Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a acordat un interviu pentru Juridice.ro, în care răspunde celor două mari întrebări. El arată că judecătorii Curții Constituționale nu se pot recuza, indiferent de cauza pe care o judecă și a precizat că CCR a fost sesizată doar cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, obiecția de neconstituționalitate fiind limitată.

Redăm parțial interviul acordat de Marian Enache:

Alina Matei: Domnule președinte, s-a vehiculat ideea unui posibil conflict de interese în care s-ar fi aflat judecătorii CCR atunci când au soluționat obiecția de neconstituționalitate privind pensiile de serviciu, din moment ce majoritatea lor sunt beneficiari ai acestei categorii de pensii…

Marian Enache: Este o chestiune strict procedurală a activității CCR. Conform art. 55 din Legea nr.47/1992, judecătorii CCR nu pot fi recuzați. Aceștia sunt obligați să participe la ședințele de judecată, neavând posibilitatea procedurală de a se abține de la participarea la ședință și la vot.

Prin urmare, această chestiune care a apărut în mediul public, respectiv că judecătorii CCR ar fi fost în conflict de interese, este una care nu are niciun temei în Constituție/lege.

Alina Matei: Tot în spațiul public s-a mai discutat că instanța constituțională s-ar fi pronunțat numai cu privire la pensiile de serviciu din sistemul justiției și că ar fi evitat să se pronunțe cu privire la pensiile de serviciu ale altor categorii profesionale…

Marian Enache: Trebuie să subliniez faptul că, potrivit jurisprudenței sale, CCR se pronunță numai în limitele sesizării, aspect subliniat în paragraful 86 al deciziei. Potrivit art.146 lit.a) teza întâi din Constituție, ÎCCJ a sesizat instanța constituțională numai cu privire la reglementările legii referitoare la pensiile de serviciu din domeniul justiției, nu și cu privire la pensiile de serviciu ale celorlalte categorii socioprofesionale vizate prin legea menționată (personalul Curții de Conturi, corpul diplomatic şi consular, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, funcţionarii publici parlamentari sau militarii). CCR nu putea să se pronunțe cu privire la regimul juridic al pensiilor de serviciu al acestora din urmă, întrucât nu se poate învesti din oficiu cu examinarea constituționalității unor dispoziții legale care nu formează obiectul sesizării formulate în cauza dedusă controlului de constituționalitate. De aceea, este obligatoriu ca instanța constituțională să se pronunțe numai în raport cu criticile de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Prin urmare, nu se poate susține ideea că CCR ar fi privilegiat personalul din sistemul justiției, din moment ce cu privire la celelalte categorii de personal nu a existat o sesizare concretă care să o învestească.

Citeste pe larg

Fiind consolidata formularea din ART. XIII din legea de modificarea a legilor privind pensiile de serviciu, astfel incat plafonarea pensiilor de serviciu la limita bazei nete de calcul este asigurata legal in viitor,  nu ar mai trebui sa se mai amane pronuntarea.

Din noua formularea a obiectului exceptiilor formulate se  deduce ca in afara de exceptia extrinseca,  privind intreaga lege, s-ar analiza si exceptii intrinseci ale art. VII din OUG 59/2017 privind eliminarea actualizarii  pensiilor militare si limitarea cuantumului lor la netul bazei de calcul.

 Ședinţa de plen din 14 septembrie 2023 

 – Dosare în pronunţare – 

1. Dosar nr.1517D/2020
Tribunalul Arad
Dosar nr.854/108/2020
(conexat cu: 

Dosar nr.1599D/2020
Tribunalul Dolj
Dosar nr.2.331/63/2020, 

Dosar nr.1609D/2020
Tribunalul Mureş
Dosar nr.1.804/102/2019*/a1,

 Dosar nr.1697D/2020
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.161/83/2020, 

Dosar nr.1699D/2020
Tribunalul Satu Mare
Dosar nr.415/83/2020, 

Dosar nr.1878D/2020
Curtea de Apel Oradea
Dosar nr.599/83/2019, 

Dosar nr.1879D/2020
Tribunalul Mehedinți
Dosar nr.967/101/2020, 

Dosar nr.1914D/2020
Tribunalul Mureş
Dosar nr.2.525/102/2019/a1, 

Dosar nr.1966D/2020
Tribunalul Iași
Dosar nr.3.415/99/2019, 

Dosar nr.91D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.34.747/3/2019, 

Dosar nr.174D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.11.193/3/2020 ,

 Dosar nr.189D/2021
Tribunalul Bucureşti
Dosar nr.15.880/3/2020 , 

Dosar nr.279D/2021                                                                                 – Excepția de neconst. a disp.                                                                                                                           Ordonanței
de urgență a                                                                                                                                      Guvernului nr.59/2017                                                                                                                             privind                                                                                                                                             modificarea și completarea unor
acte                                                                                                                normative din domeniul pensiilor de                                                                                                                serviciu în ansamblu, și a dispozițiilor                                                                                                              art.VII pct.3 din această ordonanta de                                                                                                              urgenta, in special.

Pana in luna aprilie formularea obiectului exceptiilor din dosarele nominalizate era urmatoarea: 

Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ pct.3 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2017
privind modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu
prin care au fost modificate dispozițiile art.60
din Legea nr.223/2015 privind pensiile
militare de stat.

Citeste pe larg

              PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GIURGIU NR.76.794/29.08.2023  PROIECTE HOTĂRÂRI: Proiect de hotărâre nr.273/28.08.2023 privind acordarea unui mandat special Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Sănătate Asigurată prin Apă Curată” pentru exercitarea atribuțiilor privind aprobarea formei revizuite, modificate, actualizate și consolidate a Contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și […]

Articolul PROPUNERI PRIVIND SUPLIMENTAREA ORDINII DE ZI A ȘEDINȚEI ORDINARE A CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI GIURGIU, din data de 31 august 2023 apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Potrivit unui comunicat de presă ( transmis pentru bursa.ro), o statistică oferită de Cord Blood Center, cea mai mare bancă de celule stem din România, prezentă în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, arată că între judeţele cu cel mai mic interes faţă de recoltarea pachetelor complete de celule stem şi placentă […]

Articolul Mamele din județul Giurgiu, pe ultimele locuri în România, privind interesul arătat recoltării de celule stem și placentă, la naștere!” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Intrebarea a venit de la sine, dupa topicele publicate anterior despre curioasa Decizie nr. 467/2023 a CCR.

Un cititor pe nume „Marcel” a solicitat urmatoarea opinie:

„Rog o opinie. Am fost singur la CCR in 2 dosare pe L. 119/2010 si OuG 1/2011, ambele cu R, adica flit: Decizia CCR nr. 895/2012  si Decizia nr.261 din 6 mai 2014 in care, pe langa multe altele, am invocat si Principiul neretroactivitatii legii civile. Desi nu am absolut nicio speranta, in sensul ca la ambele decizii am facut peste 15 cereri in baza NCPC de explicare a dispozitivului si considerentelor, de completare samd, cereri la care am primit invariabil raspunsul: „Dl., citeste mai cu atentie deciziile” si „prevederile NCPC nu sunt aplicabile Deciziilor CCR”, intreb daca se merita sa incerc revizuirea acestor 2 decizii, tinand cont/invocand considerentele general valabile si obligatorii din pct. 2.6. Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art.15 alin.(2) și art.124 alin.(3) din Constituție, cu referire la recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată din Decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023?

Multumesc

Marcel”


Opinie!

Deciziile CCR care v-au afectat in instanta nu pot fi revizuite, dar, daca insasi CCR si-a reconsiderat motivarile si considerentele juridice  care au justificat respectivele decizii, aplicam legislatia din dreptul comun, respectiv noul Cod de procedura civila, in baza art. 14 din Legea nr. 47/2002, republicata,  de organizare si functionare a CCR.


Articolul 14„Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.”
Nu intram in procedurile de judecata ale CCR, mai ales ca tot ea ar trebui sa hotarasca daca normele procedurii civile sunt compatibile cu activitatea sa.Putem folosi insa normele procedurii civile pentru a cere revizuirea solutiilor  date in  hotarari judecatoresti definitive ca urmare a respingerii de catre CCR a  exceptiilor de neconstitutionalitate a recalcularii pensiilor in baza L 119/2010.

Merita sa incercati actiuni de revizuire a hotararilor definitive date de instante in baza noii situații constitutionale create de CCR, prin Decizia nr. 467/2023,  de a reconsidera motivarile din deciziile sale nr. 873/2010, 261/2014 si multe altele.

  Art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă  are următorul cuprins:

 (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [. . .] 

11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.

Art. 511

(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.


(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.


(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.



Citeste pe larg

 Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.

Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:

huhurez2013@gmail.com

Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV,  in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Cum era de asteptat, castigatori  sunt doar   magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.

Supraimpozitarea a cazut  pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in  Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.

Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti  membri ai CCR nu și le vor insusi.  Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.

In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva,  daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI


Citeste pe larg

Ramen graphical user interface stealth. Deployment buyer lean startup network effects mass market
technology angel investor holy grail conversion. Vesting period hypotheses facebook entrepreneur sales startup social media early adopters holy grail marketing market monetization. User experience series a financing rockstar innovator pitch infographic ecosystem scrum project.

Articolul Anunț privind iniţierea procesului de actualizare a Planului de mentinere a calitătii aerului pentru județul Giurgiu apare prima dată în Consiliul Județean Giurgiu.

Citeste pe larg

Intrebarea a venit de la sine, dupa topicele publicate anterior despre curioasa Decizie nr. 467/2023 a CCR.

Un cititor pe nume „Marcel” a solicitat urmatoarea opinie:

„Rog o opinie. Am fost singur la CCR in 2 dosare pe L. 119/2010 si OuG 1/2011, ambele cu R, adica flit: Decizia CCR nr. 895/2012  si Decizia nr.261 din 6 mai 2014 in care, pe langa multe altele, am invocat si Principiul neretroactivitatii legii civile. Desi nu am absolut nicio speranta, in sensul ca la ambele decizii am facut peste 15 cereri in baza NCPC de explicare a dispozitivului si considerentelor, de completare samd, cereri la care am primit invariabil raspunsul: „Dl., citeste mai cu atentie deciziile” si „prevederile NCPC nu sunt aplicabile Deciziilor CCR”, intreb daca se merita sa incerc revizuirea acestor 2 decizii, tinand cont/invocand considerentele general valabile si obligatorii din pct. 2.6. Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art.15 alin.(2) și art.124 alin.(3) din Constituție, cu referire la recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată din Decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023?

Multumesc

Marcel”


Opinie!

Deciziile CCR care v-au afectat in instanta nu pot fi revizuite, dar, daca insasi CCR si-a reconsiderat motivarile si considerentele juridice  care au justificat respectivele decizii, aplicam legislatia din dreptul comun, respectiv noul Cod de procedura civila, in baza art. 14 din Legea nr. 47/2002, republicata,  de organizare si functionare a CCR.


Articolul 14„Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.”
Nu intram in procedurile de judecata ale CCR, mai ales ca tot ea ar trebui sa hotarasca daca normele procedurii civile sunt compatibile cu activitatea sa.Putem folosi insa normele procedurii civile pentru a cere revizuirea solutiilor  date in  hotarari judecatoresti definitive ca urmare a respingerii de catre CCR a  exceptiilor de neconstitutionalitate a recalcularii pensiilor in baza L 119/2010.

Merita sa incercati actiuni de revizuire a hotararilor definitive date de instante in baza noii situații constitutionale create de CCR, prin Decizia nr. 467/2023,  de a reconsidera motivarile din deciziile sale nr. 873/2010, 261/2014 si multe altele.

  Art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă  are următorul cuprins:

 (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [. . .] 

11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.

Art. 511

(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.




Citeste pe larg

 Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.

Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:

huhurez2013@gmail.com

Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV,  in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Cum era de asteptat, castigatori  sunt doar   magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.

Supraimpozitarea a cazut  pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in  Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.

Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti  membri ai CCR nu și le vor insusi.  Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.

In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva,  daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI


Citeste pe larg

 Premierul se întâlnește, miercuri, la ora 12.30, cu Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii (PSD), și Alina Gorghiu, ministrul Justiției (PNL), pentru a discuta despre Legea pensiilor de serviciu, atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea Constituțională.

Marcel Ciolacu îi ceruse ministrului Justiției, imediat după decizia CCR, să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, în termen de o săptămână. Solicitarea fusese făcută înaintea ședinței de Guvern. Mimoza de la Justitie ii raspunsee ireverentios ca numai parlamentarii pot depune amendamente.

In spatiul public au aparut ceva propuneri de amendamente dar nu si le-a asumat nimeni.

Propunerile vor merge catre Comisiile raportoare din Senat pentru intocmirea Raportului care va fi supus aprobarii  plenului convocat in sedinta extraordinara.

Citeste pe larg

Astfel, prețurile la cele 14 alimente de bază #au_scăzut cu până la 30-40% iar acest lucru a dus la oprirea inflației alimentare dar și la scăderea cu 1 pp a inflației generale, fapt confirmat și de Consiliul Concurenței. Această măsură a venit în #sprijinul_românilor dar, foarte important, nu a afectat echilibrul pieței! #România devine astfel […]

Articolul Cristina Elena DINU, deputat PSD: „Măsura propusă de PSD privind limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază a avut efectul scontat” apare prima dată în Jurnal Giurgiuvean.

Citeste pe larg

Astfel, prețurile la cele 14 alimente de bază au scăzut cu până la 30-40% iar acest lucru a dus la oprirea inflației alimentare dar și la scăderea cu 1 pp a inflației generale, fapt confirmat și de Consiliul Concurenței. Această măsură a venit în sprijinul românilor dar, foarte important, nu a afectat echilibrul pieței! România […]

Citeste pe larg