By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Comunicat se presă Teatrul Tudor Vianu are plăcerea de a anunța premiera spectacolului „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, o adaptare impresionantă a bine-cunoscutului basm cules de Petre Ispirescu, care va oferi prilejul, atât celor mici, cât și celor mari, să redescopere poveștile pline de învățăminte din folclorul românesc. Premiera spectacolului va avea loc pe data de 9 octombrie 2024, la ora 11:00,  în Sala Dem Rădulescu (Sala Mare) a Teatrului Tudor Vianu. Povestea fascinantă a lui Făt-Frumos, eroul care pornește într-o călătorie magică pentru a descoperi tărâmul nemuririi, înfruntând numeroase pericole și provocări, este pusă în scenă de tânăra regizoare Miruna Hriscu, într-o adaptare special gândită pentru copiii de toate vârstele, dar care păstrează și mesajul profund al poveștii. „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” este un spectacol magic, o aventură plină de culoare în care cei mici se vor întâlni nu doar cu eroii cunoscuți, ci și cu personaje noi, care îi vor inspira. Povestea ne îndeamnă să visăm către idealuri mărețe, să cautăm mereu ceva dincolo de orizontul obișnuit, să realizăm că adevăratele comori nu sunt cele de aur și argint, ci acelea care se ascund în prietenia sinceră, în loialitate și în curajul de a-ți urma inima. În timp ce am lucrat la acest spectacol, am descoperit un citat care m-a inspirat în tot procesul de creație : ”Adevăratul  curaj înseamna să înfrunti viața fără să tresari. Nu mă refer la momentele în care calea cea dreapta este grea, ci glorioasa la sfarsit. Vorbesc despre a indura plictiseala, dezordinea si inconvenientul de a face ceea ce este corect.” – Robin Hobb”  spune regizoarea Miruna Hriscu „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” vorbește despre curaj, devotament și înțelepciune, dar și despre sacrificiu și prețul dorinței de a atinge imposibilul, fiind totodată o invitație la visare, o reîntoarcere în lumea poveștilor care au încântat generații întregi. Managerul teatrului Tudor Vianu, Ana Sivu-Daponte, spune despre acest spectacol: „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” este unul dintre basmele care mi-au marcat copilăria, iar bucuria de a-l aduce pe scenă este imensă. Întreaga echipă a pus mult suflet în acest proiect deoarece pentru noi, este mai mult decât un spectacol, este o invitație să ne amintim de copilărie și de frumusețea poveștilor cu care am crescut. Prin această punere în scena îmi doresc ca și generațiile actuale să descopere frumusețea basmului românesc.” Scenografia este realizată de studenții de la UNARTE București, sub îndrumarea profesorilor Anca Albani și Adrian Lis. Studenții Mihaela Filip, Anemona Dragomir, Maria Bădeci, Tavita Costache, Alisia Mariș, Rianna Avram, Elena Spireanu și Youssef Ammar construiesc cu răbdare o lume de basm, plină de magie și culoare, și aduc la viață creaturi fantastice și eroi curajoș icare  vor vrăji spectatorii. Personajele basmului vor fi aduse la viață cu măiestrie de actorii: Vlad Bînzoiu, Anca Pascu, Georgiana Vrațiu, Evelyn Marcu, Robert Poiană, Ștefan Liță, Claudia Moroșanu, Delia Hriscu-Badea. Anca Pascu este cea care semnează și coregrafia spectacolului, în timp ce muzica originală, compusă de Șerban Chițu, contribuie la crearea unei lumi pline de farmec. Biletele pot fi achiziționate de la casa de bilete a teatrului. Contact și informații suplimentare: Email: teatrultudorvianu@gmail.com, Website: teatrultudorvianu.ro „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” după Petre Ispirescu Regie și dramatizare: Miruna Hriscu Distribuția: Vlad Bînzoiu, Anca Pascu, Georgiana Vrațiu, Evelyn Marcu, Robert Poiană, Ștefan Liță, Claudia Moroșanu, Delia Hriscu-Badea Coregrafie: Anca Pascu Scenografie: UNARTE București – Clasa profesorilor Anca Albani si Adrian Lis. Studenți: Mihaela Filip, Anemona Dragomir, Maria Bădeci, Tavita Costache, Alisia Marviș, Rianna Avram, Elena Spireanu și Youssef Ammar. Compoziție muzicală: Șerban Chițu

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Asociația Mai MultVerde și voluntarii de la Novartis România au realizat prima intervenție de igienizare pe traseul ecoturistic Via Danubiana. Potrivit unui studiu realizat de Asociație, aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României, iar astfel de acțiuni contribuie în mod semnificativ la conservarea resurselor de mediu și a ecosistemului natural al Dunării. Voluntarii au intervenit în zona Podul Prieteniei, parte din Ostrovul Mocanu, o plajă sălbatică, cu pădure și nisip fin, ce face parte dintr-o rețea de ostroave și brațe ale Dunării. Aceștia au colectat 325 de saci cu deșeuri, dintre care aproape 70% au fost plastic și aluminiu. Restul au fost deșeuri menajere (70 de saci) și o cantitate considerabilă de sticlă (35 de saci).  Acțiunea este cu atât mai importantă, cu cât în zilele următoare se preconizează creșterea debitului Dunării, inclusiv în zona Giurgiu, iar deșeurile acumulate pe malurile fluviului ar putea fi luate de ape și transportate până în Delta Dunării și Marea Neagră. Conform datelor Asociației MaiMultVerde, sectorul românesc al Dunării transportă anual, în medie, 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic, cele mai mari concentrații fiind găsite la suprafața apei, dar și la adâncime mai mare, până spre fundul apei, ceea ce are un impact major asupra biosferei acvatice. Polietilena a fost identificată în toate probele, în proporție de 52-86%. Acest polimer este întâlnit în majoritatea ambalajelor alimentare și produselor de uz casnic precum pungile și recipientele. Via Danubiana este cel mai nou traseu ecoturistic din țară noastră, ce se întinde momentan pe o lungime de 100 km de-a lungul Dunării, în județul Giurgiu, și este gândit de Asociația MaiMultVerde cu scopul principal de a promova ecoturismul în comunitățile dunărene. „Suntem extrem de fericiți să ne alăturăm acestei inițiative și admirăm eforturile Asociației MaiMultVerde. Implicarea noastră este mai mult decât un simplu gest de responsabilitate socială, este o expresie a valorilor care definesc Novartis ca organizație. Ne angajăm nu doar să îmbunătățim sănătatea oamenilor prin inovații medicale, ci și să le influențăm pozitiv viața în toate dimensiunile sale. De aceea, ne implicăm activ în inițiative care au un impact pozitiv asupra comunităților și a mediului înconjurător, înțelegând că sănătatea înseamnă și un mediu sănătos, care poate crea oportunități de dezvoltare și bunăstare generală pentru oameni”, declară Marcelo Rainer, General Manager al Novartis România.  Pentru voluntarii de la Novartis România, participarea la acțiunea de igienizare de pe traseul ecoturistic Via Danubiana face parte din inițiativa „Community Day”, prin care aceștia se reunesc pentru activități de voluntariat, ce contribuie la protejarea mediului și sprijinirea comunităților. Inițiativa Asociației MaiMultVerde își propune să documenteze în teren noi tronsoane pe traseul Via Danubiana, să le mapeze și să le amenajeze prin intervenții minim-invazive (borne kilometrice, signalistică) care vor lega într-o singură cărare diguri, păduri, sate, orașe și câmpuri de pe marginea Dunării. Prima astfel de bornă a fost montată luna aceasta în județul Giurgiu, când a fost lansat și un „Ghid al călătorului”, ce oferă o multitudine de variante pentru petrecerea timpului liber, pe care asociația își propune să îl replice pentru fiecare județ dunărean. „Obiectivul nostru este ca, în următorii ani, cu ajutorul comunităților și autorităților locale, să cartăm întregul parcurs al Dunării pe teritoriul României, deoarece aceste zone naturale prezintă un mare potențial ecoturistic, cu beneficii atât pentru operatorii de servicii ecoturistice, pentru turiști, cât și pentru comunitățile locale. Vizitatorii pot descoperi îndeaproape oameni, tradiții și chiar preparate specifice locale. Mulțumim companiei Novartis și voluntarilor care ne-au fost alături în realizarea primei intervenții de igienizare pe acest traseu și ne dorim ca împreună să fim un exemplu de bune practici în ecoturism și protecția mediului”, spune Alexandra Damian, director comunicare Asociația MaiMultVerde. Via Danubiana – traseul care te întoarce cu fața către apă – oferă în județul Giurgiu numeroase oportunități de petrecere a timpului liber. Iubitorii de natură pot explora o diversitate impresionantă de specii, ceea ce face din această zonă un loc ideal pentru birdwatching și observarea faunei și florei specifice Dunării. De-a lungul traseului se întâlnesc arii naturale protejate care adăpostesc peste 300 de specii de plante și o faună bogată, incluzând specii rare de nevertebrate, păsări, reptile, amfibieni și mamifere. Din punct de vedere cultural-istoric, traseul ascunde câteva locuri de interes puțin cunoscute și nesemnalizate, precum ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân din Giurgiu, podurile peste Dunăre, bordeiul istoric din oraș sau ansamblul de cazemate din Slobozia. Pentru iubitorii de gastronomie locală, tradițiile culinare pot fi revitalizate, incluzând preparate precum plăcintele dulangaci specifice zonei româno-bulgare riverane Dunării, salatele de ardei și vinete coapte pe jar sau ciorba de gâscă. De asemenea, plajele de pe malurile Dunării pot deveni destinații perfecte de weekend, atât pentru localnici, cât și pentru turiști din întreaga țară.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
COMUNICAT DE PRESA. Lansare hartă stilizată Județul Giurgiu are, începând de astăzi, o hartă unică, stilizată, un instrument original de promovare a patrimoniului imobil județean care transmite mesajul că Giurgiu are o puternică identitate locală. Documentul, lucrat manual de artista poloneză Adrianna Borucka, cuprinde locuri din județ încărcate de istorie și tradiție autentică și a fost realizat special pentru proiectul „Tineri giurgiuveni pentru patrimoniu” derulat în această toamnă de Asociația Pro Democrația în parteneriat cu Consiliul Județean Giurgiu, în urma asocierii celor două entități care își propun creșterea gradului de informare și participare cu privire la obiectivele de patrimoniu cultural din județ. Harta scoate în evidență 20 de obiective de patrimoniu imobil valorificabile care, odată descoperite, dezvăluie povești și legende fascinante, cum ar fi legenda subteranelor de la Turn, povestea Arinei de la cetate, istoricul apei din Giurgiu și monumentele din sfera transporturilor, conacele din județ și legenda Sfântului Nicolae – protectorul mânăstirilor medievale giurgiuvene, picturile murale de la Vedea și Clejani semnate de Gheorghe Tăttărescu, izvoarele istorice din jurul controversei mormântului lui Vlad Țepeș de la mânăstirea Comana și a miticei fântâni cu nuc, șamd. Tinerii vor fi invitați să cunoască toate aceste obiective de patrimoniu și poveștile lor prin tururi tematice ghidate în municipiu și județ, vor beneficia de instruire fotografică street art photography și vor fi consultați asupra celor mai potrivite modalități de valorificare a patrimoniului local în cadrul unei audieri publice cu autoritățile iar, în final, vor contribui la schimbarea percepției giurgiuvenilor despre propriul județ. „Giurgiu este frumos, iar frumusețea stă în ochii privitorului și… călătorului. Vă invităm, așadar, să priviți harta și…să călătoriți în propriul județ. Obiectivele de patrimoniu cultural evidențiate sunt adevărate simboluri ale județului, ele influențează pozitiv solidaritatea, coeziunea socială și chiar mobilizează cetățenii în jurul unor cauze civice. Acestea sunt adevărate mărci identitare care pot stimula participarea giurgiuvenilor la dezvoltarea comunitară a propriului județ”, conchide lect. univ. dr. Viviana Anghel, managerul de proiect. În secolul vitezei și al informațiilor virtuale, demersul lăudabil al APD de promovare a obiectivelor de patrimoniu material invită la câteva clipe de aducere aminte a unui trecut glorios. Dacă nu e prea mult, invităm pe toți cei atrași de subiect si la alte câteva zeci de minute în care să privim, să atingem, să auzim poveștile monumentelor din județul nostru. Activitățile proiectului Tineri giurgiuveni pentru patrimoniu vor fi actualizate și promovate prin aplicația eParticipare ai căreia giurgiuvenii sunt beneficiari de mai bine de un an, și care este rezultatul unui alt proiect derulat la Giurgiu de Asociația Pro Democrația, cu fonduri europene. Asociatia Pro Democratia – Centrul National de Coordonare

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
În perioada 13-15 septembrie 2024, Giurgiu a găzduit prima ediție a Festivalului de Film PLAY Giurgiu, un eveniment dedicat filmului de animație și producțiilor cinematografice destinate copiilor și adolescenților. Organizat de Asociația Animest, în colaborare cu Teatrul „Tudor Vianu”, festivalul a adunat un public numeros, oferind trei zile de proiecții de film, teatru, muzică și activități educative. Spectatorii din Giurgiu au avut ocazia să urmărească 12 proiecții de film și serii de  scurtmetraje, atât producții românești, cât și internaționale. Filmele au fost prezentate în sala mică a teatrului Tudor Vianu și în aer liber, pe esplanadă, unde un ecran uriaș a transformat centrul orașului într-un cinematograf în aer liber. Pe lângă proiecțiile de film, copiii între 6 și 14 ani au putut participa la atelierele de ateliere de decupaj sau pixelation, unde sub îndrumarea artistei Nicoleta Miron, cei mici au învățat tehnici pentru a crea propriul filmuleț. În data de 14 septembrie, organizatorii festivalului au pus la dispoziția partenerilor bulgari de la centrul cultural “Bloc 14” din Ruse scurtmetraje animate care au fost proiectate simultan cu cele din Giurgiu. Ultima zi a festivalului a oferit pe lângă proiecții de film și numeroase activități dedicate celorlalte arte. Spectacolul interactiv Teatrul Altfel, pus în scenă de actorii teatrului Tudor Vianu, a adus un plus de energie si a oferit ocazia atât părinților, cât și copiilor să se implice activ în jocul actorilor, spectacolul combinând elemente ale teatrului interactiv cu jocuri specifice cursurilor de dezvoltare personală pentru copii. În sala mare a Școlii Gimaziale de Artă „Victor Karpis” a fost  prezentat un un recital de pian, vioară, oboi și muzică vocală, susținut de elevi claselor II-VI ai școlii de Artă pregătiți sau acompaniați de profesorii lor. ONG-ul “aWare”a invitat micuții la atelierul de pictură din cadrul unui picnic comunitar, iar Magic Platform a oferit gratuit tuturor participanților la festival o amintire fotografică. Evenimentul a fost finanțat de Centrului Național al Cinematografiei și s-a desfășurat cu sprijinul Consiliului Județean Giurgiu, Primăriei Municipiului Giurgiu și, iar promovarea a fost realizată cu ajutorul partenerilor media locali, precum Giurgiuveanul, Jurnal Giurgiuvean, Cronica Giurgiuveană, Giurgiu Express, TV Giurgiu, Giurgiu Tribune și Kiss FM Giurgiu. PLAY Giurgiu a fost mai mult decât un simplu eveniment cultural, devenind un adevărat proiect comunitar, susținut de instituții locale și parteneri din mediul privat. Printre aceștia se numără Rotary Danubius Giurgiu, Platforma Tranzit 2030.eu, AWare, Școala de Artă „Victor Karpis”, Cofetăria Vanilla, Katre Doner, Magic Platform și Centrul Cultural „Ion Vinea”. De asemenea, grupul de implicare civică Salvează Cinema Giurgiu, principala pagina de comunicare a festivalului,  a lansat un apel pentru implicare comunitară, invitând voluntari, artiști și sponsori să sprijine festivalul. Pe această cale, Animest și Teatrul „Tudor Vianu” doresc să mulțumească tuturor celor care au contribuit la succesul acestui festival, voluntari, sponsori și parteneri, pentru profesionalismul și dedicarea lor. Fără sprijinul și colaborarea fiecăruia, prima ediție a Festivalului de Film PLAY Giurgiu nu ar fi fost posibilă. Având în vedere succesul primei ediții, organizatorii își propun ca festivalul să devină o tradiție anuală în Giurgiu, care va continua să promoveze educația cinematografică și să aducă filme de calitate în fața publicului.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Presa scrisa este un element de baza in societatea informatiei, cu atat mai mult cu cat devine esentiala capacitatea de a distinge intre adevar şi fake news. La Sala de lectura a Bibliotecii Judetene ,,I.A. Bassarabescu” Giurgiu ( şos. Bucureşti, nr. 53) puteti consulta in orice zi, de luni pana vineri, in intervalul orar 8-16, publicatii periodice reprezentative din domenii variate, care includ: literatura, arta, politica, istorie, ştiinţe,divertisment şi mondenitati, dar şi legislatie actualizata permanent. Publicatii zilnice: Adevarul; Click; Jurnalul; Libertatea; Romania libera; Ziarul financiar; Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I Publicatii saptamânale: Dilema Veche; Formula As; Magazin Cultural ştiinţific; Observator Cultural; Romania literara Publicatii lunare: Historia; Ramuri; Tribuna lnvatamantului (aparitie trimestriala)

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
În urmă cu aproximativ o săptămână apărea pe un site respectabil, mă refer aici la pressone.ro, sub semnătura unei foarte tinere reporter (încă la studii), Luiza Popovici, un reportaj intitulat „Turist de o zi la Giurgiu, orașul din România unde nimeni, nimic”. În primă fază am decis că n-ar fi primul neadevăr sau mizerie care se scrie despre Giurgiu şi să arunc informaţia în coşul de gunoi. M-am răzgândit cu gândul că totuşi este vorba de PressOne, publicaţie electronică ce se confundă cu Emilia Şercan, jurnalist cu o probitate morală impecabilă şi cu un simţ al realităţii nealterat. Ca mine probabil gândesc mulţi cititori ai respectivei publicaţii. Pe cale de consecinţă, reportajul tinerei reporter vine cu probitatea Emiliei Şercan. Nu e corect faţă de cititorii pressone şi nici faţă de giurgiuveni. În primul rând, cam o treime din prima parte a reportajului se referă mai degrabă la mersul trenurilor pe ruta Bucureşti Nord- Giurgiu Oraş, de parcă reporterul ar fi avertizor de calitate la CFR călători, iar ruta ar fi administrată de Giurgiu. Primele informaţii despre Giurgiu le-a luat de la trei proaspeţi liceeni, nevetişti. Adică trei copii minori de la ţară, care probabil vin la oraş doar cu părinţii când aceştia fac cumpărături în supermarketuri. Chiar şi dacă ar fi fost mai mari ca vârstă viaţa lor s-ar fi petrecut între orele de şcoală, navetă şi traiul din localitatea de domiciliu. Concluzie? Irelevant! Urmează o discuţie cu un paznic într-un parc cu bănci pe care nu se află nimeni. Ţinând cont de canicul de la prânz era şi normal. I-a fost recomandat Portul. Atât a ştiut omul, atât i-a spus! Îşi completează documentarea cu un taximetrist. Omul are frustrările lui: nostalgic după Ceauşescu, după tinereţea lui petrecută ca şofer al „celui mai mere general din Ministerul de Interne până în 1989”, adică atunci când era şi el cineva, că doar era şofer de general. Plus că nu-i place pietonala din centrul oraşului. A citit repede clientul şi a pedepsit-o pe domnişoară cu un tarif dublu până în Port. „De zonă turistică” sau de fazan. Să-şi mai scoată oful! A tras un ochi la restaurante şi i s-au părut pline ochi. A numărat doar două restaurante. Sunt trei în realitate. Păcat a pierdut ocazia să mănânce o saramură bună. Cea mai tare fază este cu doi turişti Olandezi care veniseră în port să facă baie în Dunăre. Ori fi fost practicanţi de sporturi extreme care înoată printre vapoare şi macarale în porturile Rotterdam şi Amsterdam! Dacă povestea nu este scoasă din burtă şi dacă jurnalista îşi făcea temele ar fi ştiut să-i îndrume spre o plajă la Dunăre. Reporter grăbit nu a avut timp să piardă cinci minute la Cetatea lui Mircea, măcar să citescă panoul de prezentare şi să facă o poză. N-a avut timp nici să treacă pragul Muzeului. Ar fi putut să vadă câteva exponate unice în România şi în Europa. Nu a intrat nici în Parcul Alei să vadă bustul lui Eminescu realizat de marele sculptor Cornel Medrea şi aleile cu galeria de statui ale eroilor din Războiului de Independenţă. Poate vedea şi căsuţele de autor cu cărţi puse la dispoziţie de Biblioteca Judeţeană. Aşa cum nu a văzut nici cărţile din sala de aşteptare a Gării Giurgiu Oraş pe care navetişti le pot împrumuta măcar pentru o lectură pe tren. Despre Bibliotecă şi-a cules informaţiile de la o fătucă „cultă” cu pretenţii de urmat studii universitare în străinătate care nu ştia că există o Bibliotecă Judeţeană cu trei sedii în Giurgiu, cu un fond de carte de peste 230.000 de titluri, cu acces electronic la peste 250.000 de înregistrări bibliografice. Juna culturii giurgiuvene „se duce la Bucureşti dacă are nevoie de o carte”. S-o creadă Mutu că sursa reporterei a citit ceva la viaţa ei! Dacă ar fi fost aşa, măcar de pe Facebook ar fi ştiut de manifestări culturale naţionale organizate de Biblioteca Judeţeană „I.A. Bassarabescu” Din nou nu şi-a făcut temele. Nu a scris nici un cuvânt despre istoria locului, despre personalităţile marcante pe care oraşul le-a dat României. Domnişoara Luiza Popovici a plecat din Giurgiu şi ne-a lipit o etichetă „…Giurgiu, orașul din România unde nimeni, nimic”. O etichetă construită de personaje care mai de care mai îndoilnice, de superficialitatea reporterului. Păcat! (foto Ionuţ Preda) Ioan Mănăilă

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Între 13 și 15 septembrie 2024, Asociația Animest revine în Giurgiu, de data aceasta cu Festivalul de Film PLAY Giurgiu. Entuziasmul cu care Animest+ a fost primit de spectatorii din Giurgiu în luna iunie a anului trecut i-a motivat pe organizatori să meargă mai departe și să lanseze un festival dedicat animației și filmului pentru copii și adolescenți, gândit ca un eveniment anual dedicat orașului Giurgiu. Astfel a luat naștere PLAY Giurgiu. Vor fi trei zile pline de producții noi, românești și străine, ateliere de animație, scurtmetraje, întâlniri cu tineri artiști giurgiuveni, realizatori de film și invitați speciali. Evenimentele se vor desfășura atât în aer liber pe esplanada Teatrului „Tudor Vianu”, cât și în sălile teatrului. Filme pentru toți, de la mic la mare Pe parcursul festivalului, sunteți invitați să vizionați după-amiaza o selecție de scurtmetraje și un spectacol de teatru interactiv pe esplanada teatrului, cu participare gratuită. În acest timp, sălile teatrului vor găzdui proiecții speciale ale unor producții recente și ateliere, la prețuri accesibile, cu bilete începând de la 12 lei. În fiecare seară, programul continuă cu o proiecție specială de film pe ecranul uriaș înălțat în fața teatrului. În aceste trei zile, veți avea ocazia să întâlniți tineri artiști din Giurgiu, realizatori de film, autori și invitați speciali, iar cei mai mici dintre spectatori vor putea participa la ateliere de animație. Vino alături de noi! PLAY Giurgiu nu este doar despre filme, cât mai ales despre comunitatea locală, de aceea împreună cu grupul de inițiativă civică Salvați Cinema Giurgiu lansăm un apel de implicare comunitară. Dacă vrei și poți să te alături echipei festivalului în calitate de voluntar, artist sau sponsor, abia așteptăm să te cunoaștem.  Completează aici formularul și vei afla cum poți face parte din familia PLAY Giurgiu. Organizatori și Parteneri PLAY Giurgiu este un festival organizat de Asociația Animest, alături de Teatrul „Tudor Vianu”, Consiliul Județean Giurgiu, Primăria Municipiului Giurgiu, platforma tranzit2030.eu,  Asociația Pro Democrația și „Zâmbete și Vise”. Festivalul este finanțat de Centrul Național al Cinematografiei. Parteneri media: Giurgiuveanul, Jurnal Giurgiuvean, Cronica Giurgiuveană, TV Giurgiu, Giurgiu Express, KissFm Giurgiu, platforma Friendshipbridge.eu, Presshub.ro Contact Pentru mai multe informații, nu ezitați să ne contactați la playgiurgiu@animest.ro, să accesați https://www.teatrultudorvianu.ro/ sau paginile de social media Salvează Cinema Giurgiu: https://www.facebook.com/cinegiurgiu Asociația Animest a fost înființată în 2014, având ca scop principal promovarea filmului de animație în general și a filmelor animate românești în mod deosebit, în România și în străinătate; facilitarea mobilității culturale și, nu în ultimul rând, susținerea educației cinematografice și educației prin cultură.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Teatrul Tudor Vianu din Giurgiu a devenit recent un epicentru al culturii locale datorită unei inițiative remarcabile: difuzarea de filme de cinematecă în aer liber, în parteneriat cu televiziunea Cinemaraton. Cinemaraton, parte a Grupului Clever, contribuie semnificativ la promovarea și conservarea patrimoniului cinematografic românesc, acest parteneriat reprezentând un pas important în această direcție. Începând cu luna iunie, Teatrul Tudor Vianu și-a transformat esplanada într-un cinematograf în aer liber, unde cinefilii se pot bucura de capodopere ale cinematografiei românești într-un cadru relaxant și accesibil. Proiecțiile sunt gratuite, oferind tuturor oportunitatea de a participa și a viziona filme de cinematecă. Acest proiect este un exemplu excelent de colaborare între instituții culturale pentru a îmbogăți viața comunității și a promova arta și cultura națională. În luna august, Teatrul Tudor Vianu continuă seria de evenimente cu două noi proiecții. Acestea oferă locuitorilor orașului Giurgiu șansa de a redescoperi filme românești de referință. Proiecțiile în aer liber nu doar că oferă divertisment de calitate, dar și încurajează socializarea și interacțiunea între membrii comunității. De asemenea, aceste evenimente contribuie la educarea publicului cu privire la importanța și valoarea cinematografiei românești, consolidând astfel identitatea culturală locală. Următoarea proiectie va avea loc pe data de 24 august 2024 la ora 19:30 de aceată dată fiind aleasă o dramă în regia lui Horațiu Mălăele  – „NUNTA MUTĂ”(2008) , un film cu o distribuție excepțională si numeroase premii: Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), 2008: Premiul pentru imagine (Vivi Drăgan Vasile), Premiul Opera Prima (Horațiu Mălăele), Premiul pentru coloană sonoră (ing. Tiberiu Borcoman și compozitorul Alexandru Andrieș) Premiile Gopo, 2009: Premiul pentru cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură (Dana Roșeanu și Ioana Ioniță), Premiul special Romanian Society of Cinematographers pentru Cea mai bună imagine (Vivi Drăgan Vasile) Nunta Mută este bazat pe o intamplare adevarata, petrecuta intr-un sat romanesc, in anul 1953, al carei punct central e o nunta cu urmari tragice. La acest eveniment participa cateva zeci de oameni, cand primarul satului anunta moartea lui Stalin si declararea doliu international de sapte zile socrul mic are ideea sa continue nunta in interiorul casei pe care o “zideste” bine de tot cu scanduri la geamuri, ca sa nu se produca prea mult zgomot. Pe masura ce invitatii beau si se simt bine, ei uita de juramantul de tacere pe care l-au facut, moment in care “nunta muta” devine o adevarata petrecere. Din distribuție fac parte: Victor Rebengiuc, Valentin Teodosiu, Luminita Gheorghiu Dan Condurache, Nicolae Urs, Catrinel Dumitrescu, Serban Pavlu, Alexandru Bindea, Tamara Buciuceanu, George Ivascu, George Mihaita Ultima proiecție în aer liber va avea loc pe data de 31 august tot la ora 19:30.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
S-a încheiat primul atelier de scriere creativă din  proiectul Cei trei « C » – Creator, Carte, Cititor , lansat de Fundația Romanian Business School în parteneriat cu Bibliotecile Județene „I.A. Bassarabescu” (Giurgiu), „Marin Preda” (Alexandria) și „Ion Minulescu” (Slatina), co-finanțat de Administrațua Fondului Cultural Național ( AFCN). Atelierele se desfășoară în perioada iulie – septembrie 2024. La primul atelier online de creație literară din proiectul Cei trei « C » – Creator, Carte, Cititor , au participat 33 de tineri talentați, iubitori de poezie, din județele Telorman, Giurgiu și Olt. Din creațiile lor au fost selectate 52 de poezii pentru publicare într-un eBook. Ce mărturisesc formatorii care au lucrat cu tineri dornici să își exprime emoțiile și gândurile în limba română înaltă: Ligia Necula:  „De la o sămânță de speranță la împlinire și bucurie, așa aș descrie întâlnirea mea cu tinerii care au participat la atelierele de scriere creativă. A descoperi tineri care se hrănesc cu poezie, care aleg să petreacă timpul lor buchisind la un vers și o rimă, este o mare binecuvântare, în lumea gri în care și ei, și noi trăim zi de zi. Mă bucur că am avut ocazia să îi cunosc pe…”frumoșii nebuni” ai micilor orașe ale României, care ne confirmă cât de puțin știm despre cei de lângă noi și cât de mult putem face. Claudiu Geles: „Primul atelier de scriere creativă desfășurat cu tinerii din cele trei comunități vizate de proiect a fost o experiență edificatoare și educativă atât pentru cursanți, dar și pentru formatorii care au avut ocazia să cunoască și să comunice  cu un grup de tineri nu doar pasionați de literatură, dar și cu un talent și potențial literar plin de tinerețe și energie.” Și impresiile Ruxandrei Tudor, participantă: „Am avut ocazia să iau parte la cursurile de scriere creativă ale proiectului „Cei Trei C” și experiența este cu adevărat excepțională. Trainerii sunt deosebit de talentați și inspiraționali, oferind îndrumări și sfaturi valoroase. Exercițiile inedite propuse reușesc să mă scoată din zona de confort, provocându-mă să explorez și să încerc lucruri noi. Atmosfera este extrem de plăcută și interactivă, facilitând un mediu de învățare colaborativ și motivant. Aceasta este o oportunitate excelentă de a primi feedback constructiv și de a progresa în arta scrisului, învățând mereu lucruri noi. Recomand cu căldură acest curs oricui dorește să-și dezvolte abilitățile de scriere creativă!” Pe 8 august,  se dă startul celui de al doilea atelier de creație, în care s-au înscris 31 de tineri din județele Giurgiu, Olt și Teleorman. Așteptăm creațiile care se vor adăuga la poeziile care vor lua calea către cititori, prin cartea digitală care va apărea curând! Sunt aşteptate înscrieri pentru cel de al treilea atelier la adresa de email: romanian.business.school@gmail.com

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Comunicat de presă – rezultatele obținute de absolvenții clasei a VIII-a la examenul de evaluare națională Rezultatele înregistrate la examenul de evaluare națională de către absolvenții clasei a VIII-a din județul Giurgiu (înainte de depunerea/soluționarea contestațiilor) au fost publicate pe site-ul dedicat – evaluare.edu.ro. Rata mediilor mai mari sau egale cu 5 (cinci) este 75,2%, înregistrându-se o creștere cu 5,1 procente față de anul trecut (70,51% în sesiunea 2023). Județul Giurgiu este situat pe poziția 14 în clasamentul la nivel național. Situația pe tranșe de medii -348 absolvenți au obținut medii cuprinse între 5,00-5,99; -341 absolvenți au obținut medii cuprinse între 6,00-6,99; -293 absolvenți au obținut medii cuprinse între 7,00-7,99; -240 absolvenți au obținut medii cuprinse între 8,00-8,99; -88 absolvenți au obținut medii cuprinse între 9,00-9,99; Un absolent a obținut media 10. Precizăm că rezultatele au fost publicate prin anonimizarea numelui și a prenumelui, pe baza unui cod unic alocat și comunicat fiecărui candidat. Măsura este în acord cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD/GDPR). Contestațiile pot fi depuse la centrele de examen sau transmise prin mijloace electronice, în zilele de 3 iulie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) și 4 iulie (în intervalul orar 8:00 – 12:00). Candidații care depun/transmit contestațiile completează, semnează și depun/transmit și o declarație-tip în care se menționează că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai candidaților minori. Rezultatele finale vor fi afișate marți, 9 iulie.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Arta populară s-a născut din aspiraţia spre frumos a omului, din nevoia sa de a transforma natura și de a exprima modul în care privește viața prin imagini și simboluri, ce reprezintă spiritul specific al unui loc, identitatea spirituală a unui popor. Proiectul Învie Tradiția a apărut din dorința a proteja și promova arta populară românească și meșteșugurile, prin adunarea lor într-un concept unitar. Astfel, s-a născut Târgul de artă populară și cadouri tradiționale Învie Tradiția care se desfășoară, pe perioada verii, atât în format fizic, în București, la sediul din strada Mihai Eminescu, nr. 142, cât și în format online. „Misiunea proiectului Învie Tradiția este de a susține și promova meșteșugurile născute la sat, în inima României, care sunt practic niște comori ascunse. Dacă luăm orice obiect meșteșugăresc în parte vom vedea că el este o operă de artă. Majoritatea culturilor lumii și chiar și cele europene, care, prin excelență, sunt caracterizate de artă și frumos au pierdut zona de meșteșug autentic. Este păcat să pierdem și noi acest tezaur unic în lume. Și cum îl putem salva? Cumpărând și valorificând cât mai mult obiectele meșterilor populari”, precizează Cosmin Cucoș, co-fondator Învie Tradiția. Prețurile practicate sunt similare cu cele din atelierele meșterilor sau din fermele producătorilor, cu o marjă comercială minimă, care să permită buna funcționare a proiectului iar veniturile colectate să ajute la susținerea meșterilor populari, prin comenzi recurente și cât mai consistente. „Cei care sunt în căutarea unui magazin tradițional autentic sau a unui târg de artă populară reinterpretat, pot alege dintre sute de obiecte unice realizate de artiști populari de renume. Pe lângă produsele artizanilor, cumpărătorii au acces la o gamă largă de bunătăți tradiționale, realizate în zone de tradiție ale țării”, explică Cosmin Cucoș. În cadrul Târgului Învie Tradiția pot fi găsite obiecte din lut și ceramică (boluri, castroane și strachini), țesătură tradițională, port popular, cadouri tradiționale românești, dar și produse culinare originale. Ștergarele sau lingurile de lemn, au atât valoare utilitară cât și decorativă sau în scop de cadouri, sunt printre cele mai căutate obiecte alături de cele din lut și ceramică. Dintre bunătățile tradiționale pot fi amintite zacusca, gemuri și dulceață, de la o mare gamă de producători, cu sortimente de sezon, din fructe de pădure, cireșe amare și nuci verzi, murături și conserve.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Viceprimarii celor două comunități legate de Podul Prieteniei, Giurgiu și Ruse, Ionel Muscalu și Gyurgevo Encho Enchev au deschis astăzi, la Ruse, o expoziție dedicată împlinirii a 70 de ani de la construirea Podului Dunării, aceasta reprezentand un eveniment comun al muzeelor istorice regionale din cele două orașe de frontieră. La vernisarea expoziției au mai participat directorul Muzeului Regional de Istorie din Ruse, prof. Nikolay Nenov, reprezentantul Muzeului Județean „Teohari Antonescu”, Florentin Breazu și directorul Euroregiunii „Danubius”, Lili Ganceva. Expoziția reflectă nevoia de conectivitate dintre cele două orașe. Podul de aproximativ trei kilometri se ridică la 30 de metri deasupra apei, fiind construit pe două niveluri – pentru transport feroviar și rutier. Deschiderea oficială a podului a fost pe 20 iunie 1954, la eveniment întâlnindu-se președinții acelor vremuri ai Consiliilor de Miniștri din România și Bulgaria, Gheorghe Gheorgiu-Dej și Valko Chervenkov. Expoziția poate fi vizionată până la jumătatea lunii iulie, în curtea Muzeului Regional de Istorie din Ruse. Cu același prilej, joi 20 iunie, la Giurgiu, începând cu ora 10:00, la Muzeul Județean „Teohari Antonescu” va avea loc vernisarea unei expoziții stradale, iar cu același prilej, în Parcul Alei, orchestra de suflători ”Valahia” va susține un concert de promenadă.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Viceprimarii celor două comunități legate de Podul Prieteniei, Giurgiu și Ruse, Ionel Muscalu și Gyurgevo Encho Enchev au deschis astăzi, la Ruse, o expoziție dedicată împlinirii a 70 de ani de la construirea Podului Dunării, aceasta reprezentand un eveniment comun al muzeelor istorice regionale din cele două orașe de frontieră. La vernisarea expoziției au mai participat directorul Muzeului Regional de Istorie din Ruse, prof. Nikolay Nenov, reprezentantul Muzeului Județean „Teohari Antonescu”, Florentin Breazu și directorul Euroregiunii „Danubius”, Lili Ganceva. Expoziția reflectă nevoia de conectivitate dintre cele două orașe. Podul de aproximativ trei kilometri se ridică la 30 de metri deasupra apei, fiind construit pe două niveluri – pentru transport feroviar și rutier. Deschiderea oficială a podului a fost pe 20 iunie 1954, la eveniment întâlnindu-se președinții acelor vremuri ai Consiliilor de Miniștri din România și Bulgaria, Gheorghe Gheorgiu-Dej și Valko Chervenkov. Expoziția poate fi vizionată până la jumătatea lunii iulie, în curtea Muzeului Regional de Istorie din Ruse. Cu același prilej, joi 20 iunie, la Giurgiu, începând cu ora 10:00, la Muzeul Județean „Teohari Antonescu” va avea loc vernisarea unei expoziții stradale, iar cu același prilej, în Parcul Alei, orchestra de suflători ”Valahia” va susține un concert de promenadă.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Cultură-Educaţie
Spectacol Stradal „Dus cu Vaca” – Un spectacol de Robert Poiană Spectacolul „Dus cu Vaca” îmbină umorul vibrant al genului commedia dell’arte cu o poveste plină de aventură. Pregătiți-vă să călătoriți în vestul sălbatic alături o trupă de comedianți dornici să vă povesteaască despre Billy Văcarul și despre lumea sa mereu în schimbare, unde goana după aur se transformă în goana după petrol. Premiera va avea loc pe data de 16 iunie 2024, la ora 19:00 pe Esplanada Teatrului, iar participarea este gratuită pentru toți cei dornici de o seară extraordinară de teatru în aer liber. Distribuție: Georgiana Vrațiu, Vlad Bînzoiu, Anca Pascu, Evelyn Marcu, Robert Poiană, Ștefan Liță, Claudia Moroșanu Coregrafie: Anca Pascu Compoziție muzicală: Șerban Chițu

Citeste pe larg