Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg



Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true


Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei. 

Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 – 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20%, diferenta a crescut la    13 518 – 7 188=  6 330 lei.

Daca ciucalanul ar plati impozit si supraimpozit din pensia indexata de 13 518 lei, calculata potrivit art.60 din L nr 223/2015,  modificat si completat prin art. 84 din OUG nr. 114/2018, ar mai ramane cu o pensie militara in plata de 13 518 lei – 245 – 473 – (13 518 –  7600) x 20%=              13 518 – 245 – 473 – 1 184=   11 616 lei. 

Numai asa ar simti si generalul Ciuca si toti ciucalanii ce inseamna sa supraimpozitezi cu 15% si cu 20 % o pensie militara.  

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.




Citeste pe larg

 https://senat.ro/legis/PDF/2023/23L004RC.pdf?nocache=true

Modificarile vizand Legea nr. 223/2015


In privinta impozitarii suplimentare, potrivit amendamentelor vor fi jegmaniti doar pensionarii militari carora  li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017, cu 15% pentru ce depăseste netul venitului mediu lunar si cu 20% ce depaseste  brutul venitului net lunar pe economie. Ceilalti nu pierd niciun leu din pensia incasata la 31 12 2023. Si nici ceilalti pensionari de serviciu ale caror pensii sunt plafonate la media neta a ultimelor salarii avute inainte de pensionare.

Citeste pe larg

Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine, respectiv componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari – bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua lege, Plx 244/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Citeste pe larg

 

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg



Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true


Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei. 

Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 – 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20% , diferenta a crescut la    13 518-7188=  6330 lei.

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.




Citeste pe larg



Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true


Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei. 

Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 – 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20% , diferenta a crescut la    13 518-7188=  6330 lei.

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.




Citeste pe larg



Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true


Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 – 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 – 2 000) 10% impozit–>245 lei. 

Pentru transa 7 600 – 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei – 245 lei – 473 lei – 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 – 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20% , diferenta a crescut la    13 518-7188=  6330 lei.

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.




Citeste pe larg

 https://senat.ro/legis/PDF/2023/23L004RC.pdf?nocache=true

Modificarile vizand Legea nr. 223/2015


In privinta impozitarii suplimentare, potrivit amendamentelor vor fi jegmaniti doar pensionarii militari carora  li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017, cu 15% pentru ce depăseste netul venitului mediu lunar si cu 20% ce depaseste  brutul venitului net lunar pe economie. Ceilalti nu pierd niciun leu din pensia incasata la 31 12 2023. Si nici ceilalti pensionari de serviciu ale caror pensii sunt plafonate la media neta a ultimelor salarii avute inainte de pensionare.

Citeste pe larg