Aveti mai jos o noua decizie a Tribunalului Bucuresti prin care o casa de pensii sectoriala este obligata sa calculeze impozitul si supraimpozitul pe cuantumul necontributiv al pensiilor de serviciu, reglementat de articolul 101 din Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2024, numai din venitul impozabil, respectiv din cuantumul brut al pensiei din care se scade suma neimpozabila de 2000 lei.

Spre deosebire de aceasta actiune de asigurari sociale, structurile asociative, copiind exemplul unor magistrati, au recomandat actiunea de contestare a dreptului statului de a supraimpozita partea necontributiva a pensiilor de serviciu, ridicand exceptia de neconstitutionalitate a art. 101, pe motiv de discriminare,  cu suspendarea judecatii pana se pronunta CCR. 

Multe instante au sesizat ca o asemenea actiune, intrand in competenta fiscala a statului, este de contencios administrativ si s-au dezinvestit, urmand ca actiunilor sa li se aplice normele procedurale din legea contenciosului administrativ, L 554/2004, inclusiv procedura prealabila si taxa judiciara de timbru. Alte instante au continuat cursul judecatii si au sesizat CCR, cu prelungirea, in ani de zile, a solutionarii cauzelor.

In varianta recomandata pe acest blog, nu se contesta dreptul statului de a supraimpozita pensiile necontributive. Se invoca aplicarea gresita a textului de lege de catre Casele de Pensii Sectoriale, respectiv a articolelor 100 si 101 din Codul Fiscal, astfel ca litigiul se incadreaza in dispozitiile articolelor 101-105 din Legea 223/2015 privind plata pensiilor, de competenta completelor de asigurari sociale ale tribunalelor. In aceasta varianta, se invedereaza instantelor ignorarea de catre Casele Sectoriale, inprimul rand,  a articolului 100 din Codul Fiscal, cel care defineste venitul impozabil. Sunt cateva cauze respinse de tribunale, dar din vina petentilor care nu au invocat si incalcarea art. 100 din Codul Fiscal.

Daca se inmultesc solutiile tribunalelor  de a obliga  aplicarea corecta a supraimpozitarii, Casele Sectoriale vor lua inititiva de  a revizui din oficiu procedura de supraimpozitare a pensiilor militare decat sa plateasca cheltuieli de judecata in mii de  procese.

26.06.2024
Ora estimata: 09:00
Complet: C26
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea de chemare în judecata. Obligă pârâta la calcularea corectă a impozitului datorat pentru pensie, respectiv prin aplicarea cotelor de impozit progresiv doar asupra părţii din pensie care depăşeşte plafonul neimpozabil de 2000 lei. Obligă pârâta la plata către reclamant a diferenţelor de pensie rezultate, retroactiv începând cu data de 1.01.2024 la zi, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculate de la data scadenţei pentru fiecare drept de pensie în parte şi până la data plăţii efective. Cu apel în 30 zile de la comunicarea, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale. Pronunţată prin punerea la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, astăzi, 26.06.2024.
Document: Hotarâre  4951/2024  26.06.2024

Nota
Cand va fi publicata Motivarea pe Rejust.ro  o voi punlica si aici.

Citeste pe larg

 A fost publicat Proiectul de Hotarare de aprobare a metodologiei  de aplicare a Legii nr. 303/2022 cu modificarile si completarile ulterioare.

Pensiile magistratilor aflate in plata la 01 01 2024 se recalculeaza, la cerere,  prin majorarea cu 1% pentru fiecare an  lucrat peste 25 ani vechime.- Vezi art. 11 din Proiect!

Pensiile  magistratilor stabilite incapand cu 01 01 2024 se actualizeaza anual, din oficiu, cu indicele anual de inflatie comunicat de INS.

Pensiile  magistratilor stabilite pana la 01 01 2024 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara pentru  personalul in activitate, cu respectarea dispozitiilor din Art. V din Legea nr. 282/2023, astfel incat  cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate sa nu depăşeasca 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţia pensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. III alin. (2) şi (3).

Vezi art. 14 si 15 din Proiect!

Citeste pe larg

 De fapt este un ordin al MApN, MAI si SRI de modificarea a Ordinului M24/2016, de aplicare a Legii nr. 223/2015 privind intocmirea dosarului de pensie militara.

Dupa cum se vede, legal, ordinul nu interpreteaza si prevederile din art. XVIII al Legii nr. 282/2023 privind reglementarea impozitarii progresive a veniturilor din pensie. 

Citeste pe larg

Criticile de neconstitutionalitate nu vizeaza reglementarile noi, introduse de  cele 2 ordonante in Legea pensiilor militare, ci inlaturarea  implicita prin modificari a unor dispozitii din articolele 59 si 60 ale Legii nr. 223/2015, inlaturare care era doar de competenta Parlamentului, prin lege, pentru ca a afectat grav cuantumul tuturor pensiilor militare, dar mult mai mult cuantumul pensiilor militare stabilite pana la 31 12 2017.


Ca sa realizeze toata lumea cat de mult a afectat eliminarea actualizarii cuantumului pensiei  militare cu cresterea soldelor de functie si grad pentru personalul in activitate, in anul 2017, anul in care au fost inghetate soldele de grad si functie pentru militarii cu pensii in plata, solda de functie pentru un  ofiter superior era de 900-1200 lei, in timp ce soldele de functie ale aceleiasi categorii de militari activi au crescut in urmatorii 6 ani la valori care sunt cuprinse intre 5500-6000 lei. 

 Procesul legislativ din anul 2023  privind reglementarea pensiilor de serviciu, pentru armonizarea cu Jalonul 215 din PNRR,  a fost marcat de posibilitatea declararii ca neconstitutionala, in ansamblul sau, a intregii OUG nr. 59/2017, cu consecinte financiare enorme prin eliminarea  iminenta a dispozitiilor de ordonanta  care reglementasera plafonarea cuantumului acordat pensiilor de serviciu, astfel incat acesta sa nu depaseasca media soldelor nete din baza de calcul pentru toate pensiile de serviciu mai putin cele ale magistratilor, iar pentru pensiile militare reducerea indexarii si eliminarea actualizarii pensiilor militare. Toate acestea au fost  dispozitii de ordonanta, date cu incalcarea art. 115 alin (6) din Constitutie,  au afectat de 4-5 ori mai mult cuantumul pensiilor decat a fost afectat ulterior prin OUG 130/2021, care a reintrodus CASS pentru pensii mai mari de 4000 lei, dispozitie care a fost declarata neconstitutionala prin Decizia CCR nr. 650/2022, tocmai pentru ca incalca Art. 115 alin (6) din Constitutie.

Dosarele CCR care au fost puse la amanare repetata a pronuntarii, pana cand  Legislativul se decidea cum sa modifice  legile pensiilor de serviciu,  nu ridicau exceptia afectarii dreptului de pensie prin ordonante de urgenta, art. 115 alin (6),  ci o exceptie de nelegalitate ca urmare a incalcarii procedurii de adoptare a unei OUG, respectiv adoptarea OUG 59/2017 inainte de a se cere avizul Consiliului Legislati. 

Critica era solida si posibilitatea eliminariii OUG 59/2017 era foarte mare, mai ales ca, in jurisprudenta sa, CCR are mai multe decizii de admitere a exceptiilor bazate pe respectiva critica. Dar,  CCR a gasit solutia sa incalce propria jurisprudenta si a respins obiectia de neconstitutionalitate.  Abia asteptam publicarea deciziei ca sa vedem ce pseudo-rationamente constitutionale a gasit domnul Marian Enache pentru o respinge o exceptie cu sanse de 100% sa fie admisa de o CCR cu o alta alcatuire.  

Decizia CCR a inlaturat pericolul pentru initiatorii ordonantei ca aceasta sa cada integral, in ansamblul ei, dar nu a inlaturat si pericolul ca unele efecte implicite ale dispozitiilor din ordonanta sa cada la CCR, pe bucati, in viitorul apropiat. 

Legea nr. 282/2023 a reusit sa limiteze posibilele despagubiri   dupa intrarea ei in vigoare, in caz ca exceptiile de neconstitutionalitate a unor dispoziții de ordonanta vor fi admise de CCR.

In privinta pensiilor militare, prin art, XIV pct. 10 s-a repetat reformularea art. 60 din Legea 223/2015, in concordanta cu modificarile aduse de OUG 59/2017 si art. 84 din OUG nr. 114/2017, astfel incat in cazul in care modificarile  prin ordonanta vor fi declarate neconstitutionale sa reziste constitutional dupa intrarea in vigoare a noii legi. 

Cu alte cuvinte, prin Legea nr. 282/2023 s-a acoperit pentru viitor posibila neconstitutionalitate a eliminarii prin ordonanta a actualizarii pensiilor militare si a plafonarii pensiilor stabilite dupa 15 09 2017

Nicio dispoziție din Legea nr. 282/2023 nu acopera, insa,  neconstitutionalitatea diminuarii indexarii cuantumului pensiilor militare prin ordonanta de urgenta. 

OUG 59/2017 a scurtat articolul nr. 59 din Legea nr. 223/2025, astfel incat indexarea sa nu mai cuprinda si 50% din cresterea castigului salarial brut, prevazut de alin (1) pana la 31 12 2020 si 45% din acelasi castig salarial, pana in anul 2030, alin. (6). 

Pentru cei care au uitat cum arata art. 59 din Legea 223/2015;

Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează
anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50%
din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi
în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul
Naţional de Statistică. 

(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1)
are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat
se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori
negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 

(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie
deschise în cursul anului. 

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din
creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul
precedent. 

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent. 

Citeste pe larg

Marcel Ciolacu: „Deci, în primul rând, Parlamentul României nu poate legifera pentru trecut”.

Ioana Ene Dogioiu: Nu pentru trecut, pentru viitor…

Marcel Ciolacu: „Legiferează pentru viitor. Din acest moment, ați văzut și în justiție și peste tot, au intervenit scăderi ai acestor pensionari. Vor veni reorganizări la toate instituțiile. Eu mă mir că nu au venit până acum fiindcă au doar până la sfârșitul anului timp să vină cu ele, să trecem cu ele prin Parlament. S-a discutat cu Comisia în detaliu pentru fiecare categorie. Ce vă pot spune? Copilul meu, cu certitudine, și copilul lui nu va mai fi obligat să plătească pensii fără contribuție”. 

Citeste pe larg