Giurgiu, orașul fără „joacă”: Parcurile ruinei și nepăsarea care doare!

În loc să fie oaze de relaxare pentru părinți și copii, parcurile din Giurgiu au devenit zone de risc, cu echipamente rupte, gunoaie și o administrație care pasează vina.

Parcurile și locurile de joacă din municipiul Giurgiu, spații care ar trebui să fie destinate relaxării, distracției și socializării copiilor, părinților și bunicilor, au ajuns astăzi locuri ale neputinței și indiferenței. Fier ruginit, bănci rupte, gunoaie aruncate la tot pasul — aceasta este imaginea „verde” a orașului.

Deși ar trebui să reprezinte repere de siguranță și civilizație, multe dintre aceste locuri publice au devenit zone cu risc major pentru cei care le frecventează.

 Cetățenii,  vinovatul de serviciu…!

Cine poartă responsabilitatea? În teorie, cei care administrează aceste spații. În practică, aceștia invocă mereu lipsa banilor, evitând să vorbească despre lipsa de interes, de viziune și de eficiență. Strategiile de reabilitare par inexistente, iar planurile concrete lipsesc cu desăvârșire.

De fiecare dată, vina se aruncă spre „cetățenii needucați” — cei care distrug, aruncă mizeria sau tratează bunurile publice cu nepăsare. Însă acești cetățeni ar trebui, la rândul lor, sancționați de Poliția Locală și de Paza Publică. Întrebarea este: câte amenzi s-au dat, câte procese verbale de contravenție s-au întocmit, câți au fost trași la răspundere?

Lipsă de supraveghere, lipsă de controale, lipsă de siguranță

Camerele de supraveghere, care ar fi trebuit să descurajeze comportamentele iresponsabile, lipsesc din multe parcuri. Nu se știe nici când a avut loc ultima verificare tehnică a echipamentelor, dacă acestea sunt conforme, dacă există certificate PRAM sau autorizații RSVTI.

La fel de grav, nu există plăcuțe de avertizare, iar copiii se joacă printre fiare ruginite și covoare de cauciuc rupte.

Cine verifică? Cine autorizează? Cine răspunde?

Societatea care administrează aceste spații ar trebui să colaboreze cu firme specializate pentru verificări periodice, să dețină registre clare ale echipamentelor și să publice datele despre ultimele inspecții. Dar aceste informații lipsesc.

Cetățenii cer transparență și siguranță, nu promisiuni. Cât s-a investit ultima dată în întreținerea acestor parcuri? Când s-a făcut ultima expertiză tehnică?

Giurgiu, un oraș care îmbătrânește urât

Într-un peisaj urban care se degradează de la o zi la alta, parcurile sunt doar un simptom al unei boli mai profunde: nepăsarea administrativă. Copiii cresc printre rugină, părinții își pierd încrederea, iar orașul își pierde frumusețea. Până când?…

…Până când cineva va înțelege că un parc nu este doar un loc cu leagăne și tobogane, ci un test al civilizației.