By:
On:
In: Jalon 215, PNRR, Proiect lege pensii militare

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR, Proiect lege pensii militare

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR, Proiect lege pensii militare

 S-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență.

Raportul prin care proiectul va fi propus spre aprobarea sau respingerea  Plenului va fi întocmit de 3 comisii(juridică, apărare, muncii) până la 14 02 2023.

Printre documentele depuse  la Fișa actului  L4/2023(«–dați click) se află și Avizul Consiliului Superior al magistraturii.

Proiectul legii poate fi accesat direct AICI.

Avizul Consiliului Legislativ–» AICI


Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, Oug 59/2017, Proiect lege pensii militare

 Mă refer mai mult la efectul nefast care a grevat pentru viitor cuantumul pensiilor militare existente în plată în anul 2017, dar și al celor stabilite ulterior, prin eliminarea prin ordonanță de urgență a actualizării pensiilor militare, operațiune care menținea un echilibru valoric al pensiilor militare, indiferent de anul deschiderii dreptului de pensie. 

Diferența dintre o pensie stabilită în anul 2023 si alta în plată în anul 2017 este egală, pentru același grad, aceleași funcții și vechimi,  cu  diferența dintre soldele de grad și funcție din anul 2023 și cele din anul 2017, după dublarea celor două solde prin creșterile reglementate de legea salarizării,  Legea nr. 153/2017, în  art. 38 și art. 7 din Anexa VI cu modificările ulterioare.

Nu discut dispozițiile din ordonanță care au impus corect limitarea cuantumului pensiei militare în plată la plafonul mediei soldelor lunare nete din cele 6 luni alese pentru baza de calcul, (în noul proiect 12 luni). Intr-adevăr, nu este normal ca pensia netă în plată să fie mai mare decât ultima soldă lunară netă( solda lunară brută – 41,5%(impozit și contribuții). De altfel, după cum se vede din Avizul CSM dat proiectului de lege privind pensiile speciale, și magistrații au fost convinși de justețea respectivului plafon.

Materialul distribuit pe site-ul CCR, reluat și pe acest blog,  de magistratul asistent Benke Karoly privind limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență,  dar, mai ales, recenta Decizie nr. 650/2022 prin care CCR  a declarat neconstituționale dispozițiile introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 130/2021, pentru că ele afectau un drept constituțional, impunerea CASS pe pensiile mai mari de 4000 lei fiind de competența Parlamentului, nu a Guvernului prin ordonanță de urgență, au determinat un val de contestări a OUG nr. 59/2017, atât pe calea litigiilor de Asigurări Sociale, la Tribunale, cât și pe calea contenciosului administrativ, la Curțile de Apel, direct împotriva Guvernului.

Șansele ca OUG 59/2017 să fie declarată integral neconstituțională au crescut după ce Consiliul Legislativ a demonstrat că Guvernul Tudose a cerut avizul cu trei zile mai târziu de data de 04 08 2017, când a adoptat ordonanța în ședința de Guvern. 

Pe rolul CCR se mai află cca 400 de dosare cu excepții intrinseci ale OUG 59/2017, majoritatea cu motivări ușor de respins de instanța de contencios constituțional.

Admiterea excepției extrinseci privind încălcarea procedurii de adoptare a ordonanței ar compromite integral conținutul ei, inclusiv plafonul cuantumului net pentru pensiile stabilite după 15 09 2017.

Admiterea excepției de neconstituționalitate pentru intruziunea Guvernului în competențele exclusive de legiferare ale Parlamentului, prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu încălcarea art. 1 alin.( 4), separația puterilor în stat, art. 61 alin.(1), Parlamentul este unica autoritate legiuitoare și art. 115 alin.(6) afectarea unui drept fundamental prevăzut de Constituție, ar reintroduce ACTUALIZAREA în legea pensiilor militare, dar ar și salva  toate dispozițiile  ordonanței pentru toate pensiile speciale, mai puțin eliminarea actualizării din art. 60 al. L 223/2017.

Structurile decidente din sistemul de apărare, dar și guvernele, au greșit grav când au blocat inițiativa fostului ministru al Apărării, Beniamin Leș- vezi L 38/2020,  de a elimina prin proiectul de lege Pl x-nr.  199/2020, fost L 38/2020 la Senat,  discriminările provocate de OUG 59/2017. Recalculările  propuse, vizau în toate formele, inclusiv cea propusă de sistem cu calcularea temporară a cuantumului minim, majorarea cu prioritate a pensiilor mici și mijlocii și dispersau efortul bugetar pe mai mulți ani. 

Nu ar fi încă prea târziu ca Guvernul să reintroducă pe agenda Camerei Deputaților proiectul PL x- nr. 199/2020 prin emiterea Avizului solicitat de Comisia de Apărare… încă din decembrie 2020. Desigur că Avizul ar trebui readaptat situației din anul 2023. Ar determina o stare de speranță  pentru pensionarii militari, de natură să diminueze presiunea asupra Guvernului prin demersurile în instanțe.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, Oug 59/2017, Proiect lege pensii militare

 Mă refer mai mult la efectul nefast care a afectat grav cuantumul pensiilor militare existente în plată în anul 2017, dar și al celor stabilite ulterior, prin eliminarea prin ordonanță de urgență a actualizării pensiilor militare, operațiune care menținea un echilibru valoric al pensiilor militare, indiferent de anul deschiderii dreptului de pensie. 

Diferența dintre o pensie stabilită în anul 2023 si alta în plată în anul 2017 este egală, pentru același grad, aceleași funcții și vechimi,  cu  diferența dintre soldele de grad și funcție din anul 2023 și cele din anul 2017, după dublarea celor două solde prin creșterile reglementate de legea salarizării,  Legea nr. 153/2017 în  art. 38 și art. 7 din Anexa VI cu modificările ulterioare.

Nu discut dispozițiile din ordonanță care au impus corect limitarea cuantumului pensiei militare în plată la plafonul mediei soldelor lunare nete din cele 6 luni alese pentru baza de calcul, (în noul proiect 12 luni). Intr-adevăr, nu este normal ca pensia netă în plată să fie mai mare decât ultima soldă lunară netă( solda lunară brută – 41,5%(impozit și contribuții). De altfel, după cum se vede din Avizul CSM dat proiectului de lege privind pensiile speciale, și magistrații au fost convinși de justețea respectivului plafon.

Materialul distribuit pe site-ul CCR, reluat și pe acest blog,  de magistratul asistent Benke Karoly privind limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență,  dar, mai ales, recenta Decizie nr. 650/2022 prin care CCR  a declarat neconstituționale dispozițiile introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 130/2021, pentru că ele afectau un drept constituțional, impunerea CASS pe pensiile mai mari de 4000 lei fiind de competența parlamentului nu a Guvernului prin ordonanță de urgență, au determinat un val de contestări a OUG nr. 59/2017, atât pe calea litigiilor de Asigurări Sociale, la Tribunale, cât și pe calea contenciosului administrativ, la Curțile de Apel, direct împotriva Guvernului.

Șansele ca OUG 59/2017 să fie declarată integral neconstituțională au crescut după ce Consiliul Legislativ a demonstrat că Guvernul Tudose a cerut avizul cu trei zile mai târziu de data de 04 08 2017, când a adoptat ordonanța în ședința de Guvern. 

Pe rolul CCR se mai află cca 400 de dosare cu excepții intrinseci ale OUG 59/2017, majoritatea cu motivări ușor de respins de instanța de contencios constituțional.

Admiterea excepției extrinseci privind încălcarea procedurii de adoptare a ordonanței ar compromite integral conținutul ei, inclusiv plafonul cuantumului net pentru pensiile stabilite după 15 09 2017.

Admiterea excepției de neconstituționalitate pentru intruziunea Guvernului în competențele exclusive de legiferare ale Parlamentului, prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu încălcarea art. 1 alin.( 4), separația puterilor în stat, art. 61 alin.(1), Parlamentul este unica autoritate legiuitoare și art. 115 alin.(6) afectarea unui drept fundamental prevăzut de Constituție, ar reintroduce ACTUALIZAREA în legea pensiilor militare, dar ar și salva  toate dispozițiile  ordonanței pentru toate pensiile speciale, mai puțin eliminarea actualizării din art. 60 al. L 223/2017.

Structurile decidente din sistemul de apărare, dar și guvernele, au greșit grav când au blocat inițiativa fostului ministru al Apărării, Beniamin Leș- vezi L 38/2020,  de a elimina prin proiectul de lege Pl x-nr.  199/2020, fost L 38/2020 la Senat,  discriminările provocate de OUG 59/2017. Recalculările  propuse, vizau în toate formele, inclusiv cea propusă de sistem cu calcularea temporară a cuantumului minim, majorarea cu prioritate a pensiilor mici și mijlocii și dispersau efortul bugetar pe mai mulți ani. 

Nu ar fi încă prea târziu ca Guvernul să reintroducă pe agenda Camerei Deputaților proiectul PL x- nr. 199/2020 prin emiterea Avizului solicitat de Comisia de Apărare… încă din decembrie 2020. Desigur că Avizul ar trebui readaptat situației din anul 2023. Ar determina o stare de speranță  pentru pensionarii militari, de natură să diminueze presiunea asupra Guvernului prin demersurile în instanțe.

Citeste pe larg