In 27 august 1989 a avut loc la Chișinău cea mai mare demonstrație din istoria Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. 750.000 de cetățeni sovietici – după aprecierea săptămînalului „Literatura și Arta” din 31 august 1989, care numește această manifestație „Marea Adunare Națională” – s-au adunat în centrul Chișinăului pentru a cere Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, care urma să-și înceapă sesiunea în 29 august, adoptarea legii despre proclamarea limbii moldovenești ca limbă de stat a republicii, recunoașterea identității acesteia cu limba română și trecerea la alfabetul latin.

Cronologie ulterioara care pune in evidenta curajul elitelor moldovenesti din anul 1989:

-Regimul comunst din Romania a cazut pe 22 decembrie 1989;

-Incercarea de puci impotriva lui Gorbaciov a avut loc in perioada 19-21 august 1991.

-Moldova si-a declarat independenta pe 27 august 1991

-Uniunea Sovietica s-a destramat pe 26 decembrie 1991



Ion Ungureanu, viitorul ministru al Culturii din R Moldova, a rostit Proclamatia Adunarii Nationale din 27 august 1989 in fata a peste 750 000 de romani moldoveni din Piata Victoriei, Chisinau, piata in care un vorbitor de la tribuna spunea ca acolo au calcat mai multe senile  de tanc decat opinci.

Citeste pe larg

 In 27 august 1989 a avut loc la Chișinău cea mai mare demonstrație din istoria Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. 750.000 de cetățeni sovietici – după aprecierea săptămînalului „Literatura și Arta” din 31 august 1989, care numește această manifestație „Marea Adunare Națională” – s-au adunat în centrul Chișinăului pentru a cere Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, care urma să-și înceapă sesiunea în 29 august, adoptarea legii despre proclamarea limbii moldovenești ca limbă de stat a republicii, recunoașterea identității acesteia cu limba română și trecerea la alfabetul latin.

Cronologie ulterioara care pune in evidenta curajul elitelor moldovenesti din anul 1989:

-Regimul comunst din Romania a cazut pe 22 decembrie 1989;

-Incercarea de puci impotriva lui Gorbaciov a avut loc in perioada 19-21 august 1991.

-Moldova si-a declarat independenta pe 27 august 1991

-Uniunea Sovietica s-a destramat pe 26 decembrie 1991



Ion Ungureanu, viitorul ministru al Culturii din R Moldova, a rostit Proclamatia Adunarii Nationale din 27 august 1989 in fata a peste 750 000 de romani moldoveni din Piata Victoriei, Chisinau, piata in care un vorbitor de la tribuna spunea ca acolo au calcat mai multe senile  de tanc decat opinci.

Citeste pe larg

UPDATE, 01 01 2023 

Poza de grup de astăzi a liderilor europeni de la Castelul Mimi situat la numai câțiva km de granița cu Ucraina. 



Comuna Bulboaca din R. Moldova se află la numai 10 km de râul Nistru și  la 20 km de Tighina și Tiraspol.

Aici, la Castelul Mimi, se vor întâlni în zilele de 01  și 02 iunie peste 50 de oficiali europeni, în cea de-a 2-a reuniune a Comunității Politice Europene, organism creat în anul 2022, din  ințiativa președintelui francez, Emanuel Macron

Liderii europeni întruniți la Castelul Mimi din Bulboaca vor pune în discuție eforturile comune de pace, în contextul războiului din Ucraina, aflată la câțiva kilometri de locul reuniunii, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

Timp de 2 zile Castelul Mimi va deveni centrul politicii europene.

In zilele de 01-02 iunie spațiul aerian al R. Moldova va fi inchis.


Imagini surprinse în urmă cu 4 ani la Castelul Mimi, unde se află și o modernă vinărie cu același nume. Descoperiți istoria castelului și date despre omul politic,  Constantin Mimi(1868-1935)

Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei înainte de Unirea din 1918, a construit castelul care îi poartă numele

Citeste pe larg

 Comuna Bulboaca din R. Moldova se află la numai 10 km de râul Nistru și  la 20 km de Tighina și Tiraspol.

Aici, la Castelul Mimi, se vor întâlni în zilele de 01  și 02 iunie peste 50 de oficiali europeni, în cea de-a 2-a reuniune a Comunității Politice Europene, organism creat în anul 2022, din  ințiativa președintelui francez, Emanuel Macron

Liderii europeni întruniți la Castelul Mimi din Bulboaca vor pune în discuție eforturile comune de pace, în contextul războiului din Ucraina, aflată la câțiva kilometri de locul reuniunii, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

Timp de 2 zile Castelul Mimi va deveni centrul politicii europene.

In zilele de 01-02 iunie spațiul aerian al R. Moldova va fi inchis.


Imagini surprinse în urmă cu 4 ani la Castelul Mimi, unde se află și o modernă vinărie cu același nume. Descoperiți istoria castelului și date despre omul politic,  Constantin Mimi(1868-1935)

Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei înainte de Unirea din 1918, a construit castelul care îi poartă numele

Citeste pe larg

 Pentru cine mai este despăgubire Bucovina de Nord dacă Federația Rusă, succesoarea de drept internațional a URSS, nu mai stăpânește nici Basarabia și nici Ucraina? Aici este porțița prin care diplomația română ar putea încolți Ucraina.

Pe 26 iunie 1940, Guvernul Regatului României primea prima notă ultimativă din partea reprezentanților URSS, în ceea ce privește cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Iată textul trimis de ministrul de externe sovietic, Molotov:

„În anul 1918, România folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părți a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate de Ucraina sovietică prin comunitatea sorții istorice cât și prin comunitatea de limbă și compoziție națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părții de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului și populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia.

Uniunea sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forța a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului iar situația internațională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, URSS consideră necesar și oportun ca în interesul restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei la Uniunea Sovietică.

Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:

1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii sovietice Basarabia;

2. Să transmită Uniunii sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată.

Guvernul sovietic își exprimă speranța că Guvernul român va primi propunerile de față ale URSS și că aceasta va da posibilitatea a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre URSS și România.

Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.”


Comentariu al ziarului timpul.md în 26 iunie 2021

„Este de remarcat că nota ultimativă a sovieticilor nu are niciun fel de susținere în realitate, din mai multe motive. În primul rând, în Basarabia nu a existat niciodată o majoritate ucraineană și nici nu a avut vreo „unitate seculară” cu Ucraina. Dimpotrivă, încă de la anexarea din 1812 de către Imperiul Rus, majoritatea etnică a fost mereu românească. Aceeași situație este valabilă și în cazul Bucovinei.

În al doilea rând, Basarabia și-a declarat independența în 1918 față de Republica Federativă Rusia. URSS a fost creată în 1922. Așadar, România nu putea să „desfacă” de la URSS Basarabia pentru simplul motiv că Rusia și/sau Uniunea Sovietică nu existau.

Dacă cineva trebuia să primească o compensație, acela era Regatul României, pentru cei 107 ani de ocupație rusească, nicidecum URSS.

Din păcate, Regatul României era prăbușit în interior, de facto, așa că nu a avut cine să răspundă cum se cuvine acestei note ultimative batjocoritoare din partea URSS. Răspunsul părții române a fost după cum urmează:

„Guvernul U.R.S.S. a adresat guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie 1940, la ora 10 seara, de către excelența sa d-l Molotov, președintele Comisarilor Poporului și Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru afacerile străine, excelenței sale d-l Davidescu, ministrul României la Moscova.

Fiind însuflețit de aceeași dorință ca și guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea să producă o neînțelegere între U.R.S.S. și România, guvernul regal declară că este gata să procedeze imediat și în spiritul cel mai larg la discuțiunea amicală și de comun acord a tuturor problemelor emanând de la guvernul sovietic.

În consecință, guvernul român cere guvernului sovietic să binevoiască a indica locul și data ce dorește să fixeze în acest scop.De îndată ce va fi primit un răspuns din partea guvernului sovietic, guvernul român își va desemna delegații și nădăjduiește că conversațiunile cu reprezentanții guvernului sovietic vor avea ca rezultat să creeze relațiuni trainice de bună înțelegere și prietenie între U.R.S.S. și România”.

Ce a urmat este deja istorie. Cauzele acestei prăbușiri – în doar trei luni -, trebuie însă căutate în interior, nu în exterior. Cu alte cuvinte, ultimatumurile sovietice și dictatul german din august reprezintă efectele unei crize interne masive, care s-a manifestat prin distrugerea instituției Parlamentului, a credibilității partidelor și a oamenilor politici, aleși și plasarea puterii în mâinile unei singure persoane, sprijinită de instituțiile de forță.

Iată ce scria la 1 martie 1942, corespondentul lui „The Times” în România, Archie Gibson (sublinierile ne aparțin):

„Această situație în care se găsește România astăzi derivă dintr-o succesiune de evenimente care își au originea în decăderea sistemului parlamentar. Obosiți de convulsiile politice și confuzionati de succesul regimurilor totalitare în Germania și Italia, românii au renunțat de bună voie la libertățile lor, acordînd puteri nelimitate regelui Carol al II-lea prin plebiscitul din februarie 1938.

În ora fatală care a lovit România în iunie 1940, regele și-a aplecat capul în fața presiunii rusești, în timp ce un regim parlamentar, responsabil în fața electoratului, n-ar fi făcut probabil același lucru. Cedarea Basarabiei și Bucovinei a fost primul dintr-o serie de dezastre care a rupt coloana vertebrală a României și a tîrît-o în alianță cu Germania,o țară cu care ea nu avea nimic în comun. Politicienii și presa de partid sînt primii de blamat pentru compromiterea sistemului parlamentar și pentru tîrîrea populației românești spre totalitarism, în Camera Deputaților și chiar în Senat reprezentanții națiunii n-au făcut altceva decît să se injurieze unul pe altul, iar uneori au ajuns la bătaie.

Principala preocupare a presei a fost să proclame cu glas tare bănuiala de corupție a miniștrilor, senatorilor și deputaților. Parlamentul și presa au reușit să creeze o falsă imagine a administrațiilor succesive prin exagerarea defectelor unor persoane care,deși departe de a fi ireproșabile, reușiseră totuși să facă ceva pentru țară”. (Conform Dennis Deletant, Studies in Romanian History, București, Editura Enciclopedică, 1991, p.243)

Citeste pe larg