasarea și funcționarea acestui incinerator de deșeuri medicale și nepericuloase ( care, conform legislației, trebuie să respecte limite stricte de emisii, inclusiv pentru dioxine și furani) nu va avea niciun impact negativ asupra sănătății locuitorilor din Giurgiu și din Ruse, inclusiv asupra calității aerului respirat?
3. A analizat Ministerul Sănătății răspunsurile primite în cadrul consultării publice și pozițiile oficiale ale autorităților locale (Consiliul Local, DSP Giurgiu, după caz) privind riscurile de sănătate publică asociate amplasării propuse? Dacă da, care sunt concluziile acestei analize?
4. Vă angajați să revizuiți urgent reglementările privind zonele de protecție sanitară ( respectiv Ordinul nr. 119/2014 și modificările ulterioare), astfel încât să fie reintroduse distanțe minime clare și sigure față de zonele locuite, pentru instalațiile generatoare de risc de poluare? Dacă pentru amplasarea depozitelor de deşeuri menajere legislaţia impune o distanță minimă de 1000 m faţă de zonele locuite, nu consideraţi că, cu atât mai mult, trebuie impusă o zonă minimă de siguranţă similară?
5. Vă solicit ca o echipă din cadrul Ministerului Sănătăţii să analizeze şi să verifice dacă DSP Giurgiu a respectat legislaţia şi a întreprins toţi paşii legali în acest caz. Solicit acest lucru deoarece este o anomalie să se emită o notificare pozitivă şi, ulterior, să se solicite realizarea unui studiu de impact.
Referitor la studiul de impact realizat de SC Impact Sănătate SRL, pe cheltuiala solicitantului autorizaţiei, l-am citit personal, deşi nu sunt specialist în domeniu. Nicăieri în acest studiu nu sunt oferite garanţii clare că acest proiect nu va afecta sănătatea locuitorilor din Giurgiu şi Ruse.
Se pune accentul pe impactul pozitiv al proiectului din punct de vedere socio-economic.
Nu acesta este dezideratul locuitorilor din această zonă — lucrul cel mai important este sănătatea lor.
Mai mult, se recomandă DSP-ului şi APM-ului să construiască staţii de monitorizare, iar locuitorilor, proprietari de terenuri, să nu îşi mai construiască locuinţe în vecinătatea incineratorului.
Se recunoaşte astfel, implicit, că actuala distanţă de 460 m faţă de prima locuinţă nu este una sigură şi că aceasta trebuie extinsă la 1000 m.
Cu toate că sunt detalii tehnice, voi continua să demonstrez cât de periculos este acest proiect pentru cetăţenii din oraşele Giurgiu şi Ruse. Studiul de impact menţionează că „ oxidarea la temperaturi înalte transformă componenţii organici în oxizi gazoşi specifici, care sunt, în principal, bioxidul de carbon şi apa, iar componenţii anorganici sunt mineralizaţi şi transformaţi în cenuşă.”
Într-un studiu complex realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se arată că poluarea aerului determinată de incinerarea deşeurilor medicale reprezintă o problemă majoră care trebuie rezolvată.
În documentul „ Managementul deşeurilor din unităţi sanitare”, publicat sub egida OMS, se menţionează că, pentru statele afiliate la OMS, scopul pe termen lung este:
Promovarea efectivă a tehnologiilor neincinerante pentru rezolvarea finală a problemei deşeurilor din unităţile sanitare, în vederea prevenirii:
A) îmbolnăvirilor determinate de managementul necorespunzător al deşeurilor medicale; și
B) expunerii populaţiei la dioxine şi furani.
Incineratoarele de deşeuri medicale emit în atmosferă dioxine, furani, metale grele ( precum plumbul, mercurul şi cadmiul), particule fine de praf, acid clorhidric, dioxid de sulf, oxid de carbon, funingine, produşi de ardere incompletă şi alţi poluanţi. Aceşti compuşi au un impact deosebit de negativ asupra sănătăţii lucrătorilor din incineratoare, asupra sănătăţii publice şi asupra mediului.
Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a clasificat dioxina 2,3,7,8-TCDD în grupa I de produse carcinogene umane, considerând-o cea mai toxică.
De asemenea, dioxinele afectează sistemul endocrin, slăbesc rezistenţa organismului şi sunt asociate cu aberaţii genetice, diabet, endometrioză şi un spectru larg de alte boli.
Conţinutul de dioxină din grupa I determinat în reziduurile solide a fost de:
– 6% în cenuşă,
– 72% în zgură,
– 2% în depunerile de pe instalaţii şi
– 18% pe filtrele utilizate, din întreaga cantitate de dioxine eliminate.
De asemenea, alături de dioxine şi furani, cenuşa conţine şi alte substanţe periculoase, având un conţinut ridicat de metale grele (crom, cupru, mercur, nichel, zinc) care pot fi eliberate în mediu. Acest reziduu solid rezultat din incinerare este catalogat drept deșeu periculos şi trebuie tratat în consecinţă.
Acestea sunt doar câteva dintre motivele, bazate pe studii realizate de instituţii internaţionale de prestigiu, care demonstrează cât de periculoasă este amplasarea unui astfel de incinerator la o distanţă de doar 460 m de zona locuită a municipiului Giurgiu.
Domnule ministru, deşi legislaţia Uniunii Europene în domeniu nu prevede o distanţă minimă pentru astfel de proiecte, majoritatea țărilor europene au introdus normative proprii ( bazate pe Directiva privind emisiile industriale și pe conceptul de zonă tampon/zonă de protecție sanitară) pentru unitățile care prezintă un risc semnificativ, cum ar fi incineratoarele sau instalațiile mari de tratare a deșeurilor periculoase.
Aceste norme includ:
– Studiile de impact asupra mediului (EIA)
– Studiile de evaluare a riscurilor pentru sănătate (HRA);
– Reglementările naționale sau locale de urbanism (zonale), care definesc distanțe minime pentru diverse clase de activități industriale.
Există și țări europene care au distanţe minime impuse prin lege, aşa cum a fost și în România până în anul 2023.
Domnule ministru, am deviat autostrăzi pentru protejarea gândacului negru, nu am construit hidrocentrale pentru a proteja castorul,da, respectăm legislaţia europeană.
În această speţă, însă, când legislaţia Uniunii Europene lasă la latitudinea fiecărei ţări modul în care îşi protejează cetăţenii, este datoria noastră, a tuturor, să luăm cele mai bune decizii pentru a salva mii de vieţi în oraşele Giurgiu şi Ruse.
Domnule ministru, toţi cetăţenii din Giurgiu şi Ruse vă roagă să modificaţi acel ordin nefericit şi să extindeţi zona de protecţie sanitară la minimum 1000 m.
Sănătatea românilor este principala îndatorire a Ministerului Sănătăţii, iar realizarea de legi şi normative care să contribuie la atingerea acestui scop reprezintă aportul pe care trebuie să îl aducă fiecare om politic corect şi onest.
Vă mulţumesc!

Deputat Marian Mina, deputat PSD, Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu

Stimaţi giurgiuveni, aşa cum am promis, am transmis, săptămâna aceasta, şi către Ministerul Sănătăţii o INTERPELARE pe tema incineratorului pentru deşeuri de la Giurgiu. Modificarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei nr. 1257/2023, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, și impactul asupra sănătății publice al proiectului „Incinerator pentru […]