Proiectul de modificare si completare a ordonantei nr.115/2023, publicata in MO pe 15 12 2023, apare in transparenta pe site-ul Ministerului de Finante.
In sedinta de Guvern din aceasta saptamana ministrii au adus si alte amendamente. Ordonanta va fi adoptata in sedinta de Guvern dintre Craciun si Anul Nou.
Cu toate acestea, cele 3 organisme si-au permis să emita acte care au stabilit salarizarea pentru judecatori si procurori peste plafonul stabilit de dispozitiile art. 38 din Legea nr. 153/2017, potrivit carora salariille judecatorilor si procurorlor puteau fi majorate in procentele prevazute pentru anii 2018-2022 cu conditia sa nu depaseasca salariul prevazut pentru anul 2022 in baza valorii de referinta din anul 2022.
Au gasit o hotarare judecatoreasca definitiva data in baza legislatiei anterioare L 153/2017, in special OUG nr. 20/2016, de completare a OUG nr. 57/2015, pentru a identifica o noua valoare de referinta sectoriala de 605, 225 lei pentru magistrati si s-au gandit ei s-o generalizeze pentru toti magistratii, incepand cu anul 2018, ca nu se permute discriminarea, nu?
Au ignorat ca art. 38 din Legea 153/2017 le permite sa jongleze cu valoarea de referinta sectoriala care se majora in perioada 2018-2022, dar nu le permitea sa depaseasca salariul la care trebuiau sa ajunga in anul 2022, potrivit valorii de referinta stabilite de noua lege.
Este de noaptea mintii ca tocmai institutiile care conduc Autoritatea judecatoreasca si a Ministerului Public sa emita acte de salarizare pentru magistrati in baza legislatiei anterioare L 153/2017 si a unei hotarari judecatoresti care a aplicat tot legislatia anterioara.
Singura autoritate care s-a sesizat in legatura cu ilegalitatea salarizarii pentru magistrati a fost Ministerul de Finante prin recenta Nota de informare, pe care am prezentat-o pe blog in articolul
https://www.huhurez.com/2023/08/ministerul-de-finante-cere-eliminarea.html
Nu au trecut decat cateva zile si ROJUST, o asociatie a personalului din justitie, a emis un comunicat sub semnatura presedintelui ei, d-na Mioara Iolanda Grecu, judecator pensionar, in care justifica lamentabil salarizarea magistratilor, pentru a reduce la tacere vocea celor din Ministerul de finante.
Prin prisma celor de mai sus, identificati grozaviile juridice spuse de ROJUST:
„În ceea ce priveşte reîncadrarea magistratilor, începând cu anul 2018 prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017, prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie chiar din cuprinsul Notei rezultă că aceasta s-a făcut prin identificarea unui nou maxim în familia ocupaţională „Justiţie”, rezultat prin lămurirea dispozitivului unei hotărâri pronunţate într-un litigiu având ca obiect acordarea valorii de referinţă sectorială de 605,225.
Ca atare, la baza acestor acte administrative stă o hotărâre judecătorească, definitivă şi executorie care se bucură de autoritate de lucru judecat şi care a fost supusă controlului prin formularea unei cereri de lămurire, iar egalizarea la nivelul maxim astfel stabilit a celorlalti magistraţi s-a făcut în temeiul deciziei nr. 794/15 decembrie 2016 pronunţată de Curtea Constituţională.
Trebuie menţionat că prin această decizie, tot ca urmare a unor deficienţe legislative, s-au declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 3 ind. 1 alin. 1 ind. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.
S-a reţinut în considerentele deciziei sus-menţionate, care este definitivă şi general obligatorie, la punctul 32, că urmare a neconstituţionalităţii art. 3 ind. 1 alin. 1 ind. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2016), „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare „, la care se face egalizarea prevăzută de art. 3 ind. 1 alin. (l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.20/2016), trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.”
In timp ce demnitarii, salariații din învățământ și sănătate primiseră în avans majorările prevăzute de legea salarizării pentru anul 2022, militarii, polițiștii și penitenciariștii primesc aceleași drepturi cu o întârziere de 1 an și jumătate. Nu se întâmpla nici acum dacă sindicaliștii din Poliție și Penitenciare nu amenințau cu proteste. Toate acestea s-au petrecut având un guvern condus de un general.
De această majorare vor beneficia și cei care se pensionează începând cu luna iunie 2023, elementele salariale ale bazei de calcul al pensiei fiindu-le actualizate la nivelul datei pensionării, potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015, încă nemodificat de Pl x nr. 244/2023. Casele Sectoriale ar trebui să nu aplice regula instituită administrativ conform căreia ultima lună de activitate nu intră în baza de calcul.
După intrarea în vigoare a legii al cărei proiect se dezbate acum în Parlament, sub denumirea de PLx 244/2023, actualizarea primelor 5 luni din baza de calcul se va face în funcție de ICP-ul lunar(indicele de creștere a prețurilor)
Majorarea nu beneficiază niciunui militar pensionat înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 54 din 08 iunie 2023 din cauza discriminatoriei OUG nr. 59/2017, adoptate și neconstituțional, după cum se va dovedi prin decizia pe care CCR o tot amână, inexplicabil, de la începutul anului.
Se mai lărgește cu încă un reper hăul dintre o pensie stabilită dintr-o bază de calcul majorată potrivit OUG 54/2023 și o pensie stabilită înainte de anul 2018, anul aplicării primelor majorări de solde potrivit Legii nr. 153/2017.
Un alt reper de lărgire a hăului dintre pensiile stabilite înainte si după OUG 59/2017 este inclus în viitoarea reglementare a supraimpozitării pensiilor din Plx nr. 244/2023. Vor fi supraimpozitate doar veniturile primite ca pensie de cei pensionați înainte de 15 09 2017. NU sunt afectate de impozitare sau supraimpozitare veniturile nete din pensiile militare stabilite după 15 09 2017.
Asta ar însemna că soldele de funcție vor ajunge la valorile prevăzute pentru anul 2022 în Anexa VI, cap 1 a Legii nr. 153 20127
Așadar, polițiștii care s-au grăbit să iasă la pensie au pierdut. Nu vor mai beneficia în calculul pensiei de aceste majorări. Mai mult, ca să beneficieze din plin de majorări trebuie să mai lucreze încă 6-7 luni.
Nu a rezultat care este actul normativ prin care se elimină excepțiile de la aplicarea art. 38 din al Legii nr.153/2017.
Pentru cei care au uitat cum arată Tabelul din Anexa nr. VI a Legii nr. 153/2017, îl repostez mai jos cu specificarea că la soldele de funcție corespunzătoare gradației 0(zero) din lege am adăugat soldele de funcție corespunzătoare gradației 7.
Fiecare își poate calcula solda de funcție corespunzătoare gradație pe care o are, gradație care crește din 3 în 3 ani de la data acordării gradului militar/profesional, așa cum sunt ele calculate în art. 11 al Anexei VI.
Cât despre pensiile militare, nici ministrul și, surprinzător, nici sindicaliștii nu au comentat amendamentele depuse de coaliția guvernamentală la Camera Deputaților, semn de comoditate sau lipsă de informare.