Cine a pus Giurgiu pe marginea drumului
Giurgiu, un oraș cu istorie, așezat pe malul Dunării, la granița cu Bulgaria, are toate elementele pentru a fi o destinație turistică atractivă. Și totuși… nu este.
Pentru mii de călători care trec zilnic prin punctul de frontieră, Giurgiu nu reprezintă o oprire, ci doar un loc prin care treci. Rapid, fără să te uiți în jur. Un oraș care, deși are potențial, pare să fi fost abandonat de pe harta turismului românesc.
Puțini știu că Giurgiu a fost odinioară un punct comercial important, cu o viață economică intensă și cu o poziție geografică strategică. Orașul a fost un nod de legătură între România și Balcani, cu o istorie militară, economică și culturală bogată. Astăzi, însă, imaginea este alta: turiștii nu se mai opresc, iar mulți români nici măcar nu mai știu ce pot vizita aici.De aproape trei ani, a fost recepționat Drumul Național DN5D, o variantă de ocolire care practic leagă localitatea Remuș de punctul de trecere a frontierei Giurgiu–Ruse. Inițial, această rută a fost creată pentru a facilita tranzitul camioanelor de mare tonaj și a fluidiza traficul greu din oraș. În realitate însă, tot mai mulți turiști profită de această rută ocolitoare, evitând complet intrarea în municipiu.
Giurgiu are câteva puncte de atracție importante, însă insuficiente promovate pentru a susține un turism constant și organizat. Cel mai cunoscut obiectiv rămâne Turnul Ceasornicului, o construcție istorică emblematică, dar care nu beneficiază de promovarea pe măsura valorii sale. La fel, Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Giurgiu sau portul de pe malul Dunării pot fi atractive pentru un turist curios, însă nu există un circuit turistic clar, panouri informative sau ghiduri moderne. Pe lângă acestea, orașul mai are și alte puncte de interes care ar putea fi valorificate mai bine: Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse, un simbol al legăturii dintre România și Bulgaria, ruinele Cetății Giurgiu, Muzeul Județean Giurgiu sau Insula Mocanu, un loc natural de relaxare. În apropiere, Parcul Natural Comana oferă trasee turistice și experiențe în natură.
Potențialul natural al Dunării este imens, însă nu există o ofertă turistică reală: croaziere regulate, trasee tematice, spații moderne de promenadă sau zone de relaxare. În timp ce alte orașe riverane Dunării au reușit să transforme râul într-un atu turistic, Giurgiu a rămas blocat în timp.

Unul dintre cele mai mari minusuri ale orașului este absența unei strategii turistice coerente. Nu există campanii de promovare care să atragă vizitatori, nu există evenimente culturale de amploare, festivaluri tematice sau trasee turistice bine puse la punct. Infrastructura este slabă, iar informațiile pentru turiști lipsesc aproape complet.
Autoritățile locale vorbesc de ani de zile despre proiecte, dar în teren nu se vede aproape nimic concret. Investițiile majore în turism lipsesc, iar ceea ce ar putea deveni atractiv este lăsat, de multe ori, în paragină. Realitatea este dură: Giurgiu nu mai este perceput ca o destinație turistică, ci doar ca un oraș de tranzit. Cei care vin nu se opresc, iar cei care locuiesc aici simt, de multe ori, că orașul lor nu contează din punct de vedere turistic pentru nimeni.
În lipsa unor investiții, a unei promovări moderne și a unei viziuni clare, orașul riscă să rămână pe marginea hărții. Și nu pentru că nu ar avea ce oferi — ci pentru că nu a fost valorificat.
Pentru asta am intrebat mai mulți oameni care au tranzitat orașul nostru iar răspunsulire au fost…. „Nu prea ai ce vedea. Poate Turnul Ceasornicului, dar în rest… nimic care să te țină aici o zi întreagă.” „Am venit doar să trecem în Bulgaria, nici nu ne-am gândit să vizităm ceva.” „Orașul ar putea fi frumos, dar e neglijat complet.” Aceste răspunsuri nu sunt o excepție din păcate aceasta este realitatea de zi cu zi pentru Giurgiu.
Dacă ne uităm la alte orașe riverane sau de frontieră, diferențele sunt uriașe.
De exemplu, Drobeta-Turnu Severin, Tulcea sau Galați au reușit să își pună în valoare râul, să atragă turiști și să construiască infrastructură turistică modernă.
Giurgiu, în schimb, a rămas blocat într-o imagine prăfuită, fără evenimente, fără modernizare și fără promovare.
Dunărea ar putea deveni centrul unei dezvoltări turistice majore — de la croaziere și plimbări cu barca, până la festivaluri estivale, zone de relaxare și gastronomie locală.
Portul ar putea fi un punct de atracție, nu doar o zonă industrială închisă. Istoria orașului ar putea fi spusă prin trasee tematice, tururi ghidate. Dar toate acestea rămân doar idei pentru că nimeni nu le-a pus în practică
Am putea să tragem un semnal de alarmă? poate da poate nu.. dar pentru că suntem o țară liberă spunem doar atat: Giurgiu riscă să devină un oraș uitat nu pentru că nu are potențial, ci pentru că nimeni nu îl valorifică. Turiștii nu vin dacă nu au ce vedea, iar investitorii nu apar dacă nu există o strategie locală clară. În lipsa unei viziuni moderne, orașul va continua să fie doar un punct de trecere, nu o destinație. Este nevoie de investiții reale în turism, de evenimente care să aducă oamenii aici, de infrastructură modernă și, mai ales, de voință.
Giurgiu nu este condamnat să rămână un oraș de tranzit. Dar, dacă lucrurile nu se schimbă rapid, exact asta va deveni: un punct pe hartă pe care îl vezi doar din mers, cu geamul ridicat.
Dar pentru asta e nevoie de mai mult decât vorbe – e nevoie de fapte.
Autorul articolului Mihaita Grigore
Sursa articol si detinatorul dreptului de autor: https://saptamanagiurgiuveana.ro/wp/2025/10/23/cine-a-pus-giurgiu-pe-marginea-drumului/
Articol preluat automat prin functia rss pusa la dinpozitie de autor la adresa http://saptamanagiurgiuveana.ro/wp/feed/
Titlu original SĂPTĂMÂNA GIURGIUVEANĂ
Data originala articol 23 octombrie 2025 13:13