By:
On:
In: Economic
De la începutul săptămânii trecute, în piețele internaționale s-a manifestat o revenire a apetitului pentru risc, tendință de care au profitat și monedele de la marginea zonei euro. Miercurea aceasta, când transferurile se realizau în culoarul 5,09 – 5,093 lei, cursul euro a coborât de la 5,0920 la 5,0914 lei, minimul ultimelor două luni, față de 5,0949 lei, în urmă cu o săptămână. Anunțul făcut de INS, conform căruia, rata anuală a inflației a crescut de la 9,3% în februarie la 9,9% în martie, va influența deciziile de politică monetară ale BNR din acest an. Săptămâna trecută, BNR a decis să mențină rata de referință la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Comunicatul de presă a precizat că „rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”. O analiză a ING Bank estimează că inflația din aceasta lună va crește la 11%, iar cei de la Erste Bank și-au modificat prognoza pentru sfârșitul anului de la 4,6% la 5,1%. Aceste perspective au stabilizat dobânzile interbancare. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,87%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Piețele au început să se obișnuiască cu declarațiile mirabolante făcute de Donald Trump, iar euro a avut o tendință ascendentă față de dolar. De la un minim de 1,1594 dolari, miercurea trecută, euro a urcat marți la un maxim al ultimelor două 1,1802 dolari, pentru ca la jumătatea acestei săptămâni să se stabilizeze în jurul valorii de 1,1780 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a fost stabilit miercurea aceasta la 4,3224 lei, față de 4,3602 lei, în urmă cu o săptămână. Volatilitatea cursului francului elvețian a fost minimă iar acesta a scăzut miercurea aceasta de la 5,5336 la 5,5284 lei. O evoluție asemănătoare a avut și lira sterlină, care a crescut la jumătatea acestei săptămâni la 5,8576 lei. Tendința de apreciere a metalului galben s-a menținut și la jumătatea săptămânii, iar uncia a urcat la 4.787 – 4.872 dolari. În piața locală, prețul gramului de aur a crescut de la 663,4576 lei la 666,3095 lei, față de 661,6256 lei, în urmă cu o săptămână. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit la 4,2370 zloți/euro. În schimb, a celei maghiare s-a depreciat modest la 363,74 forinți/euro. Bitcoin și-a temperat creșterea înregistrată marți și se tranzacționa la jumătatea acestei săptămâni între 73.583 și 54.780 dolari. Ethereum fluctua între 2.312 și 2.344 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
La redeschiderea pieței locale, după minivacanța de Paște, leul s-a apreciat față de euro și dolar dar a pierdut teren comparativ cu francul elvețian și lira sterlină. Cursul euro a scăzut de la 4,0937 la 4,0920 lei, minimul ultimelor două luni. Tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 – 5,092 lei, chiar dacă INS a anunțat creșterea ratei anuale a inflației de la 9,3% în februarie la 9,9% în martie. Creșterea prețurilor ar putea depăși pragul de 10% în aprilie și mai consecință a Impactului pe care îl va avea majorarea preţurilor la combustibili în urma izbucnirii conflictului din Iran. În acest context, Erste Group și-a modificat prognoza privind creșterea prețurilor la finalul anului de la 4,6% la 5,1%, însă nu anticipează o măsură de majorare a ratei cheie dar consideră că ar putea steriliza punctual lichiditatea din piața monetară, în momentele în care vor apare speculații pe cursul leu/euro. Astfel, cei de la Erste explică că „având în vedere evoluţia ascendentă a profilului inflaţiei pe termen scurt, ne aşteptăm ca BNR să ia în considerare eventuale reduceri ale ratei dobânzii cel mai devreme la ultima şedinţă a anului, programată pentru luna noiembrie”. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât de la 5,88 la 5,87%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Creșterea apetitului pentru risc a ridicat cotațiile euro la 1,1755 – 1,1801 dolari, valori comparabile cu cele din ultima parte a lunii februarie. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,3629 la 4,3196 lei, minim al ultimelor două luni. Media francului elvețian a urcat de la 5,5139 la 5,5336 lei iar cea a lirei sterline la 5,8478 la 5,8512 lei. Prețul gramului de aur a urcat modest de la 671,1764 lei la 663,4576 lei, consecință a deprecierii semnificative a monedei americane, care a anulat creșterea metalului galben la 4.735 – 4.797 dolari/uncie. Victoria Tisza la alegerile din Ungaria a accentuat aprecierea monedei maghiare la 363,34 forinți/euro, față de 389,34 forinți în urmă cu două săptămâni. La rândul ei, moneda poloneză s-a întărit la 4,2436 zloți/euro. Revenirea apetitului pentru risc, tendință însoțită de deprecierea monedei americane, au ridicat cotațiile bitcoin la 74.073 – 74.908 dolaari iar pe cele ale ethereum la 2.365 – 2.395 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Menținerea apetitului pentru risc, stimulat de armistițiul încheiat între Statele Unite și Iran, a permis leului să se întărească înainte de minivacanța de Paște. Cursul euro a scăzut de la 5,0949 la 5,0937 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,093 – 5,096 lei. Fără atenția acordată de BNR, leul ar trebui să se deprecieze față de euro, în condițiile în care consumul s-a prăbușit în ultimele trei luni ale anului trecut cu 1,8% comparativ cu trimestrul anterior, conform datelor publicate de INS, care a precizat că economia României a crescut anul trecut cu 0,7% în termeni reali, comparativ cu anul 2024. Reducerea consumului s-a reflectat și în faptul că deficitul comercial s-a redus în primele două luni cu 4,7 miliarde euro, în condițiile în care exporturile s-au ridicat 14,8 miliarde euro iar importurile au scăzut la 19,6 miliarde euro, în scădere cu 5,5%. Piața monetară este stabilă, după decizia de politică monetară a BNR care a menținut dobânda de referință la 6,5%. O analiză a Libra Internet Bank estimează că o primă reducere este amânată pentru începutul anului viitor, în contextul efectelor războiului din Orientul Mijlociu. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,89%, nivel stabilit marți, la 5,88%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Marcările rapide de profit, în condițiile în care investitorii își pun întrebări asupra solidității păcii din Orientul Mijlociu, în timp ce Israelul continuă intervenția din Liban, a depreciat euro la 1,1651 – 1,1690 dolari, după creșterea de miercuri la un maxim de 1,1710 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,3602 la 4,3629 lei. Media francului elvețian a scăzut la 5,5139 lei iar cel al lirei sterline la 5,8478 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 671,1764 lei, maximul ultimei luni, la 663,3213 lei, consecință a scăderii metalului galben la 4.698 – 4.778 dolari/uncie. Monedele din regiune se apreciau la 4,2619 zloți/euro, respectiv 378,13 forinți/euro. Joi, bitcoin s-a retras la 70.497 – 71.556 dolari iar ethereum la 2.163 – 2.196 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Armistițiul de două săptămâni încheiat între Statele Unite și Iran a dinamizat piețele financiare și a majorat apetitul pentru risc, ceea ce a permis aprecierea monedelor de la marginea zonei euro, în special a forintului maghiar care a câștigat aproape 3% față de începutul săptămânii trecute, în contextul alegerilor parlamentare din Ungaria care se vor desfășura duminică. Evoluția pieței locale a fost influențată de faptul că agenția S&P Global Ratings a confirmat, vinerea trecută, notele României pentru creditul suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, la nivelul ”BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă, iar BNR a decis marți să mențină dobânda-cheie la valoarea stabilită în august 2024 de 6,5%, nivel care va fi menținut în opinia analiștilor Libra Internet Bank până la sfârșitul acestui an. Culoarul de tranzacționare al euro s-a lărgit la 5,092 – 5,098 lei, astfel că media monedei unice a scăzut de la 5,0963 la 5,0949 lei, față de 5,0985 lei în prima ședință din aprilie. Piața monetară a înghețat la valorile stabilite marți, după decizia de politică monetară a BNR. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,89%, după creșterea minimă din ședința precedentă. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Evoluția poate fi pusă pe seama faptului că inflația va reveni pe creștere „în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, cum se precizează în comunicatul de presă publicat după ședința BNR. În opinia băncii centrale efectele negative se vor disipa în trimestrul al treilea și va urma „o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”. Volatilitatea perechii euro/dolar rămâne una foarte ridicată, la mai bine de o lună după începerea războiului din Golful Persic. Euro a urcat de la 1,1594 la 1,1710 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul lui martie, după ce luna februarie s-a închis cu un vârf de 1,1828 dolari, înainte de atacarea Iranului. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4068 la 4,3602 lei, față de 4,3987 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Media francului elvețian a urcat modest, de la 5,52 la 5,5292 lei, sub cea stabilită miercurea trecută de 5,5443 lei. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,8481 la 5,8559 lei, peste valoarea de 5,8466 lei stabilită în prima ședință din aprilie. Deprecierea monedei americane cu circa 1%, a stimulat cererea de metal galben iar acesta a crescut metalului galben în piețele specializate la 4.718 – 4.855 dolari/uncie, ceea ce a făcut ca prețul gramului de aur să urce de la 661,6256 la 671,1764 lei, față de 668,3222 lei în urmă cu o săptămână. Monedele din regiune se apreciau la 4,2623 zloți/euro, respectiv 378,49 forinți/euro. Deprecierea monedei americane care a fost însoțită de majorarea apetitului pentru risc au influențat în mod pozitiv cererea de criptomonede. Bitcoin a crescut la 71.254 – 72.798 dolari, față de un minim de 68.082 dolari atins marți, înainte de semnarea armistițiului. Ethereum a urcat la 2.230 – 2.267 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Marțea aceasta, s-a desfășurat ședința de politică monetară a BNR, cel mai important eveniment al pieței locale din luna martie. Membrii CA al BNR au decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%/an, nivel stabilit în august 2024, a dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%/an, respectiv a dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%/an. Decizia era anticipată de piață, în condițiile în care inflația va reveni pe creștere „în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, cum se precizează în comunicatul de presă publicat după ședința BNR. În opinia băncii centrale efectele negative se vor disipa în trimestrul al treilea și va urma „o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației”. Cu toate acestea, conform comunicatului BNR, „incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală”, care a precizat, de asemenea, că „relevante sunt deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune”. Piața monetară a răspuns prin creșterea, după circa două săptămâni, a indicelui ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, de la 5,88 la 5,89%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Segmentul valutar a rămas stabil, ca de obicei. Euro a deschis la un maxim de 5,098 lei, însă înainte de anunțarea cursului cotația a atins un minim de 5,095 lei, astfel că media a crescut marginal de la 5,0961 la 5,0693 lei. Redeschiderea piețelor europene, după minivacanța de Paște, a adus o creștere a monedei unice de la 1,1524 la 1,1576 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,4092 la 4,4068 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,5296 la 5,52 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,8445 la 5,8481 lei. Prețul gramului de aur a alunecat de la 666,3626 la 661,6256 lei, consecință a retragerii metalului galben la 4.616 – 4.695 dolari/uncie. Monedele din regiune se apreciau la 4,2694 zloți/euro, respectiv 381,41 forinți/euro. Bitcoin s-a retras 68.082 – 69.236 dolari. În opinia analiștilor, nivelul suport al principalei criptomonede se află la ora actuală în jurul valorii de 65.000 dolari. O scădere sub acest nivel ar putea împinge bitcoin spre următorul suport, care se situează la 45.000 dolari, în timp primul prag de rezistență se află la 75.000 dolari. Ethereum se tranzacționa marți în culoarul 2.076 – 2.132 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Marți se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Economiștii nu se așteaptă la o modificare a dobânzii cheie, în condițiile în care România nu va fi ocolită de majorarea inflației și intrarea în recesiune a economiei mondiale, consecință a războiului din Golful Persic, care a tăiat peste 20% din aprovizionarea cu țiței și gaze la nivel mondial. Leul a avut o evoluție ușor pozitivă, după ce la sfârșitul săptămânii trecute, agenția S&P Global Ratings a confirmat notele României pentru creditul suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, la nivelul ”BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă. Tranzacțiile din piața locală se realizau în culoarul 5,096 – 5,98 lei iar cursul monedei unice a scăzut de la 5,0978 la 5,0961 lei față de 5,0989 lei, lunea trecută. În așteptarea deciziei de politică monetară a BNR, dealerii bancari erau prudenți. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Chiar dacă băncile și clienții acestora nu se mai înghesuie să cumpere titluri de stat românești, consecință a menținerii inflației în jurul pragului de 10%, Finanțele au reușit să se împrumute după seceta din martie. La prima licitație, Trezoreria a atras 498,1 milioane lei cu scadența în septembrie 2026, peste valoarea programată de 400 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,13%. La a doua, Finanțele s-au împrumutat cu încă 375 milioane lei, sumă scadentă în aprilie 2035, peste valoarea programată de 300 milioane lei, pentru care va plăti o dobândă de 6,94%. Multe piețe din Occident erau închise lunea aceasta, cu prilejul Sărbătorii Pascale, astfel că volatilitatea perechii euro/dolar era minimă. Euro se tranzacționa între 1,1505 și 1,1569 dolari, valori apropiate de cele de vineri, chiar dacă BCE a menținut joi principala sa dobândă, cea la facilitatea pentru depozitele bancare, la 2% față de 3,50 – 3,75% în Statele Unite. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,4169 la 4,4092 lei, față de 4,4354 lei, la începutul săptămânii trecute. BCE a estimat că majorarea preţurilor la energie va provoca o creștere a inflației la 3,1% în trimestrul al doilea din 2026, după care se va retrage în toamnă la 2,8%. Analiștii anticipează o tendință de apreciere a dolarului, moneda prin care se tranzacționează materiile prime energetice, ce beneficiază de creșterea actuală a prețurilor și de faptul că SUA este unul dintre cei mai mari producători mondiali. Iar economia americană răspunde mai bine la șocurile actuale, rata șomajului din martie coborând de la 4,4% la 4,3%. Cursul francului elvețian a scăzut de la 5,5318 la 5,5296 lei, față de 5,5483 lei, la începutul săptămânii trecute, iar cel al lirei sterline de la 5,8451 la 5,8445 lei comparativ cu 5,8719 lei, lunea trecută. Creșterea metalului galben la 4.600 – 4.707 dolari/uncie a ridicat prețul gramului de aur de la 664,0863 la 666,3626 lei. Ușoara depreciere a monedei americane, pe fondul revenirii apetitului pentru risc, au influențat pozitiv evoluția criptomonedelor. Bitcoin a urcat la 68.776 – 70.189 dolari, respectiv a ethereum la 2.108 – 2.170 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul rămâne cea mai stabilă monedă din regiune, volatilitatea cursului euro reducându-se săptămâna trecută la 0,11 bani. Moneda unică s-a tranzacționat la nivel săptămânal în culoarul 5,096 – 5,10 lei, iar media ei a scăzut de la 5,0989 lei, în ședința de luni, la 5,0978 lei, în cea de vineri. În spatele acestei volatilități minime se află atenția constantă a BNR. Conform Bloomberg, ea a cheltuit în martie circa 1 miliard de euro pentru a proteja leul într-o perioadă turbulentă, provocată de atacarea Iranului de către coaliția SUA-Israel. La sfârșitul lui martie, BNR avea la dispoziție o rezervă internațională (valută + aur) de circa 80 miliarde euro. Reamintim că anul trecut, în luna mai, după anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, când euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, banca centrală a fost nevoită să vândă peste 8 miliarde de euro pentru a stopa atacurile speculative. Stabilitatea cursului, susținut și de politica monetară a BNR care menține rata de referință la 6,5% din august 2024, este unul dintre motivele pentru care agenția S&P Global Ratings a confirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingurile de credit suveran pe termen lung şi scurt, în valută străină şi locală, ale României, la nivelul ”BBB-/A-3”, cu perspectiva negativă. Potrivit raportului, media inflației din acest an a crescut de la o estimare precedentă de 6,75% la 7,25% și urmează a scădea la 4,5% în 2027. Analiza S&P a atras atenția și asupra riscurilor ce pot apare în cazul unei rupturi la nivel guvernamental, care s-ar suprapune peste criza datorată majorării explozive a prețurilor la materiile prime energetice. „Contextul economic global traversează o perioadă marcată de schimbări profunde, iar evenimentele geopolitice recente continuă să influenţeze structura economiei mondiale (…) Pentru economia României, aceste evoluţii externe se suprapun peste vulnerabilităţile interne deja cunoscute, precum persistenţa deficitelor gemene”, a spus Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe financiare. La rândul său, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, a atras atenția, în cadrul unui alt eveniment, asupra consecințelor lipsei de viziune a politicienilor, care a făcut ca „în ultimii ani, problema economică a României este povara deficitelor gemene, care s-au adâncit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilității”. Marțea aceasta se va desfășura ședința de politică monetară a BNR, de la care economiștii nu se așteaptă la surprize. Cu toate acestea, dealerii s-au arătat prudenți, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%. Dacă în martie statul nu s-a putut împrumuta din piața locală, el a început aprilie cu dreptul prin intermediul a doua licitații de titluri de stat. La prima, a atras aproape 1,1 miliarde lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei, cu scadența în martie 2027, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie de 6,31%. A doua licitație a avut o valoare programată de 300 milioane lei cu scadența în iulie 2031, iar Finanțele s-au împrumutat cu 325 milioane lei la un randament mediu anual de 7,01%. Prețul gramului de aur a crescut la finalul săptămânii de la 657,7614 lei la 664,0863 lei față de 646,3493 lei, la începutul ei, în condițiile în care uncia s-a cantonat în jurul pragului de 4.500 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Noile declarații făcute de Donald Trump referitoare la faptul că ar putea relua atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene, pentru a slăbi economia țării, după ce autoritățile de la Teheran au refuzat continue negocierile privind un armistițiu, au mișcat din nou direcția dolarului sau a aurului, dar au și crescut nivelul aversiunii față de risc. Ca de obicei, atenția acordată pieței de către BNR care nu dorește mișcări ample ale cursului înainte de Sărbătorile Pascale, fie catolice, fie ortodoxe, nu a permis mișcări semnificative ale cursului euro. Media monedei unice a urcat modest de la 5,0985 la 5,0986 lei, în timp ce transferurile se efectuau în culoarul 5,097 – 5,099 lei, identic cu cel de miercuri. Cu câteva zile înainte de ședința de politică monetară a BNR, de la care nu se așteaptă o modificare a ratei de referință, indicii ROBOR au avut o evoluție stabilă. Indicile ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%. În schimb, indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a avut o scădere minimă de la 5,95 la 5,94% iar cel la 12 luni a stagnat la 6,0%. Înainte de minivacanța prilejuită de sărbătorirea Paștelui de către catolici, investitorii și-au majorat expunerea pe dolar, ei fiind îngrijorați de direcția ascendentă pe care o au prețurile la petrol cât și de perspectiva creșterii inflației la nivel mondial, inclusiv în SUA. Majorarea prețurilor ar putea pune Rezerva Federală în postura de a menține dobânda de politică monetară la 3,5 – 3,75% pentru o perioadă mai lungă, în timp ce randamentelele obligațiunilor emise de Trezoreria SUA continuă să crească. Pe acest fond, după creșterea de miercuri la 1,1611 dolari, euro s-a retras până la 1,1509 dolari, astfel că media monedei americane a urcat de la 4,3987 la 4,4232 lei. Media francului elvețian a coborât la 5,5314 lei iar cea a lirei sterline la 5,84 lei. Prețul gramului de aur s-a retras de la 668,3222 lei la 657,7614 lei, în timp ce metalul galben a coborât de la un vârf de 4.801 dolari până la 4.554 dolari/uncie. Bitcoin se mișca în culoarul 65.995 – 68.544 dolari iar ethereum fluctua între 2.021 și 2.2.159 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul a avut în martie o evoluție stabilă față de euro, cursul acesteia mișcându-se între un minim de 5,0937 lei, care a fost înregistrat de trei ori în cursul lunii, și un maxim de 5,0991 lei. La sfârșitul lunii, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,098 – 5,10 lei, cursul monedei unice a scăzut modest de 5,0989 la 5,0988 lei, față de 5,0972 lei, la începutul lunii. Evoluția leului poate fi influențată de anunțul care va fi făcut vineri seară de agenția S&P Global Ratings referitor la ratingul suveran şi perspectiva asociată României. Majoritatea analiștilor anticipează menținerea ratingului „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investiţiilor, ceea ce va permite României să continue să se împrumute la costuri mai mici din piața locală dar și cea externă. Economiști privesc cu atenție evoluția monedei naționale în condițiile tensiunilor geopolitice, în special conflictul din Iran, care a provocat o explozie a prețurilor materiilor prime energetice, petrol și gaze naturale, majorări ce se reflectă în creșterea prețurilor și pune presiune pe deficitul comercial și cel de cont curent. Piața monetară a încheiat martie cu indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, la 5,88%, cu cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Euro a început ziua cu o scădere spre 1,1450 dolari, pentru ca în partea a doua a ei să urce la 1,1510 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut marți de la 4,4354 la 4,4463 lei, maximul atins în martie martie, față de 4,3430 lei, la începutul lunii. Moneda elvețiană s-a mișcat în martie între 0,898 și 0,9204 franci/euro, ceea ce a făcut ca ea să atingă în prima decadă a lunii un maxim istoric de 5,6621 lei, pentru ca marțea aceasta cursul să urce de 5,5483 la 5,5536 lei. Media lirei sterline a urcat de la 5,8197 lei, la începutul lunii, la 5,9009 lei, la jumătatea ei, și a închis martie la 5,8749 lei. Marțea aceasta, prețul gramului de aur a urcat la 651,7349 lei, comparativ cu 752,0815 lei, la începutul lunii. Evoluția se datorează scăderii metalului galben sub pragul de 4.500 dolari/uncie, urmată de o perioadă de consolidare. Astfel, în ultima zi din martie uncia se mișca între 4.483 și 4.620 dolari. Bitcoin a scăzut luni noapte sub pragul de 65.000 dolari dar se tranzacționa în ultima zi din martie între 65.955 și 68.266 dolari. Ethereum fluctua între 2.011 și 2.085 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Leul a avut în martie o evoluție stabilă față de euro, cursul acesteia mișcându-se între un minim de 5,0937 lei, care a fost înregistrat de trei ori în cursul lunii, și un maxim de 5,0991 lei. La sfârșitul lunii, tranzacțiile se realizau în culoarul 5,098 – 5,10 lei, cursul monedei unice a scăzut modest de 5,0989 la 5,0988 lei, față de 5,0972 lei, la începutul lunii. Evoluția leului poate fi influențată de anunțul care va fi făcut vineri seară de agenția S&P Global Ratings referitor la ratingul suveran şi perspectiva asociată României. Majoritatea analiștilor anticipează menținerea ratingului „BBB-” cu perspectivă negativă, ultima treaptă recomandată investiţiilor, ceea ce va permite României să continue să se împrumute la costuri mai mici din piața locală dar și cea externă. Economiști privesc cu atenție evoluția monedei naționale în condițiile tensiunilor geopolitice, în special conflictul din Iran, care a provocat o explozie a prețurilor materiilor prime energetice, petrol și gaze naturale, majorări ce se reflectă în creșterea prețurilor și pune presiune pe deficitul comercial și cel de cont curent. Piața monetară a încheiat martie cu indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, la 5,88%, cu cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Euro a început ziua cu o scădere spre 1,1450 dolari, pentru ca în partea a doua a ei să urce la 1,1510 dolari. În piața locală, media monedei americane a crescut marți de la 4,4354 la 4,4463 lei, maximul atins în martie martie, față de 4,3430 lei, la începutul lunii. Moneda elvețiană s-a mișcat în martie între 0,898 și 0,9204 franci/euro, ceea ce a făcut ca ea să atingă în prima decadă a lunii un maxim istoric de 5,6621 lei, pentru ca marțea aceasta cursul să urce de 5,5483 la 5,5536 lei. Media lirei sterline a urcat de la 5,8197 lei, la începutul lunii, la 5,9009 lei, la jumătatea ei, și a închis martie la 5,8749 lei. Marțea aceasta, prețul gramului de aur a urcat la 651,7349 lei, comparativ cu 752,0815 lei, la începutul lunii. Evoluția se datorează scăderii metalului galben sub pragul de 4.500 dolari/uncie, urmată de o perioadă de consolidare. Astfel, în ultima zi din martie uncia se mișca între 4.483 și 4.620 dolari. Bitcoin a scăzut luni noapte sub pragul de 65.000 dolari dar se tranzacționa în ultima zi din martie între 65.955 și 68.266 dolari. Ethereum fluctua între 2.011 și 2.085 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Pentru finalul acestui an, majoritatea prognozelor făcute de bănci văd cursul euro în jurul pragului de 5,15 lei, existând însă riscuri ca acesta să urce spre 5,20 lei, în condițiile unei posibile crize politice locale, rezultat al părăsirii guvernării de către PSD, ceea ce ar putea reamplifica nivelul deficitelor, dar și a situației geopolitice, mai ales explozia prețurilor la țiței. La începutul acestei săptămâni, nivelul aversiunii față de risc a fost unul moderat, ceea ce a asigurat o relativă stabilitate a monedelor de la marginea zonei euro. Cursul euro a scăzut marginal de la 5,0991 lei, maximul ultimelor zece luni, la 5,0989 lei, valoare identică cu cea de lunea trecută. Tranzacțiile se realizau între 5,097 și 5,099 lei. Săptămâna viitoare se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Dealerii bancari se arată prudenți în condițiile în care se anticipează menținerea inflației la peste 9% pentru o perioadă mai lungă, motiv pentru majoritatea analiștilor prognozează pentru a doua parte a anului o primă tăiere a dobânzii de referință. În aceste condiții, în ultima săptămână, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Finanțele au reușit să se împrumute la ultima licitație de titluri de stat din martie cu 356 milioane lei, față de o valoare programată de 400 milioane lei. Suma mai mică atrasă este consecința nivelului ridicat de dobândă care a trebuit să fie acceptat până la scadența din aprilie 2020, care s-a ridicat la 7,04%/an. Dezinteresul actual pentru achiziția de bonuri românești a făcut volumul ofertelor de cumpărare să fie de doar 471 milioane lei. De altfel, investitorii străinii și-au redus achizițiile de titluri românești în decembrie la circ 19%, față de 26% din datoria publică în 2023. Dolarul își menține rolul de „monedă refugiu”, în ciuda cacofoniei declarațiilor făcute de președintele Trump, cea mai controversată fiind aceea că negociatorii iranieni, care participă la discuțiile din Pakistan, „imploră” semnarea unui armistițiu, în timp ce Teheranul a anunțat că refuză orice acord. Euro a coborât la 1,1484 – 1,1521 dolari, după creșterea de lunea trecută la 1,1631 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a fost stabilit la 4,4354 lei, față de un minim de 4,3913 lei, miercurea trecută. Menținerea monedei elvețiene în jurul pragului de 0,92 franci/euro a provocat scăderea mediei la 5,5483 lei, față de 5,5921 lei, la începutul săptămânii trecute. Cursul lirei sterline a fluctuat în ultima săptămână într-un culoar de circa 2 bani, cel de lunea aceasta fiind stabilit la 5,8719 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 628,9913 lei la 646,3493 lei, față de 609,2766 lei, în urmă cu o săptămână. Această evoluție este consecința aprecierii monedei americane și a metalului galben la 4.420 – 4.581 dolari/uncie. În regiune, media monedei poloneze s-a întărit modest la 4,2832 zloți/euro iar a celei maghiare s-a depreciat marginal la 389,48 forinți/euro. Aprecierea monedei americane a fragilizat piața criptomonedelor. Bitcoin a scăzut până la 65.764 dolari iar ethereum a atins un minim de 1.980 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Economic
Ultima săptămână din martie a fost caracterizată de o volatilitate mai ridicată a cursului euro, influențată de informațiile privind conflictul din Golful Persic care influențează direct nivelul prețului la țiței, implicit al inflației la nivel global, care se reflectă aproape zilnic în starea aversiunii față de risc. Euro a început săptămâna cu o medie de 5,0989 lei, care a coborât la jumătatea ei la 5,0952 lei, pentru ca vineri, când tranzacțiile s-au realizat în culoarul 5,096 – 5,0995 lei, să urce la 5,0991 lei, maxim al ultimelor 10 luni. Evoluția leului din următoarele două săptămâni va fi influențată, pe lângă situația din Iran și prețul petrolului, de sărbătorirea Paștelui, prima dată de către catolici și apoi de către ortodocși. După sărbătorile Pascale, politicienii ar putea scoate cuțitele de sub masă și să asistăm la o schimbare guvernamentală, care în contextul internațional actual ar provoca creșterea euro către 5,15 lei, pentru ca la sfârșitul anului să se apropie de 5,20 lei. Ultimul sondaj CFA România, realizat în februarie, înainte de începerea războiului din Golf, anticipa un curs al euro de 5,1280 lei, pentru jumătatea anului, respectiv 5,1642 lei, pentru începutul lui 2027. Analiștii BCR văd un curs al euro la finalul anului în jurul pragului de 5,15 lei, valoare care este prognozată și de cei de la ING Bank. O gură de oxigen a venit, la sfârșitul săptămânii, din partea agenției Japan Credit Rating (JCR), care a îmbunătățit perspectiva ratingului României de la negativă la stabilă, pe fondul reducerii deficitului bugetar, şi a reconfirmat calificativele BBB pentru obligațiunile în valută şi BBB+ pentru cele în monedă locală. Decizia JCR poate aduce o scădere a costurilor de împrumut pentru Trezorerie, în condițiile în care de la începutul acestei luni aceasta a dus la bun sfârșit o singură licitație de titluri de stat, în cazul celorlalte ședințe ofertele de cumpărare fiind respinse, considerând că dobânzile fiind prea ridicate. Perspectiva menținerii inflației la peste 9% pentru o perioadă mai lungă, a pus dealerii bancari în gardă, iar volumul tranzacțiilor din piața monetară s-a redus simțitor. La nivel săptămânal, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,88%, cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,95% în timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%. Euro a crescut la jumătatea săptămânii până la 1,1631 dolari, față de minimul de 1,1485 dolari, de la începutul ei. Vineri, euro a coborât la 1,1502 – 1,1548 dolari, cu închiderea pieței americane la 1,1510 dolari, când cursul monedei americane a urcat de la 4,4085 la 4,4276 lei. Moneda elvețiană s-a depreciat față de cea europeană iar media ei a coborât de la 5,5921 lei, la începutul săptămânii, la 5,5543 lei, la sfârșitul ei. Cursul lirei sterline a urcat vineri de la 5,8875 la 5,8905 lei. Metalul galben s-a menținut sub pragul de 5.000 dolari și se tranzacționa vineri în culoarul 4.376 – 4.555 dolari/uncie, scăderea lunară fiind de circa 15%, iar prețul gramului de aur a urcat vineri la 628,9913 lei, de la 609,2766 lei, la începutul săptămânii. Bitcoin a coborât vineri la circa 65.500 dolari iar ethereum la aproape 1.950 dolari.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Comunicate, Cultura, Economic, Educaţie, Eveniment

Joi, 26 martie a.c., a avut loc ședința ordinară a Consiliului JudețeanGiurgiu, cu 38 de puncte inscrise pe Ordinea de zi, care au vizat în principal educația, investițiile și buna funcționare a aparatului administrativ. „Un capitol important l-au reprezentat proiectele privind încheierea contractelor de comodat între Consiliul Județean Giurgiu și…

The post CJ Giurgiu, preocupari prezente si viitoare appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Comunicate, Economic, Eveniment

Joi, 26 martie a.c., în cadrul Adunării Generale Anuale, reprezentanții mediului de afaceri din județul Giurgiu l-au ales în unanimitate pe dl Marian Mihalcea, cunoscut antreprenor giurgiuvean, drept noul președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Giurgiu. „Mulțumesc tuturor pentru încrederea acordată prin nominalizarea ca președinte, începând de azi….

The post Marian Mihalcea, noul președinte al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Giurgiu. appeared first on Informatia de Giurgiu.

Citeste pe larg