Giurgiu, orașul unde luminile s-au stins în sălile de cinema!

Cinematografele din Giurgiu  au pierdut lupta cu schimbările democratice, iar naționalizarea și ulterior tranziția la democrație, le-au transformat  pe unu într-o ruină  în timp ce al doilea a fost desființat.  Astăzi cinematograful „București”  este o relicvă a unei tranziții eșuate, o dovadă a modului necugetat prin care statul și-a jucat o piesă a patrimoniului într-o partidă  de poker pe care a refuzat să o câștige, lăsând-o la mâna hazardului.

Așa cum aminteam anterior, la Giurgiu au existat două cinematografe „Lumina” (fostul „Europa”, rebotezat „Olga Bancic”) și „Bucureşti” (pe vremuri numit și „Ilie Pintilie”).

Mulți dintre giurgiuveni habar nu au cine a  fost Olga Bancic. Despre această femeie, deși este – am putea spune – revendicarea tuturor istoriilor  luptătoarelor antifasciste,  nu se știe mai nimic, din păcate…

 Născută la Chișinău în 1912,  Bancic a intrat în mișcarea muncitorească de la o vârstă fragedă, fiind arestată și torturată pentru activismul ei, încă din adolescență. După ce a fost nevoită să părăsească România din cauza persecuțiilor, s-a alăturat Rezistenței franceze, unde a participat la acțiuni de sabotaj împotriva naziștilor.

Arestată la Paris în 1943, Bancic a fost executată la Stuttgart în 1944, chiar de ziua ei, lăsând în urmă o scrisoare emoționantă pentru fiica sa.

Până astăzi nu s-a obosit nimeni de pe plan local să vorbească despre această pagină de istorie, căci superficialitatea, ignoranța regimului comunist,  setea de bani și afacerile  oneroase au fost cel mai important film jucat atât înainte cât și după anul 1989.

Astăzi Cinematograful „București” este o ruină ce abia se mai ține pe picioare. Între timp el a fost revendicat de vechii proprietari dinainte de naționalizare și ulterior, vorbim de anii de după 90,  cumpărat de un om de  afaceri local care deține un restaurant, dorind  să îl reabiliteze pe fonduri europene. Cinematograful  însă  nu s-a bucurat de investițiile visate, zăcând în continuare ca o relicvă a trecutului, pe „Mircea cel Bătrân”, una din cele mai accesate străzi din municipiu.

Care va fi viitorul  acestei clădiri și dacă Giurgiu va mai avea cinematograf, este greu de anticipat. Deocamdată există un proiect de reabilitare a Grădinii de vară a cinematografului, pe care giurgiuvenii îl cunoșteau până în 1990 sub numele de Teatrul de Vară,  localizat în apropierea Parcului elevilor. O grădină de vară în curtea căreia a apărut cu câțiva ani în urmă o bisericuță, tot datorită unei minți luminate care  a considerat că în acea zonă nu există niciun lăcaș de cult la care oamenii să vină și să se închine.

Dar uite că grație acelei minți luminate, atunci când cinematograful va fi gata, la marile sărbători  din an, slujbele se vor desfășura pe sunetul clopotelor, concomitent cu coloana sonoră plină de împușcături a filmelor cu Jean Claude Van Damme. Și uite așa salvăm atât dorința localnicilor de credință, de  spiritualitate, cât și nevoia de relaxare a concetățenilor noștri…

(Jurnal) 

Articolul Giurgiu, orașul unde luminile s-au stins în sălile de cinema! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

  Cinematografele din Giurgiu  au pierdut lupta cu schimbările democratice, iar naționalizarea și ulterior tranziția la democrație, le-au transformat  pe unu într-o ruină  în timp ce al doilea a fost desființat.  Astăzi cinematograful „București”  este o relicvă a unei tranziții eșuate, o dovadă a modului necugetat prin care statul și-a jucat o piesă a patrimoniului într-o partidă  […]

Articolul Giurgiu, orașul unde luminile s-au stins în sălile de cinema! apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.