By:
On:
In: actualizare pensii, Oug 59/2017, Proiect lege pensii militare

 Mă refer mai mult la efectul nefast care a grevat pentru viitor cuantumul pensiilor militare existente în plată în anul 2017, dar și al celor stabilite ulterior, prin eliminarea prin ordonanță de urgență a actualizării pensiilor militare, operațiune care menținea un echilibru valoric al pensiilor militare, indiferent de anul deschiderii dreptului de pensie. 

Diferența dintre o pensie stabilită în anul 2023 si alta în plată în anul 2017 este egală, pentru același grad, aceleași funcții și vechimi,  cu  diferența dintre soldele de grad și funcție din anul 2023 și cele din anul 2017, după dublarea celor două solde prin creșterile reglementate de legea salarizării,  Legea nr. 153/2017, în  art. 38 și art. 7 din Anexa VI cu modificările ulterioare.

Nu discut dispozițiile din ordonanță care au impus corect limitarea cuantumului pensiei militare în plată la plafonul mediei soldelor lunare nete din cele 6 luni alese pentru baza de calcul, (în noul proiect 12 luni). Intr-adevăr, nu este normal ca pensia netă în plată să fie mai mare decât ultima soldă lunară netă( solda lunară brută – 41,5%(impozit și contribuții). De altfel, după cum se vede din Avizul CSM dat proiectului de lege privind pensiile speciale, și magistrații au fost convinși de justețea respectivului plafon.

Materialul distribuit pe site-ul CCR, reluat și pe acest blog,  de magistratul asistent Benke Karoly privind limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență,  dar, mai ales, recenta Decizie nr. 650/2022 prin care CCR  a declarat neconstituționale dispozițiile introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 130/2021, pentru că ele afectau un drept constituțional, impunerea CASS pe pensiile mai mari de 4000 lei fiind de competența Parlamentului, nu a Guvernului prin ordonanță de urgență, au determinat un val de contestări a OUG nr. 59/2017, atât pe calea litigiilor de Asigurări Sociale, la Tribunale, cât și pe calea contenciosului administrativ, la Curțile de Apel, direct împotriva Guvernului.

Șansele ca OUG 59/2017 să fie declarată integral neconstituțională au crescut după ce Consiliul Legislativ a demonstrat că Guvernul Tudose a cerut avizul cu trei zile mai târziu de data de 04 08 2017, când a adoptat ordonanța în ședința de Guvern. 

Pe rolul CCR se mai află cca 400 de dosare cu excepții intrinseci ale OUG 59/2017, majoritatea cu motivări ușor de respins de instanța de contencios constituțional.

Admiterea excepției extrinseci privind încălcarea procedurii de adoptare a ordonanței ar compromite integral conținutul ei, inclusiv plafonul cuantumului net pentru pensiile stabilite după 15 09 2017.

Admiterea excepției de neconstituționalitate pentru intruziunea Guvernului în competențele exclusive de legiferare ale Parlamentului, prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu încălcarea art. 1 alin.( 4), separația puterilor în stat, art. 61 alin.(1), Parlamentul este unica autoritate legiuitoare și art. 115 alin.(6) afectarea unui drept fundamental prevăzut de Constituție, ar reintroduce ACTUALIZAREA în legea pensiilor militare, dar ar și salva  toate dispozițiile  ordonanței pentru toate pensiile speciale, mai puțin eliminarea actualizării din art. 60 al. L 223/2017.

Structurile decidente din sistemul de apărare, dar și guvernele, au greșit grav când au blocat inițiativa fostului ministru al Apărării, Beniamin Leș- vezi L 38/2020,  de a elimina prin proiectul de lege Pl x-nr.  199/2020, fost L 38/2020 la Senat,  discriminările provocate de OUG 59/2017. Recalculările  propuse, vizau în toate formele, inclusiv cea propusă de sistem cu calcularea temporară a cuantumului minim, majorarea cu prioritate a pensiilor mici și mijlocii și dispersau efortul bugetar pe mai mulți ani. 

Nu ar fi încă prea târziu ca Guvernul să reintroducă pe agenda Camerei Deputaților proiectul PL x- nr. 199/2020 prin emiterea Avizului solicitat de Comisia de Apărare… încă din decembrie 2020. Desigur că Avizul ar trebui readaptat situației din anul 2023. Ar determina o stare de speranță  pentru pensionarii militari, de natură să diminueze presiunea asupra Guvernului prin demersurile în instanțe.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii, Oug 59/2017, Proiect lege pensii militare

 Mă refer mai mult la efectul nefast care a afectat grav cuantumul pensiilor militare existente în plată în anul 2017, dar și al celor stabilite ulterior, prin eliminarea prin ordonanță de urgență a actualizării pensiilor militare, operațiune care menținea un echilibru valoric al pensiilor militare, indiferent de anul deschiderii dreptului de pensie. 

Diferența dintre o pensie stabilită în anul 2023 si alta în plată în anul 2017 este egală, pentru același grad, aceleași funcții și vechimi,  cu  diferența dintre soldele de grad și funcție din anul 2023 și cele din anul 2017, după dublarea celor două solde prin creșterile reglementate de legea salarizării,  Legea nr. 153/2017 în  art. 38 și art. 7 din Anexa VI cu modificările ulterioare.

Nu discut dispozițiile din ordonanță care au impus corect limitarea cuantumului pensiei militare în plată la plafonul mediei soldelor lunare nete din cele 6 luni alese pentru baza de calcul, (în noul proiect 12 luni). Intr-adevăr, nu este normal ca pensia netă în plată să fie mai mare decât ultima soldă lunară netă( solda lunară brută – 41,5%(impozit și contribuții). De altfel, după cum se vede din Avizul CSM dat proiectului de lege privind pensiile speciale, și magistrații au fost convinși de justețea respectivului plafon.

Materialul distribuit pe site-ul CCR, reluat și pe acest blog,  de magistratul asistent Benke Karoly privind limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență,  dar, mai ales, recenta Decizie nr. 650/2022 prin care CCR  a declarat neconstituționale dispozițiile introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 130/2021, pentru că ele afectau un drept constituțional, impunerea CASS pe pensiile mai mari de 4000 lei fiind de competența parlamentului nu a Guvernului prin ordonanță de urgență, au determinat un val de contestări a OUG nr. 59/2017, atât pe calea litigiilor de Asigurări Sociale, la Tribunale, cât și pe calea contenciosului administrativ, la Curțile de Apel, direct împotriva Guvernului.

Șansele ca OUG 59/2017 să fie declarată integral neconstituțională au crescut după ce Consiliul Legislativ a demonstrat că Guvernul Tudose a cerut avizul cu trei zile mai târziu de data de 04 08 2017, când a adoptat ordonanța în ședința de Guvern. 

Pe rolul CCR se mai află cca 400 de dosare cu excepții intrinseci ale OUG 59/2017, majoritatea cu motivări ușor de respins de instanța de contencios constituțional.

Admiterea excepției extrinseci privind încălcarea procedurii de adoptare a ordonanței ar compromite integral conținutul ei, inclusiv plafonul cuantumului net pentru pensiile stabilite după 15 09 2017.

Admiterea excepției de neconstituționalitate pentru intruziunea Guvernului în competențele exclusive de legiferare ale Parlamentului, prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu încălcarea art. 1 alin.( 4), separația puterilor în stat, art. 61 alin.(1), Parlamentul este unica autoritate legiuitoare și art. 115 alin.(6) afectarea unui drept fundamental prevăzut de Constituție, ar reintroduce ACTUALIZAREA în legea pensiilor militare, dar ar și salva  toate dispozițiile  ordonanței pentru toate pensiile speciale, mai puțin eliminarea actualizării din art. 60 al. L 223/2017.

Structurile decidente din sistemul de apărare, dar și guvernele, au greșit grav când au blocat inițiativa fostului ministru al Apărării, Beniamin Leș- vezi L 38/2020,  de a elimina prin proiectul de lege Pl x-nr.  199/2020, fost L 38/2020 la Senat,  discriminările provocate de OUG 59/2017. Recalculările  propuse, vizau în toate formele, inclusiv cea propusă de sistem cu calcularea temporară a cuantumului minim, majorarea cu prioritate a pensiilor mici și mijlocii și dispersau efortul bugetar pe mai mulți ani. 

Nu ar fi încă prea târziu ca Guvernul să reintroducă pe agenda Camerei Deputaților proiectul PL x- nr. 199/2020 prin emiterea Avizului solicitat de Comisia de Apărare… încă din decembrie 2020. Desigur că Avizul ar trebui readaptat situației din anul 2023. Ar determina o stare de speranță  pentru pensionarii militari, de natură să diminueze presiunea asupra Guvernului prin demersurile în instanțe.

Citeste pe larg

By:
On:
In: actualizare pensii

Marcel Budăi a declarat la sfârșitul sedinței de guvern că inlăturarea inechităților în interiorul sistemului militar de pensii nu putea face obiectul acestui proiect de lege. A îndrumat ziariștii să se adreseze autorităților militare pentru a afla cum se va proceda.

Nu este adevărat ce susține ministrul Budăi despre înlăturarea inechităților din sistemul pensiilor militare. 
Simpla recalculare a pensiilor militare în plată și punerea în plată a cuantumului recalculat ar înlătura mai toate inechitățile prezente, am avea un calcul unic al pensiei militare și s-ar pune capăt pensionărilor anticipate ale militarilor. Dacă s-au putut recalcula pensiile magistraților… de ce nu se pot recalcula celelalte pensii de serviciu? 
 
Transcriptul Breifing-ului lui Budăi la finalul ședinței de guvern.
Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României. Este ultima ședință de guvern din acest an și alături de noi se află membri ai cabinetului, care vor oferi detalii legate de deciziile pe care astăzi Guvernul le-a luat. Desigur, vă vor sta la dispoziție fiecare dintre domniile lor pentru răspunsuri la întrebările pe care veți dori să le formulați. Vom începe, așa cum am convenit, cum am anunțat, cu domnul ministru al muncii, domnul Marius Budăi, pentru a vorbi despre decizia pe care astăzi Guvernul a luat-o în privința sistemului de pensii. Mă refer la pensiile speciale. Domnule ministru, aveți cuvântul.
Marius Budăi: Mulțumesc frumos. Bună ziua tuturor și vă mulțumesc frumos pentru prezență! Astăzi, Ministerul Muncii. a propus Guvernului spre aprobare trei proiecte de acte normative, două hotărâri de guvern, una privitoare la normele de aplicare a celor două directive aprobate de România exact în 2019, când am avut președinția Consiliului Uniunii Europene, ce ține de echilibrul dintre viața profesională și viața particulară, și a doua privitoare la zilele libere de anul viitor și, bineînțeles, proiectul de lege care, așa cum au promis în spațiul public liderii coaliției, președintele PSD, Marcel Ciolacu, dar și premierul Nicolae Ciucă, că nu va fi vorba de o ordonanță de urgență, ci de un proiect de lege, adoptat în primă fază în Guvern, după care supus aprobării, dezbaterii, aprobării în Parlamentul României, așa cum este și normal. Prin proiectul de act normativ se ține cont de prevederile din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, din deciziile Curții Constituționale, care au fost elaborate pe parcursul anilor, privitor la sistemul de pensii, dar și de lipsa transparenței care a fost reclamată la perioada scrierii PNRR de către partenerii sociali, societatea civilă şi, bineînțeles, partidele de atunci, din opoziție. În decembrie anul trecut, după cum bine știți, a fost aprobat un memorandum în Guvern, în care toți miniștrii de resort au fost cuprinși în echipa de lucru a acestui proiect. Le mulțumesc în primul rând liderilor coaliției pentru înțelegere și le mulțumesc și colegilor miniștri pentru aportul dumnealor și al tehnicului din ministere la acest proiect de act normativ. Proiectul de lege, după cum știți, va fi depus de acum în Parlament și va fi supus aprobării odată cu începerea dezbaterilor cu data de 1 februarie. Liniile principale sunt următoarele: în primul și în primul rând, ajustarea prin reducerea cheltuielilor cu pensiile și indemnizațiile stabilite și plătite în baza unor legi speciale. Mă refer la cele șase categorii de legi, două în domeniul justiției – navigatorii, Curtea de Conturi, diplomații și, bineînțeles, pensiile militare. Reducerea cheltuielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% în majoritatea cazurilor, excepție făcând magistrații care au protecția deciziei Curții Constituționale. Însă și aici este o ajustare, o dată de vechimea necesară în magistratură, strict în magistratură, dar și o reducere a cheltuielilor, astfel încât toate pensiile vor fi recalculate și nu va mai exista după aprobarea acestui proiect și publicarea lui în Monitorul Oficial și după scurgerea termenului de 6 luni de zile necesar recalculării prevăzut în lege, nicio pensie nu va mai depăși venitul în calcul. De asemenea, la baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent. Mă refer la acele prime acordate, în unele cazuri, în ultimele 6 luni sau la câștiguri de drepturi salariale care se acordau în ultima lună. Mai mult de atât, nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci pe o perioadă de 12 luni dacă vorbim de magistrați din ultimii 10 ani. Și tot de la 6 la 12 luni pentru sistemul militar, în ultimii 5 ani. De menționat, că toți miniștri de resort sunt co-inițiatori. Co-inițiator nu este doar Ministerul Muncii, pentru că reglementările în vigoare care duc, de exemplu, către sistemul militar nu puteau să fie inițiate decât de ministerele de resort. În justiție, la fel, pentru personalul navigant – Ministerul Transporturilor, sau pentru diplomați – Ministerul Afacerilor Externe. Toți acești miniștri, care au fost prinși și în memorandumul la care am făcut referire la început, au semnat ca și co-inițiatori acest proiect. Un impact bugetar pozitiv nu există în acest proiect, deci va fi doar impact suplimentar prin reducere de cheltuieli, am spus de modul de calcul. De asemenea, pentru magistrați nu se vor mai permite perioade asimilate. Perioada minimă asimilată care se va permite după publicarea proiectului de act normativ în Monitorul Oficial va fi de minim 20 de ani, care va crește gradual, an de an, până la 25 de ani, urmând ca an de an să scadă perioadele: 20 cu 5 asimilați, după care 21 cu 4 și așa mai departe, până ajungem la strict 25 de ani. Vechimea minimă, o altă prevedere din jalonul din PNRR, s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani. Şi dau exemplul auditorii Curţii de Conturi, care aveau posibilitatea ca o vechime între 4 şi 14 ani să benficieze de același drept, acum trebuie să aibă minim 15 ani, funcționarii publici parlamentari la fel, de asemenea şi diplomaţii. La diplomaţi a existat şi o creştere a vârstei de pensionare şi la personalul navigant la fel, astfel încât să aliniem pe cât posibil în România vârsta de pensionare cu vârsta standard din sistemul public de pensii. În mare, acestea sunt prevederile, deci se reduc cheltuielile, nu se mai asimilează vechime, se egalează stadiul minim de cotizare cu stadiul minim de cotizare din sistemul public, astfel încât vom avea şi o iesire graduală următoare la pensie pentru aceste persoane care vor trebui să îndeplinească aceste condiţii. Asta înseamnă că inclusiv prin ieșirea mai târziu la pensie şi a beneficia de acest drept prevăzut de legi cu caracter special, va fi o economie la bugetul de stat. Vreau să menționez că pe toată perioada acestui an am fost într-o strânsă legătură cu reprezentanți ai Comisiei Europene, cu specialiști de la Washington de la Banca Mondială. Inclusiv acum două zile a sosit de la Banca Mondială un raport preliminar, un studiu de impact preliminar care așa cum arată proiectul, există reduceri, vor exista ulterior adoptării reduceri de cheltuieli. Cu Comisia Europeană am stabilit ca inclusiv pe perioada lunii ianuarie, atunci când nu există sesiune parlamentară, să avem discuții finale, astfel încât odată cu intrarea în dezbaterile de la 1 februarie să fie totul foarte, foarte clar. Eu vă mulțumesc frumos pentru atenție și dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Vă rog!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Referitor la pensiile magistraților, există chiar foști magistrați care spun că această lege ar putea să pice la CCR dacă va fi sesizată Curtea, deoarece ați introdus acea prevedere privind recalcularea pensiilor magistraților și pentru foștii magistrați. Asta înseamnă că legea ar urma să se aplice retroactiv, ceea ce nu ar fi chiar legal.
Marius Budăi: Există avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care combate această teză și, mai mult decât Consiliul Superior al Magistraturii, care asigură independența sistemului, am spus… dacă nu am spus, cu alte dăți cu siguranță v-am comunicat că, inclusiv la elaborarea acestui proiect, au fost prezenți toți din toate sistemele, nu numai miniștrii, ci și specialiștii și mai ales ne-am asigurat că asigurăm – scuzaţi-mi repetiţia – independența, în principal în sistemul juridic, în sistemul de justiţie, dar şi a tuturor celorlalte sisteme. Avizul CSM face referire foarte clar la acest subiect și arată că proiectul, așa cum este scris acum, nu are risc de neconstituționalitate.
Reporter: Și aș mai avea încă o întrebare referitoare la vârsta de pensionare.
Marius Budăi: Iar vizavi de retroactivitate, îmi cer scuze, vizavi de retroactivitate, proiectul nu produce efect retroactiv pentru că nu se recuperează veniturile deja încasate. Nu, vorbim de un drept care va fi stabilit de acum încolo în baza prevederilor legale pe care atât Guvernul, cât și Parlamentul au dreptul constituțional de a interveni.
Reporter: Și despre vârsta de pensionare, în analiza Băncii Mondiale, dacă nu mă înșel, era acolo prevăzut să crească această vârstă de pensionare etapizat cu 6 luni pe ani, timp de 5-10 ani, până când s-ar ajunge la 65 de ani. Cum este, până la urmă, în forma adoptată astăzi?
Marius Budăi: Pentru cei, de exemplu, pentru magistrații care au între 20 și 25 de ani de vechime și nu au vechimea completă, a crescut vârsta de pensionare brusc de la 60 la 65 de ani, iar vârsta de pensionare gradual va crește, prin ceea ce v-am explicat vizavi de nepermiterea asimilării profesiilor și începerea acelei vechimi minime de cel puțin 20 de ani, după care, gradual, câte un an, de la an la an, vom ajunge la 25, asta înseamnă și o împingere în sus a vârstei de pensionare.
Reporter: Mulțumesc.
Marius Budăi: Mulțumesc frumos!
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, aș vrea să ne explicați puțin. Deci, practic, de când această lege intră în vigoare, vârsta de pensionare pentru magistrați crește automat de la 60 la 65 de ani…
Marius Budăi: Doar pentru cei care nu au o vechime de 25 de ani, am explicat acum colegii. Vorbim de acele persoane care au vechimea între 20 şi 25 de ani, pentru acele persoane, după care, treptat, în funcție de perioada lucrată strict în magistratură, da, ca și procuror sau judecător, va fi o perioadă de minim 20 de ani, după care asta înseamnă iarăși o creștere a vârstei de pensionare, pentru că până acum se permiteau asimilări mai mari, după care treptat, an de an, crește acest stagiu până la 25 de ani obligatoriu strict în magistratură. La elaborarea – și cu asta închid, vreau să mai fac o mențiune – la elaborarea acestui proiect de act normativ pe lângă cele precizate anterior și adică consultări, discuții, Banca Mondială, Comisia Europeană și toate cele precizate, s-a ținut cont și de legislația europeană în fiecare domeniu legiferat prin această lege.
Reporter: Am văzut recent, președintele Klaus Iohannis a semnat 20 de decrete de pensionare în rândul magistraților într-o singură zi. Ne-am putea aștepta la plecări din sistem, până când legea o să intre în vigoare, până la 1 februarie, când ajunge în dezbatere în Parlament, de exemplu.
Marius Budăi: Mulțumesc frumos pentru această întrebare. Eu cred că acest proiect de act normativ, una din grijile principale pe care le-am avut împreună cu colegii mei miniștri, dar și cu specialiștii din cadrul ministerelor, a fost ca să nu dezechilibrăm instituțiile statului. Exact acest lucru propune și acest proiect. Şi dacă o să observați, eu vă spun ceea ce mi s-a comunicat din sistemul de justiție de către specialiștii de acolo, au fost foarte multe discuții publice și eu am preferat să nu mă angrenez în aceste discuții, câteodată poate spre supărarea dumneavoastră, dar nu am vrut să induc în spațiu public elemente care nu erau conforme cu realitatea. Discutăm astăzi pe un proiect deja aprobat, un proiect care este adus și care a fost adus la cunoștință sistemului judiciar și deja, din spusele celor din sistemul judiciar, pensionările au scăzut foarte mult, numărul celor care solicită.
Reporter: Domnule ministru, dacă această lege este atacată la Curtea Constituțională și are într-adevăr un viciu de neconstituționalitate, am putea să vedem că România pierde banii din Planul Național de Redresare și Reziliență?
Marius Budăi: Dacă această lege va fi atacată la Curtea Constituțională, în primul rând trebuie să să așteptăm decizia curții și să vedem motivarea. Nu pot să mă pronunț eu acum despre ce motivare, ce se va scrie și care va fi decizia Curții Constituționale. Noi suntem în strânsă legătură, nu avem nici un pericol, v-am comunicat anterior că inclusiv Comisia Europeană a spus să nu ne grăbim cu acest proiect și să finalizăm acest proiect până la următoarea cerere de rambursare de cheltuieli din cadrul PNRR, cerere de finanțare. Şi atunci suntem în această perioadă. Ce o să fie, dacă o să fie atacat sau nu, vedem decizia Curții Constituționale, vedem motivarea și procedăm ca atare, astfel încât să nu punem în pericol implementarea PNRR, bineînțeles.
Reporter: O singură întrebare. S-a discutat în ultima perioadă despre salariul minim voluntar, să permiteți firmelor să crească cu 450 de lei salariile între 3.000 și 5.000 de lei și să scutiți 200 de lei. Nu l-am văzut azi pe ordinea de zi acest proiect și aș vrea să vă întreb dacă mai există această discuție cu sindicatele și patronatele.
Marius Budăi: A fost această discuție cu sindicatele și patronatele, a fost prezidată de domnul prim-ministru. Avem în continuare aceste discuții. Îmi pare rău că nu este domnul ministru de finanțe aici, este o chestiune de oportunitate fiscală, nu este o chestiune care ține de Ministerul Muncii, dar ca cel care convoc și care prezidez Consiliul Naţional Tripartit atunci când nu este prim-ministrul, vă spun că suntem în strânsă legătură cu partenerii sociali. S-a făcut într-adevăr această propunere și probabil într-un act normativ ulterior o să regăsim și această propunere.
Reporter: /…/
Marius Budăi: Ordonanțe de urgență, nu știu dacă colegii de la Ministerul de Finanțe au o abilitare în ianuarie să dăm o asemenea ordonanță de urgență pe codul fiscal, dacă nu, imediat, în luna februarie.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! În cazul pensiilor militare, v-aș întreba cum va rezolva noua lege situația pensionarilor militari care așteptau o serie de actualizări, acele, hai să zicem, ajustări și să se ajungă la același plan? Pentru că sunt pensionari militari care din urmă nu aveau recalculate, legat de soldă și de toți acei indicatori, cum se va ajunge la o soluție echitabilă pentru pensionarii militari care deja au pensii și care așteptau aceea…
Marius Budăi: Ceea ce dumneavoastră mă întrebați va face obiectul unui alt act normativ. Nu puteam să introducem în acest proiect această reglementare și nici nu este rolul ministrului muncii sau Ministerului Muncii acest subiect. Trebuie să vină propunerea de la ministerele de resort, să o discutăm. Bineînțeles, suntem coaliția politică care susține Guvernul, să luăm decizia și să procedăm ca atare. Dar, obiectul acestei propuneri legislative care va merge în Parlament la adoptare nu era acesta.

Reporter: Și nu aveți niciun orizont de timp. Deci, undeva, la un moment dat.

Marius Budăi: Sunt aspecte pe care trebuie să le discutați cu miniștrii de resort. Vă repet, eu nu fac decât să implementez ce au scris alții în PNRR, incorect din punctul meu de vedere, pentru că aceste legi nu sunt ale Ministerului Muncii. Inclusiv pensiile militare sunt pensii care sunt stabilite și plătite în baza Legii 223/2015, care n-are nicio legătură cu Ministerul Muncii.
Reporter: Mulțumesc!
Marius Budăi: Mulțumesc și eu!
Reporter: Bună ziua! Există o întrebare în acest moment și în spațiul public, de ce prin reforma pensiilor de serviciu nu au fost trecute pe contributivitate?
Marius Budăi: Ele au parte de contributivitate și tocmai am spus, adineauri, că ne-am folosit la elaborarea acestui proiect – tot ceea ce înseamnă, că vorbim de pensiile militare, de reglementările NATO și de existența acestor tipuri de pensii de serviciu, pentru că eu a fost tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale, de existența acestui tip de indemnizații, de pensii de serviciu și în statele Uniunii Europene. Toate acestea au fost în coroborare directă cu prevederile europene. Parte de contributivitate există.
Reporter: Va crește vârsta de pensionare și pentru militari și cei din MAI?
Marius Budăi: Nu este prevăzut în acest proiect, deoarece pensiile din sistemul public, din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională au trecut deja printr-o primă reformă în anul 2015 cu legea menționată anterior, după care, în anul 2017, prin Ordonanța 57 și 59, a fost modificat sistemul de calcul. Deci, au fost deja în reformă aceste pensii, iar pentru cei care se pensionează mai devreme, vorbim de cei care merg în teatrele de operații, de cei care sunt în teren și care beneficiază de condiții deosebite de muncă.

Citeste pe larg