Colonelul (r) Tudor Păcuraru este profesor, scriitor și critic literar. Este fiul scriitorului și diplomatului Francisc Păcurariu. O parte a copilăriei și adolescenței și-a petrecut-o în străinătate, în misiunile diplomatice ale României din America Latină. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Înainte de 1989, a fost profesor și redactor la Editura Minerva. Între 1996 și 2016, a activat ca analist în cadrul Serviciului Român de Informații, de unde s-a retras cu gradul de colonel. S-a dedicat scrisului și studierii arhivelor istorice și ale CNSAS. A publicat ”Jurnalul unui terorist” (2018) și ”Simbad Corăbierul” (2019). Ulterior, a publicat la Editura Evenimentul și Capital volumele ”Planul Nistru – 1989” și ”Zori însângerați – Târgu Mureș 1990”, acestea din urmă cărți în care a dovedit, pe bază de documente, implicarea serviciilor secrete străine în evenimentele din decembrie 1989 din România și în conflictele interetnice de la Târgu Mureș, din 1990.

Citeste pe larg

 In 27 august 1989 a avut loc la Chișinău cea mai mare demonstrație din istoria Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. 750.000 de cetățeni sovietici – după aprecierea săptămînalului „Literatura și Arta” din 31 august 1989, care numește această manifestație „Marea Adunare Națională” – s-au adunat în centrul Chișinăului pentru a cere Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, care urma să-și înceapă sesiunea în 29 august, adoptarea legii despre proclamarea limbii moldovenești ca limbă de stat a republicii, recunoașterea identității acesteia cu limba română și trecerea la alfabetul latin.

Cronologie ulterioara care pune in evidenta curajul elitelor moldovenesti din anul 1989:

-Regimul comunst din Romania a cazut pe 22 decembrie 1989;

-Incercarea de puci impotriva lui Gorbaciov a avut loc in perioada 19-21 august 1991.

-Moldova si-a declarat independenta pe 27 august 1991

-Uniunea Sovietica s-a destramat pe 26 decembrie 1991



Ion Ungureanu, viitorul ministru al Culturii din R Moldova, a rostit Proclamatia Adunarii Nationale din 27 august 1989 in fata a peste 750 000 de romani moldoveni din Piata Victoriei, Chisinau, piata in care un vorbitor de la tribuna spunea ca acolo au calcat mai multe senile  de tanc decat opinci.

Citeste pe larg

 In 27 august 1989 a avut loc la Chișinău cea mai mare demonstrație din istoria Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. 750.000 de cetățeni sovietici – după aprecierea săptămînalului „Literatura și Arta” din 31 august 1989, care numește această manifestație „Marea Adunare Națională” – s-au adunat în centrul Chișinăului pentru a cere Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, care urma să-și înceapă sesiunea în 29 august, adoptarea legii despre proclamarea limbii moldovenești ca limbă de stat a republicii, recunoașterea identității acesteia cu limba română și trecerea la alfabetul latin.

Cronologie ulterioara care pune in evidenta curajul elitelor moldovenesti din anul 1989:

-Regimul comunst din Romania a cazut pe 22 decembrie 1989;

-Incercarea de puci impotriva lui Gorbaciov a avut loc in perioada 19-21 august 1991.

-Moldova si-a declarat independenta pe 27 august 1991

-Uniunea Sovietica s-a destramat pe 26 decembrie 1991



Ion Ungureanu, viitorul ministru al Culturii din R Moldova, a rostit Proclamatia Adunarii Nationale din 27 august 1989 in fata a peste 750 000 de romani moldoveni din Piata Victoriei, Chisinau, piata in care un vorbitor de la tribuna spunea ca acolo au calcat mai multe senile  de tanc decat opinci.

Citeste pe larg

 După perioada 1978-1983, cand Rm -Valcea a fost modernizat de primul secretar Theodor Coman,  de mai bine de 10 ani orasul beneficiază de sansa de a fi condus de moldoveanul Mircia Gutau, cu pauza data de DNA-ul condus de hastagista Kovesi. Se mira unii de ce ramnic-valcenii continua sa-l voteze pe primarul Mircia Gutau, pecetluit corupt de dictatura hastagista.

Citeste pe larg

 După perioada 1978-1983, cand Rm -Valcea a fost modernizat de primul secretar Theodor Coman,  de mai bine de 10 ani orasul beneficiază de sansa de a fi condus de moldoveanul Mircia Gutau, cu pauza data de DNA-ul condus de hastagista Kovesi. Se mira unii de ce ramnic-valceanii continua sa-l voteze pe primarul Mircia Gutau, pecetluit corupt de dictatura hastagista.

Citeste pe larg

UPDATE, 01 01 2023 

Poza de grup de astăzi a liderilor europeni de la Castelul Mimi situat la numai câțiva km de granița cu Ucraina. 



Comuna Bulboaca din R. Moldova se află la numai 10 km de râul Nistru și  la 20 km de Tighina și Tiraspol.

Aici, la Castelul Mimi, se vor întâlni în zilele de 01  și 02 iunie peste 50 de oficiali europeni, în cea de-a 2-a reuniune a Comunității Politice Europene, organism creat în anul 2022, din  ințiativa președintelui francez, Emanuel Macron

Liderii europeni întruniți la Castelul Mimi din Bulboaca vor pune în discuție eforturile comune de pace, în contextul războiului din Ucraina, aflată la câțiva kilometri de locul reuniunii, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

Timp de 2 zile Castelul Mimi va deveni centrul politicii europene.

In zilele de 01-02 iunie spațiul aerian al R. Moldova va fi inchis.


Imagini surprinse în urmă cu 4 ani la Castelul Mimi, unde se află și o modernă vinărie cu același nume. Descoperiți istoria castelului și date despre omul politic,  Constantin Mimi(1868-1935)

Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei înainte de Unirea din 1918, a construit castelul care îi poartă numele

Citeste pe larg

Palatul de la Potlogi, comună de lângă Titu, la 5 km distanță de Autostrada București-Pitești,  a fost ridicat de domnitorul Brâncoveanu în anul 1698, pentru fiul său Consatantin.  Situat la jumătatea distanței dintre Târgoviște și București, palatul a fost folosit, timp de aproape 16 de ani, ca loc de popas, de câteva zile,  în frecventele călătorii ale domnitorului de la București la Târgoviște și invers.
După mazilirea Brâncoveanului de către sultanul Ahmed al III-lea, în anul 1714, sub acuzația de trădare în favoarea rușilor, deci nu e nimic nou sub soare în zilele noastre, și apoi după mazilirea, doi ani mai târziu, a nepotului său, Stefan Cantacuzino, în fapt unul dintre denunțătorii lui Brâncoveanu, au urmat în Tara Românească, timp de 100 de ani, domniile fanariote. 
In Moldova, domniile fanarioate au început mai devreme, din anul 1711, după ce Dimitrie Cantemir s-a aliat cu Petru cel Mare al Rusiei.
In timpul domniilor fanariote, elitele din Tara Românească și Moldova s-au apropiat de Moscova, ca o speranță pentru a se elibera de sub influența otomană. Greșeala fatală pe care Imperiul Rus a făcut-o în 1815, de a anexa Basarabia, i-a trezit la realitate pe românii din Valahia și Moldova.
Valahia și restul din ce a mai rămas din Moldova lui Stefan cel Mare, după ocuparea Bucovinei de către Austria, în anul 1784,  și a Basarabiei de către Rusia, în anul 1815, au avut o soartă comună și după Pacea de la Adrianopol(Edirne de astăzi), intrând sub sfera de influență rusească prin Regulamentele Organice, instituite în Valahia în anul 1831 și în Moldova în anul 1832.
Regulamentele Organice au avut darul de a crea instituții similare în cel 2 principate, grăbind astfel condițiile pentru realizarea unirii lor la 24 ianuarie 1859.


Pisania Palatului Brâncovenesc, unul din puținele elemente originale ale fostului palat, ridicat în anul 1693, care se mai păstrează. Reconstituiea palatului a început în anii ’80 dar forma actuală este rezultatul investiției de fonduri europene din perioada 2011-2015.

 

Patul lui Brâncoveanu

.
Așa arătau ruinele Palatului Potlogi în 1910

Citeste pe larg

Magistrala Albastră poartă semnătura inginerului Chiriac Avădanei. El a fost desemnat de Nicolae Cauşescu să proiecteze măreaţa realizare comunistă.

Proiectarea a început pe data de 10 iulie 1973. Iniţial, echipa a fost formată din 185 de ingineri şi de tehnicieni de la IPTANA. 
 „Lucram la realizarea studiilor cu universităţile din Bucureşti După aprobarea proiectului general, în 1978, timp de trei zile pe săptămână urmăream şi examinam execuţia lucrărilor“, a povestit pentru Adevărul Chiriac Avădanei.
După mai multe proiecte, a fost ales cel final:canalul pornește din Dunăre la Cernavodă (la kilometrul 300 pe fluviu) şi, urmând Valea Carasu, pătrunde la kilometrul 40 în platoul dobrogean, pe care îl traversează pe direcţia Basarabi-Valea Seacă-Straja-limita de nord a Lacului Agigea, până în portul maritim Constanţa.
În anii 1984-1987 s-a executat şi ramura de nord a canalului principal, pe direcţia Poarta Albă-Midia-Năvodari.
Prima formaţiune de lucru care a demarat lucrările la canal a fost cea de la Porţile de Fier, care realizase calea ferată şi drumul naţional dintre Turnu Severin şi Orşova.
Lucrările pentru construcţia canalului au fost organizate, conduse şi coordonate de Centrala Canal Dunăre-Marea Neagră, instituţie înfiinţată în 1975.
Statul român a împrumutat un miliard şi jumătate de dolari, bani care s-au cheltuit pentru echiparea fabricilor şi uzinelor construite în toată ţara, inclusiv cele care produceau echipamente şi utilaje pentru realizarea canalului.
Acesta a fost construit de nouă grupe de şantiere. La construcţia lui au participat două brigăzi de geniu ale Ministerului Apărării Naţionale

 

Citeste pe larg

 Comuna Bulboaca din R. Moldova se află la numai 10 km de râul Nistru și  la 20 km de Tighina și Tiraspol.

Aici, la Castelul Mimi, se vor întâlni în zilele de 01  și 02 iunie peste 50 de oficiali europeni, în cea de-a 2-a reuniune a Comunității Politice Europene, organism creat în anul 2022, din  ințiativa președintelui francez, Emanuel Macron

Liderii europeni întruniți la Castelul Mimi din Bulboaca vor pune în discuție eforturile comune de pace, în contextul războiului din Ucraina, aflată la câțiva kilometri de locul reuniunii, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.

Timp de 2 zile Castelul Mimi va deveni centrul politicii europene.

In zilele de 01-02 iunie spațiul aerian al R. Moldova va fi inchis.


Imagini surprinse în urmă cu 4 ani la Castelul Mimi, unde se află și o modernă vinărie cu același nume. Descoperiți istoria castelului și date despre omul politic,  Constantin Mimi(1868-1935)

Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei înainte de Unirea din 1918, a construit castelul care îi poartă numele

Citeste pe larg