Creșterea aversiunii față de risc, odată cu începerea conflictului din Orientul Mijlociu, a provocat deprecierea monedelor de la marginea zonei euro. Euro a crescut la jumătatea ședinței de marți la un vârf de 5,102 lei, însă vânzările apărute în scurt timp au dus la scăderea cotațiilor până la 5,097 lei. Aceasta a permis BNR să stabilească o medie de 5,0981 lei, maxim al ultimelor aproape zece luni. În regiune, cursul celei poloneze s-a depreciat de la 4,2304 la 4,2732 zloți/euro, iar a celei maghiare de la 379,21 la 385,41 forinți/euro. Presiunea pe curs se va menține, în condițiile în care ajunge la scadență o emisiune de eurobonduri din 2020. Statul va trebui să achite un total, inclusiv dobânda, de circa 1,625 miliarde euro, care nu ar trebui să creeze o problemă, având în vedere că joia trecută Trezoreria s-a împrumutat de la investitorii internaționali cu 2,25 miliarde euro cu scadența la 7 ani, cu 750 milioane euro scadente în 2044, respectiv cu 2 miliarde dolari cu scadența în iulie 2036. În septembrie, urmează să fie achitată o emisiune din septembrie 2022 cu o valoare de 1,8 miliarde euro și o dobândă aferentă de 217 milioane și o alta în decembrie al unei emisiuni din aprilie 2019 care se ridică la un total de 1,529 miliarde euro. Conflictul armat dintre SUA-Israel și Iran a afectat și piața monetară, unde a apărut un mic deficit de lichiditate. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,75 la 5,76%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a reveni de la 5,78 la 5,79%, iar cel la 12 luni a stagnat la 5,92%. Pentru a putea rostogoli datoria publică anterioară și să finanțeze deficitul bugetar dar și  necesitățile investiționale, Ministerul Finanţelor este pregătit să împrumute din piețele externe circa 10 miliarde euro, iar din cea iarnă între 160 și 170 miliarde lei, în condițiile în care necesarul brut de finanţare al României din acest an se ridică la 265 – 275 miliarde lei La aceste sume se adaugă cele obținute de la marile bănci internaționale prin plasamente private, care oferă avantajul unor dobânzi mai mici. Luni, statul s-a împrumutat din piața locală cu 569 milioane lei, cu scadența în iulie 2040, la o dobândă medie anuală de 6,64%. La licitația de titluri de stat cu scadența în iulie 2030, Trezoreria s-a împrumutat cu 425 milioane lei, la un cost mediu anual de 6,08%, față de o valoare programată de 800 milioane lei. Euro s-a depreciat la 1,1582 – 1,1707 dolari, iar cursul monedei americane a urcat de la 4,3430 la 4,3940 lei, maxim al ultimelor circa 5 luni. Declarația făcută de Banca Națională a Elveției conform căreia este pregătită să intervină pentru a stopa aprecierea monedei, care a atins luni un maxim al ultimilor zece ani de 0,9028 franci/euro, a temperat avansul luat, astfel că media ei a coborât în piața locală de maximul istoric de 5,6189 lei la 5,8431 lei. Cursul lirei sterline a recuperat o parte din pierderi și a urcat de la 5,8197 la 5,8411 lei. Marcările de profit au avut darul de a deprecia metalul galben la 5.076 – 5.381 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur s-a retras de la 752,0815 la 741,4095 lei. Bitcoin fluctua marți între 66.405 și 69.220 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.941 – 2.040 dolari.