By:
On:
In: pensii magistrati

 Citind procedura de actualizare a pensiilor magistratilor intelegem de ce domnul Iordache a introdus cateva stangi pentru avizarea negativa  proiectului de actualizare a pensiilor militare. Domnul nu stie ca Directiile Financiare ale institutiilor militare coordoneaza atat salarizarea personalului militar cat si Casele de Pensii Sectoriale si nu mai e nevoie de birocratia din sistemul finaciar judiciar.

Extrase din HG nr. 608/2024 privind normele de aplicare a Legii nr. 303/2022, modificata prin Legea nr. 282/2023, privind calculul componentei contributive a pensiilor magistratilor si procedura separata de actualizare a pensiilor stabilite pana la 01 01 2024 si a celor stabilita dupa 01 01 2014



Art. 8. — (1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei
de serviciu se stabilește, după caz, și pensia pentru limită
de vârstă din sistemul public de pensii potrivit legislației
în vigoare privind sistemul public de pensii. 

(2) În situația în care persoana îndreptățită la acordarea
pensiei de serviciu nu îndeplinește condițiile pentru acordarea
pensiei pentru limită de vârstă prevăzute de legislația în vigoare
privind sistemul public de pensii, se stabilește doar pensia de
serviciu care are regimul juridic al unei pensii pentru limită de
vârstă și se suportă integral din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. La data îndeplinirii condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul
public de pensii, respectiv vârstă standard de pensionare și
stagiul minim de cotizare, casa teritorială de pensii stabilește,
din oficiu, pensia pentru limită de vârstă din sistemul public care
face parte din pensia de serviciu.

 Actualizarea pensiilor magistratilor stabilite incepand cu  01 01 2024

Art. 14. — (1) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de
invaliditate și pensia de urmaș, se actualizează din oficiu, în
fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv,
cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face
actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. 

(2) Casa de pensii competentă eliberează o decizie
de actualizare doar în ceea ce privește cuantumul pensiei
de serviciu. 

(3) În situația în care rata medie anuală a inflației este
negativă, pensia de serviciu nu se actualizează. 


Art. 15. — (1) Prevederile art. 14 alin. (1) nu se aplică
persoanelor care au decizii de pensionare emise până la data
de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă sunt sau nu sunt puse în
plată, persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare
până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv și nici persoanelor
care sunt în funcție la data de 1 ianuarie 2024.

Actualizarea pensiilor magistratilor stabilite pana la 01 01 2024

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), pensiile de
serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, se
actualizează procentual ori de câte ori se majorează
indemnizația de încadrare brută lunară pentru personalul în
activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad
profesional. Art. V din Legea nr. 282/2023, cu modificările
ulterioare, se aplică în ceea ce privește modul de actualizare a
pensiei de serviciu.
(3) Prevederile art. 7 alin. (8) se aplică în mod corespunzător
și în cazul deciziilor de actualizare a pensiei. 

Art. 16. — (1) În aplicarea prevederilor legale privind
actualizarea pensiei de serviciu prevăzută la art. 15, se
stabilește următoarea procedură, cu respectarea următoarelor
etape:
a) ori de câte ori se majorează indemnizațiile de încadrare
brute lunare pentru judecătorii sau procurorii în activitate ori
pentru judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrațiiasistenți sau personalul de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor în activitate, în cel mult 15 zile de la
data majorării, ordonatorii principali de credite solicită Casei
Naționale de Pensii Publice lista persoanelor care au decizii de
pensionare, inclusiv cele nepuse în plată, și casei teritoriale de
pensii în evidențele căreia se află dosarul liste care se transmit
în maximum 30 de zile de la data primirii solicitării;

b) în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii datelor
prevăzute la lit. a), ordonatorii principali de credite comunică
caselor teritoriale de pensii adeverințe individuale care cuprind
următoarele informații:

(3) Pentru persoanele care au decizii de pensionare emise
până la data de 1 ianuarie 2024, indiferent dacă sunt sau nu
sunt puse în plată, precum și pentru persoanele care au
îndeplinit condițiile de pensionare până la data de 31 decembrie
2023 inclusiv, procentul individual de majorare prevăzut la alin. (1)
lit. b) se stabilește prin raportare la situația personalului în
activitate care are aceeași funcție, vechime și grad profesional
precum cele care au fost avute în vedere la stabilirea sau, după
caz, recalcularea pensiei de serviciu pentru persoana în cauză.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii magistrati

Toate sunt logice in solutia instantei, numai ca la dosar nu sunt probe care sa ateste ca judecatorul indeplineste conditiile din art. 213 alin(4) din Legea nr. 303/2022, respectiv daca indeplineste si condițiile de varsta pentru acordarea unei pensii pentru limita de varsta  in sistemul public.

Art. 213

(4) La data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu. 


Hotarâre nr. 5663/2024 din 28.08.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 729647893 (https://www.rejust.ro/juris/729647893)

   
Cod ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024

#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA NR. ####
Şedinţă publică din: 28.08.2024
Tribunalul constituit din:
Preşedinte: ######## #### #######
Asistent Judiciar: ###### ########
Asistent Judiciar: #### ###### ########
Grefier: ####### ####### ########

Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, având ca obiect pretenţii.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 21.08.2024, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 28.08.2024, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.02.2024, sub nr. de dosar ####/3/2024, reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI a solicitat următoarele:
– obligarea pârâtei la calcularea în mod legal a impozitului aferent pensiei prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, având în vedere că pensia sa are o parte contributivă;
– dacă pârâta nu dorește să ia în calcul partea contributivă, obligarea acesteia la calculul componente i contributive în sensul emiterii unei decizii care să cuprindă componenta contributivă și cea necontributivă, urmând ca apoi să calculeze în mod legal impozitul aferent pensiei cu aplicarea corectă a art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal;
– obligarea pârâtei la restituirea diferențelor de pensie reținute nelegal cu titlu de impozit, actualizate cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, începând cu luna ianuarie 2024 și până la data plății efective.
În motivare, a arătat că a în luna ianuarie 2024 a primit pensia și cuponul de pensie, observând că impozitul a fost de 4.076 lei, ce a fost calculat prin aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul Fiscal. #### de această situație a formulat o cerere adresată pârâtei, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal și restituirea sumelor, însă răspunsul pârâtei a fost că impozitul a fost calculat corect. Reclamanta a subliniat că pensia sa are două componente, una contributivă și una necontributivă, astfel că i-au fost reținute în mod nelegal sume de bani, întrucât impozitul datorat în urma aplicării dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal este în cuantum de 3.0001 lei, conform calculelor pe care le-a detaliat.
În drept, s-au invocat art. 194 și următoarele din Codul de procedură civilă, art. 108, art. 153 și art. 15411 din Legea nr. 263/2010, art. 1.531 alin. (1) și (2), art. 1.535 din Codul civil, art. 213 alin. (4), art. 82 alin. (2) și (8) din Legea nr. 303/2004, art. 211 alin. (1) și (7) din Legea nr. 303/2022,
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 10.04.2024, pârâta a depus întâmpinare (fila 37 vol. I), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Pensii a Municipiului București, având în vedere că reținerea sumelor cu titlu de impozit progresiv s-a realizat în baza art. 101 din Codul Fiscal, conform adresei nr. A70615/I/A765 din 30.10.2023 a Casei Naționale de Pensii Publice.
În drept, a invocat art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și Legea nr. 341/2004.
În probațiune, a depus în copie dosarul administrativ de pensie al reclamantei.

La data de 27.05.2024, reclamata a depus răspuns la întâmpinare (fila 43 vol. I).

La termenul din data de 29.05.2024 (fila 3 vol. I), instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, invocată din aceasta prin întâmpinare, iar sub aspectul probatoriului a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând probele, Tribunalul reține:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, instanța reține că este neîntemeiată.
Obiectul acțiunii de față derivă dintr-un raport juridic specific, și anume, raportul juridic de pensie, astfel că subiectele acestui raport sunt persoana care beneficiază de o pensie și organul care are competențe în stabilirea și plata pensiei.
##### în vedere că potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii, precum și că potrivit art. 131 alin. (4) din același act normativ, #### de pensii a municipiului București şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică, tribunalul reține că pârâta #### de Pensii a Municipiului București are competența de stabilire și plată a pensiei de care beneficiază reclamanta.
Prin urmare, subiectul pasiv al raportului juridic litigios, astfel cum a fost dedus judecății, este #### de Pensii a Municipiului București..
În condițiile în care există identitate între acest subiect și persoana chemată în judecată rezultă că pârâta are calitate procesuală pasivă în proces.
Toate aserțiunile pârâtei referitoare la destinatarul sumei reținută cu titlul de impozit sunt irelevante sub aspectul calității procesuale pasive, întrucât reclamanta nu a solicitat restituirea impozitelor în considerarea vreunei neconstituționalități a textelor legislative prin care s-a stabilit impozitarea pensiilor, ci a învederat că pârâta nu a aplicat în mod corect dispozițiile legale care reglementează această impozitare.
Invocând această aplicare eronată a normelor legale reclamanta a susținut că pârâta i-a reținut un impozit mai mare decât cel datorat și, prin urmare, i-a plătit pensia netă într-un cuantum mai mic decât cel cuvenit.
Or, în acest context, sumele a căror restituire o solicită reclamanta au natura juridică de diferențe de pensie, iar nu de impozit și, prin urmare, pentru aceste diferențe de pensii pretinse pârâta are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, în fapt, Tribunalul reține că reclamanta beneficiază de pensie de serviciu, conform art. 82 din Legea nr. 303/2004, începând cu data de 15.09.2009, prin Decizia nr. ######/01.10.2009.
La data de 05.02.2024, reclamanta s-a adresat Casei de Pensii Sector 4 București cu solicitarea de calculare în mod legal a impozitului aferent pensiei sale, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal (fila 16 vol. I), răspunsul pârâtei fiind în sensul că având în vedere venitul lunar din pensiei al reclamantei are doar componentă necontributivă, regimul de impozitare aplicabil este cel reglementat la art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (fila 19 vol. I).
În prezenta cauza, reclamanta susține în esență pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei sale de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c) din Cod fiscal, astfel cum a fost modificat Legea nr. 282/2023, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În drept, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010, „(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.”, iar potrivit art. 101 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat legea nr. 282/2023:
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
Din analiza înscrisurilor depuse de pârâtă (filele 67-68 vol. I), dar și din răspunsul administrativ comunicat de către pârâtă reclamantei în luna februarie 2024 (filele 18-19 vol. I), tribunalul constată că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, aşadar, fără a calcula cota contributivă din pensia reclamantei.
În ce priveşte magistraţii, tribunalul observă că aceştia contribuie pe întreaga durată a carierei lor la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel că sub acest aspect stabilirea componentei contributive din pensie este posibilă, nefiind incidente dispoziţiile art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
De asemenea, tribunalul observă că dispoziţiile Legii nr. 304/2004 sunt suficient de clare pentru a se putea determina cota contributivă din pensie.
Astfel, potrivit art. 94 din Legea nr. 263/2010: „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”, iar potrivit art. 95 alin. (1) din acelaşi act normativ: „Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare”
În plus, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010: „(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”
Totodată, Tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, sub imperiul căreia s-au deschis drepturile de pensie ale reclamantei, „Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.”, precum și că dispoziţii identice se regăsesc şi în cuprinsul art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022.
Astfel, împrejurarea că pensia stabilită în favoarea reclamantei în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004 are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă nu poate avea altă semnificaţie decât aceea că, la data acordării acesteia, aceasta îndeplinea atât condiţiile de vârstă, cât şi pe cele de stagiu de cotizare pentru a beneficia de pensie.
Drept urmare, se observă că dispoziţiile legale incidente în cauză cuprind toate elementele necesare determinării componentei contributive a pensiei de serviciu a reclamantei, singurul element cu relevanţă sub acest aspect fiind stagiul complet de cotizare, care în cazul magistraţilor este de 25 de ani.
###### de pensionare nu are absolut nicio incidenţă în calcularea punctajului mediu anual, aceasta reprezentând doar o condiţie de pensionare, condiţie pe care reclamanta a îndeplinit-o la data deschiderii drepturilor de pensie.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că reclamantei i se aplică regimul de impozitare stipulat de legiuitor la art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, precum și că prin necalcularea cotei contributive din pensie şi aplicarea impozitului progresiv în aceste condiţii legale, pârâta i-a creat reclamantei o situaţie nefavorabilă atât faţă de pensionarii din sistemul public (a căror pensie contributivă este impozitată cu cota de impozitare prevăzută la art. 101 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal), cât şi faţă de alţi pensionari beneficiari ai unor pensii stabilite prin legi speciale.
Cu titlu de exemplu, tribunalul precizează că în cazul personalului navigant profesionist, ale cărui drepturi de pensie se deschid în baza Legii nr. 223/2007, act normativ care cuprinde condiţii derogatorii de vârstă şi stagiu complet de cotizare, modul de calcul al pensiei de serviciu este prevăzut de art. 424 din lege, ale cărui dispoziţii relevante prevăd: „Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice, considerându-se îndeplinite condiţiile necesare deschiderii dreptului de pensie.”
Împrejurarea că nici Legea nr. 303/2004 (şi nici Legea nr. 303/2022) nu cuprinde astfel de menţiuni nu poate conduce la concluzia că nu poate fi calculată pensia contributivă în cazul magistraţilor, câtă vreme potrivit actelor normative cu caracter special aplicabile aceştia îndeplinesc condiţiile necesare deschiderii dreptului la pensie.
Prin necalcularea pensiei contributive în cazul reclamantei, pârâta a procedat la calcularea cotelor de impozit datorate în cuantum majorat, inclusiv asupra sumelor ce ar reprezenta partea contributivă de pensie, ceea ce constituie un tratament diferenţiat nejustificat aplicat în considerarea criteriului apartenenţei la o anumită categorie profesională, lucru ce nu poate fi admis.
Pentru toate aceste motive, instanța va admite cererea și va dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acestora, precum și să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
##### în vedere că pârâta a calculat şi plătit reclamantei drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul său un prejudiciu, se impune repararea acestuia.
Prin urmare, instanța constată că este întemeiat şi capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a diferențelor dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
Tribunalul reține că este întemeiată și cererea ce vizează actualizarea creanței cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale. Codul civil „reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil” și „este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale” (art. 2).
Prin urmare, dispozițiile Codului civil din cuprinsul capitolului „Executarea obligațiilor” sunt aplicabile oricăror categorii de obligații, indiferent de sursa acestora, raporturi contractuale, contravenționale, de familie, de asigurări sociale, etc., tocmai pentru a nu fi necesar ca fiecare lege care reglementează astfel de raporturi să cuprindă dispoziții repetitive în legătură cu executarea obligațiilor decurgând din acestea.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este o lege specială în raport de Codul civil și are aplicabilitate în materia executării obligațiilor născute din aplicarea acesteia doar atunci când cuprinde norme derogatorii de la dreptul comun.
În materia executării cu întârziere a obligațiilor derivând din drepturile de pensie nu există norme derogatorii, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, în speță cele din Codul civil. Potrivit art. 1.531 din Codul civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, prejudiciul cuprinzând atât pierderea efectiv suferită de creditor, cât şi beneficiul de care acesta este lipsit. De asemenea, potrivit art. 1.535 din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.
În conformitate cu art. 1.381 alin. (3) din Codul civil, în cazul executării cu întârziere a obligaţiei de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligaţiei, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu şi fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
Pentru acoperirea integrală a prejudiciului determinat de neplata acestor drepturi, pârâta va fi obligată la actualizarea drepturilor salariale cuvenite reclamantei, cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective. Tribunalul punctează şi faptul că dobânda reprezintă o sancţiune cu daune moratorii pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată, în timp ce actualizarea cu indicele de inflaţie reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii – daune compensatorii.
#### de motivele mai sus expuse, acest capăt de cerere va fi admis conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Admite cererea formulată de reclamanta ######## #########, CNP #############, domiciliată în Bucureşti, #### ###### ########### ### ##, sector 4, cu domiciliul procesual ales la Cab. av. ######## ######, în Bucureşti, #### ###### ######### #######, ####, ### #, ### ##, sector 4, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, ### ########, cu sediul în Bucureşti, ##### ##### nr. 6, sector 3.
Dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acesteia, precum şi să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
Dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei diferenţele dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, diferenţe ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei până la data plăţii efective.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată astăzi, 28.08.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii magistrati

 Instanta nu a solutionat fondul cauzei pentru ca petentii au formulat actiunea impotriva Caselor de Sector care nu au capacitate de folosinta, adica nu-si pot asuma drepturi si obligatii.

Motivarea hotararii nr. 4736/2024

Hotarâre nr. 4736/2024 din 19.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 9866d9833 (https://www.rejust.ro/juris/9866d9833)Hotarâre nr. 4736/2024 din 19.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 9866d9833 (https://www.rejust.ro/juris/9866d9833)

d ECLI ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024

#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## #####, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALA DE PENSII SECTOR 3 şi #### LOCALA DE PENSII SECTOR 2, având ca obiect „pretenţii – impozit”.
În cauză a fost citat pentru opozabilitate Consiliul National pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine şi la a doua strigare, niciuna dintre părţi nu se prezintă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile și legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, că ulterior fixării termenului de judecată, prin Serviciul Registratură al instanţei, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus un set de înscrisuri, precum şi faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care,
Instanţa, verificându-şi competenţa în baza art. 131 Noul cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere obiectul cauzei şi domiciliile reclamantelor.
Tribunalul constată că nu a fost depus dosarul de pensie privind pe reclamanta ######### ########.
Tribunalul invocă din oficiu excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2, reţinând cauza în pronunţare asupra excepţiei invocate.
TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 7.02.2024 reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## ##### au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2 Bucureşti şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa între sumele reţinute din pensia reclamantelor începând cu 1 luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit progresiv în baza art.101 alin. 2 Cod fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi cele care ar fi trebuit reţinute în baza art. 101 Cod fiscal în forma anterioară modificării, cu aplicarea actualizării în funcţie de indicele de inflaţie şi a dobânzii legale penalizatoare, începând cu prima reţinere din pensia fiecărui reclamant până la executarea integrală a obligaţiei principale.
Invocă totodată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea ######## şi solicită sesizarea Curţii Constituţionale şi suspendarea cauzei în temeiul art. 413 până la soluţionarea excepţiei.
În ipoteza în care se va respinge excepţia de neconstituţionalitate solicită a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea ######## sunt discriminaţi faţă de alţi pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemul pensiilor de serviciu, sumele solicitate constituind repararea prejudiciului cauzat prin faptele de discriminare la care au fost supuşi.
##### că au calitatea de procurori pensionari şi beneficiază de pensie de serviciu în baza legii 304/2004.
Că se consideră vătămate în drepturile de pensie de modificările legislative aduse art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea 282/2023.
Că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din cate se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are aut componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozitiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentm partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentm partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentm partea ce depășește nivelul câștigului safanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
##### că acest algoritm de calcul al impozitului conduce la diminuarea discriminatorie a veniturilor provenite din pensiile magistraților.
Solicită a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate, respectiv art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor noastre ce a avut ca efect scaderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 .
##### că obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 22712015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt redate în mod detaliat în ARGUMENTELE anexate acţiunii şi solicită consemnarea acestora în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată. potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992. Curții Constituționale.
În ce priveşte capătul subsidiar de cerere arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, notabil articolul 101 din Codul Fiscal, cu amendamentele aduse prin Legea 282/2023, se bucură de dreptul la o aplicare corespunzătoare a normelor fiscale referitoare la impozitarea pensiilor. Contrar acestor reglementări, pârâta a efectuat reţineri fiscale ilicite începând cu luna ianuarie 2024, adoptând un regim de impozitare incompatibil cu legislația curentă.
În principal, arată că interesul său în soluționare acestui capăt de cerere rezidă din faptul că, deși potrivit dispozițiilor legale a contribuit în perioada activității la bugetul asigurărilor sociale iar casa de pensii ar fi trebuit să calculeze tuturor magistraților pensionari calculează cota de impozitare în baza art.101 lit.b., aceasta a calculat și reținut un impozit eronat, făcând abstracţie de cota contributivă.
Astfel, casa de pensii a calculat greșit impozitul magistraților, făcând diferențiere nejustificată între magistrații care au împlinit vârsta de acordare a pensie publice și cărora le-a fost calculată partea de contributivitate și magistrații care nu au împlinit această vârstă și cărora nu le-a fost calculată partea de contributivitate. Astfel, magistraților din prima categorie li s-a calculat cota de impozitare în baza art.101 lit.b iar magistraților din cea de a doua categorie li s-a calculat cota de impozitare în baza art.101 lit.c.
În al doilea rând, susține că stagiul complet de cotizare utilizat de casa de pensii pentru determinarea pensiei contributive a fost cel general de 35 de ani, specific sistemului public, în locul stagiului complet de cotizare de 25 de ani specific statutului magistraților. Această practică incorectă a generat un tratament inechitabil față de categoria profesională a magistraților, contrar dispozițiilor legale în vigoare, adăugând un element de discreționaritate în evaluarea pensiilor.
Conform art. 213 (4) din legea nr. 303/2022, la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.
Cu toate acestea, în documentele de pensionare deţinute, emise până în prezent, este indicat exclusiv cuantumul pensiei de serviciu calculat în conformitate cu art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 și, respectiv, art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022. Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă nu este menționat în aceste decizii, fapt necesar pentru corecta calculare a impozitului conform alt. 101 alin. 2 lit. b din Codul Fiscal, în concordantă cu noile reglementări legale.
În conformitate cu art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004 și art. 211 alin. 7 din Legea nr. 303/2022, pensia reglementată de prevederile acestui articol este asimilată unei pensii pentru limită de vârstă. Prin urmare, pensia sa reprezintă o pensie pentru limită de vârstă iar calculul acesteia trebuie realizat în conformitate cu stagiul complet de cotizare de 25 de ani, prevăzut de legislația specială, care se abate de la normele generale.
Astfel, potrivit dispozițiilor speciale de la art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, respectiv 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 (acesta din urmă în forma anterioară datei de 1 ianuarie 2024) judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta ##### de Casate și Justiţie și de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat asistent la înalta ##### de Casaţie și Justiţie și de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.
Ca atare, în ceea ce privește judecătorii și procurorii, legea specială prevede că aceștia beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, chiar și înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat- asistent la înalta ##### de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
Aceste condiții fiind îndeplinite conform legii, încă de la data pensionării, conform art. 213 (4) din legea nr. 303/2022, casa de pensii are obligaţia de a stabili, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.
Acest aspect este deosebit de important pentru calcularea impozitului în varianta nou introdusă de legiuitor, fiind discrepanțe de calcul între impozitul calculat potrivit art. 101 alin. 2 lit. b Cod fiscal.
În ce priveşte dobânzile legale, accesorii ale creanței, arată că acestea se cuvin ca daună moratorie, ele având un alt temei decât cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, în principiu, pretinde, cerând actualizarea creanței la inflație, iar nivelul dobânzii legale trebuie stabilit prin raportare la art. 1 alin. 3 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală penalizatoare.
##### de asemenea că prin decizia civilă nr. #/17 februarie 2014, pronunțată cu ocazia soluționării recursului în interesului legii în ceea ce privește acordarea de dobânzi, s-a stabilit de Înalta ##### de Casație și Justiție că în cazul executării cu Întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual sau delictual al obligației, daunele interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
În drept invocă dispoziţiile art. 108 și 153 lit. I din Legea nr. 263/2010, art. 213 alin. 4 din Legea nr. 303/2022 precum și textele indicate în cuprinsul cererii, inclusiv art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, respectiv 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 82 alin.(8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. 7 din Legea nr. 303/2022.
În probatoriu, reclamantele au înţeles să se folosească de proba cu înscrisurile depuse la dosar(filele 9-14 din dosar). Au anexat memoriu privind excepţia de neconstituţionalitate invocată(filele 15-23).
La data de 05.03.2024 , reclamantele au formulat cerere precizatoare prin care solicită obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri începând cu 1.01.2024 şi în continuare , până la soluţionarea cauzei, despăgubiri ce reprezintă diferenţa dintre pensiile primite în luna decembrie 2023 şi cele primite în luna ianuarie , respectiv februarie 2024, până la soluţionarea cauzei.
Legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare .
La data de 16.05.2024 şi 17.05.2024 , #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus la dosarul cauzei dosarul de pensie pentru reclamantele ########## #####(filele 86-131), respectiv #### ##### #####(filele 132-169).
La data de 19.06.2024, după şedinţă, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus dosarul de pensie al reclamantei ######### ########.
Analizând cu prioritate excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2, invocată de instanţă din oficiu, apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 56 Cod pr.civ., orice persoana care are folosinţa drepturilor civile poate sa fie parte în judecata.
(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.
(3) ##### capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
Din aceasta dispoziţie legală rezultă că o persoana fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, intimat, intervenient. Pentru a fi parte în proces legea nu pretinde condiţia capacităţii procesuale de exerciţiu.
Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, un reflex pe plan procesual al capacităţii de folosinţă.
În Decretul 31/1954 art.5 alin.2/art. 206 din Noul Cod Civil defineşte capacitatea de folosinţă ca fiind aptitudinea unei persoane „de a avea drepturi şi obligaţii”.
Noul Cod de Procedură Civilă prevede în mod expres sancţiunea lipsei capacităţii procesuale de folosinţă pentru partea reclamantă, aceasta fiind nulitatea absolută a actului de procedură îndeplinit de o astfel de parte.
Analizând sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi poziţia în ierarhia instituţională a intimatei în cauză, tribunalul constată:
CNPAS administrează şi gestionează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a fost creată prin Legea nr. 19/2000.
Sistemul include şi o reţea teritorială, respectiv #### de Pensii a Mun. Bucureşti şi casele judeţene şi locale de pensii, care constituie servicii publice investite cu personalitate juridică.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (denumire actuală) are rolul principal în procesul decizional referitor la administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ministrul este îndrituit să transfere anumite atribuţii bugetare conducătorului executiv al CNPAS. De asemenea, îndeplinirea responsabilităţilor CNPAS face obiectul controlului ministerului.
Din întreg sistemul administrativ astfel creat pentru stabilirea drepturilor de pensie de asigurări sociale, numai CNPAS, #### de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
Conform art. 3 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, CNPAS poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul, complexitatea şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii şi, respectiv, Casei de pensii a municipiului Bucureşti.
Din această reglementare rezultă că, casele locale de pensii nu au conducere proprie şi nici personalitate juridică.
Conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, de la data intrării în vigoare a acestei legi, #### Naţională de Pensii şi #### Drepturi de Asigurări Sociale devine #### Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, instituţie care păstrează modul de organizare şi funcţionare, preia personalul, cât şi drepturile şi obligaţiile acesteia.
În noua reglementare, administrarea sistemului public de pensii se realizează prin CNPP şi prin casele de pensii sectoriale, care se înfiinţează, funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Astfel, potrivit art. 131 din legea nr. 263/2010 „(1) CNPP este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care administrează sistemul public de pensii.
(2) CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(3) Sediul CNPP este în ########## #########.
(4) #### de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
(5) CNPP are în subordine Institutul Naţional de ######### Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare I.N.E.M.R.C.M., care este instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică. În subordinea I.N.E.M.R.C.M. se înfiinţează centre regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(6) Statutul şi structura organizatorică ale I.N.E.M.R.C.M. se stabilesc prin hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al I.N.E.M.R.C.M. şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(7) CNPP este acţionar unic la Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „T.B.R.C.M.” – S.A.
(8) CNPP are în subordine Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului din Domeniul Pensiilor Publice, ca instituţie cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică, iar cheltuielile curente şi de capital se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat”.
Urmare celor de mai sus se constată că în subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii, în fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, precum şi #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
CNPP poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii, respectiv ale Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Din ierarhia instituţională de mai sus, tribunalul constată astfel că aceste case locale de pensii nu au personalitate juridică şi nu sunt înfiinţate nici ca asociaţii, societăţi sau alte entităţi fără personalitate juridică de natura celor prev. la art. 56 alin. 2 NCPC, astfel încât nu pot să stea în judecată ca intimate, în nume propriu.
Din interpretarea prevederilor ulterioare din Noul Cod de Procedură Civilă care fac trimitere la asociaţiile, societăţile sau celelalte entităţi fără personalitate juridică prevăzute la art. 56 alin. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, în special din prevederile art. 110, se deduce că aceste entităţi rezultă din asocieri de persoane, ceea ce nu este cazul pârâtelor în cauză.
Urmare celor de mai sus, tribunalul va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2 Bucureşti, cu consecinţa respingerii cererii formulate în contradictoriu cu acestea ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor, ridicată din oficiu şi respinge acţiunea formulată de reclamantele #### ##### ##### – CNP #############, ######### ######## – CNP ############# şi ########## ##### – CNP #############, toate cu domiciliile procesual alese în Bucureşti, Sector 4, #### ######## ##### B, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 3, cu sediul în Bucureşti, Sector 3, ##### ##### , nr.3 şi #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 2, cu sediul în Bucureşti, Sector 2, Bd. Lacul ###, nr. 17, cu citarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în Bucureşti, Sector 1, Piaţa ###### ###########, nr. 1-3, ca fiind formulata împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Tribunalul Bucureşti- Secţia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.06.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Preşedinte,

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii magistrati

 Instanta nu a solutionat fondul cauzei pentru ca petentii au formulat actiunea impotriva Caselor de Sector care nu au capacitate de folosinta, adica nu-si pot asuma drepturi si obligatii.

Motivarea hotararii nr. 4736/2024

Hotarâre nr. 4736/2024 din 19.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 9866d9833 (https://www.rejust.ro/juris/9866d9833)Hotarâre nr. 4736/2024 din 19.06.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 9866d9833 (https://www.rejust.ro/juris/9866d9833)

d ECLI ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024

#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## #####, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALA DE PENSII SECTOR 3 şi #### LOCALA DE PENSII SECTOR 2, având ca obiect „pretenţii – impozit”.
În cauză a fost citat pentru opozabilitate Consiliul National pentru Combaterea Discriminării.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ordine şi la a doua strigare, niciuna dintre părţi nu se prezintă.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă prin care învederează instanţei obiectul cauzei, părţile și legalitatea îndeplinirii procedurii de citare, că ulterior fixării termenului de judecată, prin Serviciul Registratură al instanţei, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus un set de înscrisuri, precum şi faptul că prezenta cauză se află la primul termen de judecată, după care,
Instanţa, verificându-şi competenţa în baza art. 131 Noul cod de procedură civilă, constată că este competentă din punct de vedere general, material şi teritorial să judece prezenta cauză, având în vedere obiectul cauzei şi domiciliile reclamantelor.
Tribunalul constată că nu a fost depus dosarul de pensie privind pe reclamanta ######### ########.
Tribunalul invocă din oficiu excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2, reţinând cauza în pronunţare asupra excepţiei invocate.
TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. ####/3/2024 la 7.02.2024 reclamantele #### ##### #####, ######### ######## şi ########## ##### au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2 Bucureşti şi cu citarea obligatorie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri egale cu diferenţa între sumele reţinute din pensia reclamantelor începând cu 1 luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit progresiv în baza art.101 alin. 2 Cod fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi cele care ar fi trebuit reţinute în baza art. 101 Cod fiscal în forma anterioară modificării, cu aplicarea actualizării în funcţie de indicele de inflaţie şi a dobânzii legale penalizatoare, începând cu prima reţinere din pensia fiecărui reclamant până la executarea integrală a obligaţiei principale.
Invocă totodată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea ######## şi solicită sesizarea Curţii Constituţionale şi suspendarea cauzei în temeiul art. 413 până la soluţionarea excepţiei.
În ipoteza în care se va respinge excepţia de neconstituţionalitate solicită a se constata că prin aplicarea în mod concret a dispoziţiilor art. 101 C.fiscal, astfel cum a fost modificat prin legea ######## sunt discriminaţi faţă de alţi pensionari, atât din sistemul public cât şi din sistemul pensiilor de serviciu, sumele solicitate constituind repararea prejudiciului cauzat prin faptele de discriminare la care au fost supuşi.
##### că au calitatea de procurori pensionari şi beneficiază de pensie de serviciu în baza legii 304/2004.
Că se consideră vătămate în drepturile de pensie de modificările legislative aduse art. 101 C.fiscal astfel cum a fost modificat prin legea 282/2023.
Că în baza art. 101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din cate se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are aut componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozitiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentm partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentm partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentm partea ce depășește nivelul câștigului safanal mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
##### că acest algoritm de calcul al impozitului conduce la diminuarea discriminatorie a veniturilor provenite din pensiile magistraților.
Solicită a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate, respectiv art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor noastre ce a avut ca efect scaderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 .
##### că obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 22712015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea ######## pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt redate în mod detaliat în ARGUMENTELE anexate acţiunii şi solicită consemnarea acestora în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată. potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992. Curții Constituționale.
În ce priveşte capătul subsidiar de cerere arată că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, notabil articolul 101 din Codul Fiscal, cu amendamentele aduse prin Legea 282/2023, se bucură de dreptul la o aplicare corespunzătoare a normelor fiscale referitoare la impozitarea pensiilor. Contrar acestor reglementări, pârâta a efectuat reţineri fiscale ilicite începând cu luna ianuarie 2024, adoptând un regim de impozitare incompatibil cu legislația curentă.
În principal, arată că interesul său în soluționare acestui capăt de cerere rezidă din faptul că, deși potrivit dispozițiilor legale a contribuit în perioada activității la bugetul asigurărilor sociale iar casa de pensii ar fi trebuit să calculeze tuturor magistraților pensionari calculează cota de impozitare în baza art.101 lit.b., aceasta a calculat și reținut un impozit eronat, făcând abstracţie de cota contributivă.
Astfel, casa de pensii a calculat greșit impozitul magistraților, făcând diferențiere nejustificată între magistrații care au împlinit vârsta de acordare a pensie publice și cărora le-a fost calculată partea de contributivitate și magistrații care nu au împlinit această vârstă și cărora nu le-a fost calculată partea de contributivitate. Astfel, magistraților din prima categorie li s-a calculat cota de impozitare în baza art.101 lit.b iar magistraților din cea de a doua categorie li s-a calculat cota de impozitare în baza art.101 lit.c.
În al doilea rând, susține că stagiul complet de cotizare utilizat de casa de pensii pentru determinarea pensiei contributive a fost cel general de 35 de ani, specific sistemului public, în locul stagiului complet de cotizare de 25 de ani specific statutului magistraților. Această practică incorectă a generat un tratament inechitabil față de categoria profesională a magistraților, contrar dispozițiilor legale în vigoare, adăugând un element de discreționaritate în evaluarea pensiilor.
Conform art. 213 (4) din legea nr. 303/2022, la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.
Cu toate acestea, în documentele de pensionare deţinute, emise până în prezent, este indicat exclusiv cuantumul pensiei de serviciu calculat în conformitate cu art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 și, respectiv, art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022. Cuantumul pensiei pentru limită de vârstă nu este menționat în aceste decizii, fapt necesar pentru corecta calculare a impozitului conform alt. 101 alin. 2 lit. b din Codul Fiscal, în concordantă cu noile reglementări legale.
În conformitate cu art. 82 alin. (8) din Legea nr. 303/2004 și art. 211 alin. 7 din Legea nr. 303/2022, pensia reglementată de prevederile acestui articol este asimilată unei pensii pentru limită de vârstă. Prin urmare, pensia sa reprezintă o pensie pentru limită de vârstă iar calculul acesteia trebuie realizat în conformitate cu stagiul complet de cotizare de 25 de ani, prevăzut de legislația specială, care se abate de la normele generale.
Astfel, potrivit dispozițiilor speciale de la art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, respectiv 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 (acesta din urmă în forma anterioară datei de 1 ianuarie 2024) judecătorii, procurorii, magistraţii asistenţi de la Înalta ##### de Casate și Justiţie și de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat asistent la înalta ##### de Casaţie și Justiţie și de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.
Ca atare, în ceea ce privește judecătorii și procurorii, legea specială prevede că aceștia beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, chiar și înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat- asistent la înalta ##### de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.
Aceste condiții fiind îndeplinite conform legii, încă de la data pensionării, conform art. 213 (4) din legea nr. 303/2022, casa de pensii are obligaţia de a stabili, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu.
Acest aspect este deosebit de important pentru calcularea impozitului în varianta nou introdusă de legiuitor, fiind discrepanțe de calcul între impozitul calculat potrivit art. 101 alin. 2 lit. b Cod fiscal.
În ce priveşte dobânzile legale, accesorii ale creanței, arată că acestea se cuvin ca daună moratorie, ele având un alt temei decât cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, în principiu, pretinde, cerând actualizarea creanței la inflație, iar nivelul dobânzii legale trebuie stabilit prin raportare la art. 1 alin. 3 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală penalizatoare.
##### de asemenea că prin decizia civilă nr. #/17 februarie 2014, pronunțată cu ocazia soluționării recursului în interesului legii în ceea ce privește acordarea de dobânzi, s-a stabilit de Înalta ##### de Casație și Justiție că în cazul executării cu Întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual sau delictual al obligației, daunele interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
În drept invocă dispoziţiile art. 108 și 153 lit. I din Legea nr. 263/2010, art. 213 alin. 4 din Legea nr. 303/2022 precum și textele indicate în cuprinsul cererii, inclusiv art. 82 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, respectiv 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 prin raportare la art. 82 alin.(8) din Legea nr. 303/2004, respectiv art. 211 alin. 7 din Legea nr. 303/2022.
În probatoriu, reclamantele au înţeles să se folosească de proba cu înscrisurile depuse la dosar(filele 9-14 din dosar). Au anexat memoriu privind excepţia de neconstituţionalitate invocată(filele 15-23).
La data de 05.03.2024 , reclamantele au formulat cerere precizatoare prin care solicită obligarea pârâtelor la plata unei despăgubiri începând cu 1.01.2024 şi în continuare , până la soluţionarea cauzei, despăgubiri ce reprezintă diferenţa dintre pensiile primite în luna decembrie 2023 şi cele primite în luna ianuarie , respectiv februarie 2024, până la soluţionarea cauzei.
Legal citate, pârâtele nu au formulat întâmpinare .
La data de 16.05.2024 şi 17.05.2024 , #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus la dosarul cauzei dosarul de pensie pentru reclamantele ########## #####(filele 86-131), respectiv #### ##### #####(filele 132-169).
La data de 19.06.2024, după şedinţă, #### de Pensii a Municipiului Bucureşti a depus dosarul de pensie al reclamantei ######### ########.
Analizând cu prioritate excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2, invocată de instanţă din oficiu, apreciază că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 56 Cod pr.civ., orice persoana care are folosinţa drepturilor civile poate sa fie parte în judecata.
(2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.
(3) ##### capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
Din aceasta dispoziţie legală rezultă că o persoana fizică sau juridică poate deveni parte în judecată în calitate de reclamant, intimat, intervenient. Pentru a fi parte în proces legea nu pretinde condiţia capacităţii procesuale de exerciţiu.
Capacitatea procesuală de folosinţă nu este altceva decât un aspect al capacităţii civile, un reflex pe plan procesual al capacităţii de folosinţă.
În Decretul 31/1954 art.5 alin.2/art. 206 din Noul Cod Civil defineşte capacitatea de folosinţă ca fiind aptitudinea unei persoane „de a avea drepturi şi obligaţii”.
Noul Cod de Procedură Civilă prevede în mod expres sancţiunea lipsei capacităţii procesuale de folosinţă pentru partea reclamantă, aceasta fiind nulitatea absolută a actului de procedură îndeplinit de o astfel de parte.
Analizând sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi poziţia în ierarhia instituţională a intimatei în cauză, tribunalul constată:
CNPAS administrează şi gestionează sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a fost creată prin Legea nr. 19/2000.
Sistemul include şi o reţea teritorială, respectiv #### de Pensii a Mun. Bucureşti şi casele judeţene şi locale de pensii, care constituie servicii publice investite cu personalitate juridică.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (denumire actuală) are rolul principal în procesul decizional referitor la administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Ministrul este îndrituit să transfere anumite atribuţii bugetare conducătorului executiv al CNPAS. De asemenea, îndeplinirea responsabilităţilor CNPAS face obiectul controlului ministerului.
Din întreg sistemul administrativ astfel creat pentru stabilirea drepturilor de pensie de asigurări sociale, numai CNPAS, #### de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
Conform art. 3 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, CNPAS poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul, complexitatea şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii şi, respectiv, Casei de pensii a municipiului Bucureşti.
Din această reglementare rezultă că, casele locale de pensii nu au conducere proprie şi nici personalitate juridică.
Conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, de la data intrării în vigoare a acestei legi, #### Naţională de Pensii şi #### Drepturi de Asigurări Sociale devine #### Naţională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, instituţie care păstrează modul de organizare şi funcţionare, preia personalul, cât şi drepturile şi obligaţiile acesteia.
În noua reglementare, administrarea sistemului public de pensii se realizează prin CNPP şi prin casele de pensii sectoriale, care se înfiinţează, funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Astfel, potrivit art. 131 din legea nr. 263/2010 „(1) CNPP este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care administrează sistemul public de pensii.
(2) CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(3) Sediul CNPP este în ########## #########.
(4) #### de pensii a municipiului Bucureşti şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
(5) CNPP are în subordine Institutul Naţional de ######### Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare I.N.E.M.R.C.M., care este instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică. În subordinea I.N.E.M.R.C.M. se înfiinţează centre regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(6) Statutul şi structura organizatorică ale I.N.E.M.R.C.M. se stabilesc prin hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al I.N.E.M.R.C.M. şi al serviciilor teritoriale de expertiză medicală a capacităţii de muncă.
(7) CNPP este acţionar unic la Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „T.B.R.C.M.” – S.A.
(8) CNPP are în subordine Centrul Naţional de Formare Profesională a Personalului din Domeniul Pensiilor Publice, ca instituţie cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică, iar cheltuielile curente şi de capital se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat”.
Urmare celor de mai sus se constată că în subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii, în fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ, precum şi #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.
CNPP poate înfiinţa case locale de pensii, în funcţie de numărul şi structura asiguraţilor, care funcţionează sub conducerea şi controlul casei judeţene de pensii, respectiv ale Casei de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Din ierarhia instituţională de mai sus, tribunalul constată astfel că aceste case locale de pensii nu au personalitate juridică şi nu sunt înfiinţate nici ca asociaţii, societăţi sau alte entităţi fără personalitate juridică de natura celor prev. la art. 56 alin. 2 NCPC, astfel încât nu pot să stea în judecată ca intimate, în nume propriu.
Din interpretarea prevederilor ulterioare din Noul Cod de Procedură Civilă care fac trimitere la asociaţiile, societăţile sau celelalte entităţi fără personalitate juridică prevăzute la art. 56 alin. 2 din Noul Cod de Procedură Civilă, în special din prevederile art. 110, se deduce că aceste entităţi rezultă din asocieri de persoane, ceea ce nu este cazul pârâtelor în cauză.
Urmare celor de mai sus, tribunalul va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor #### Locală de Pensii Sector 3 şi #### Locală de Pensii Sector 2 Bucureşti, cu consecinţa respingerii cererii formulate în contradictoriu cu acestea ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtelor, ridicată din oficiu şi respinge acţiunea formulată de reclamantele #### ##### ##### – CNP #############, ######### ######## – CNP ############# şi ########## ##### – CNP #############, toate cu domiciliile procesual alese în Bucureşti, Sector 4, #### ######## ##### B, în contradictoriu cu pârâtele #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 3, cu sediul în Bucureşti, Sector 3, ##### ##### , nr.3 şi #### LOCALĂ DE PENSII SECTOR 2, cu sediul în Bucureşti, Sector 2, Bd. Lacul ###, nr. 17, cu citarea CONSILIULUI NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul în Bucureşti, Sector 1, Piaţa ###### ###########, nr. 1-3, ca fiind formulata împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea depunându-se la Tribunalul Bucureşti- Secţia a VIII-a.
Pronunţată astăzi 19.06.2024 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.

Preşedinte,

Citeste pe larg

By:
On:
In: Legea nr. 282/2023, pensii magistrati

 A fost publicat Proiectul de Hotarare de aprobare a metodologiei  de aplicare a Legii nr. 303/2022 cu modificarile si completarile ulterioare.

Pensiile magistratilor aflate in plata la 01 01 2024 se recalculeaza, la cerere,  prin majorarea cu 1% pentru fiecare an  lucrat peste 25 ani vechime.- Vezi art. 11 din Proiect!

Pensiile  magistratilor stabilite incapand cu 01 01 2024 se actualizeaza anual, din oficiu, cu indicele anual de inflatie comunicat de INS.

Pensiile  magistratilor stabilite pana la 01 01 2024 se actualizeaza ori de cate ori se majoreaza indemnizatia bruta lunara pentru  personalul in activitate, cu respectarea dispozitiilor din Art. V din Legea nr. 282/2023, astfel incat  cuantumul net al pensiei de serviciu actualizate sa nu depăşeasca 100% din venitul net, la data actualizării, al unui judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cu excepţia pensiilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la art. III alin. (2) şi (3).

Vezi art. 14 si 15 din Proiect!

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati, Plx 244/2023, PNRR

 Pentru a vota suspendarea grevei magistratilor din Cluj, d-na judecatoare Gîrbovan si-a  informat colegii ca proiectul legii de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ar avea un caracter incert, citand excepțiile forrmulate de ICCJ, nu doar pe cele adoptate de CCR prin Decizia nr. 467/2023.

In realitate, CCR a respins toate excepțiile extrinseci, astfel ca legea adoptata de Parlament este constitutionala in ansamblul sau.

Mai mult, au ramas ca fiind constitutionale primele 4 alineate din ART. XIII, dispozitii care reluau reglementarile din OUG 59/2018 si art. 84 din OUG nr 114/2018 vizand plafonarea pensiilor de serviciu la valoarea  bazei nete de calcul, extinzandu-le efectele si la pensiile pentru magistrati.

Oare, doamna Gîrbovan nu a citit Decizia CCR nr. 467/2023 si in acest registru?

Lucrurile se complica si mai mult dupa ce CCR va declara neconstitutionala, din motive extrinseci, OUG nr. 59/2017.

Nici zvonurile despre pretentiile pe care Comisia Europeana le-a transmis zilele trecute ministrei Simona Oprescu, vizand pensiile de serviciu in plata, nu sunt incurajatoare. Pretentiile CE sunt destul de apropiate de amendamentele depuse la Parlament pentru punerea in acord a legii cu Decizia CCR nr. 467/2023.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii magistrati, pnnr

Pensiile militare există din anul 1865.

Pensiile magistraților au fost reglementate în anul 1997, după modelul pensiiilor militare, la inițiativa ministrului liberal , Valeriu Stoica. Au fost desființate prin Legea 19/2000 si reînființate prin Decizia CCR nr.20/2000, pe motiv că ar fi discriminare față de militari.

Patru asociații ale magistraților cer audiență la Marcel Ciolacu pentru a-i invedera că pensiile magistraților n-ar fi pensii militare și că depopularea instanțelor ar f fost determinată de proiectul L4/2023 adoptat de Senat.  In realitate acești magistrați pensionari sunt nemulțumiți de recalcularea pensiilor în plată ale magistraților, măsură care-i afectează și pei ei. 

Cine i-a pus să se pensioneze când au citit primele zvonuri despre reforma prin PNNR? Dacă așteprtau avizul CSM, care a solicitat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a opri hemoragia pensionărilor din magistratură, cei 355 de proaspeți pensionari magistrați ar fi și astăzi în activitate.

Ii sugerează lui Ciolacu să reducă pensiile militarilor, că sunt 200 000, dacă vrea să reducă cheltuielile cu pensiile speciale.

 Nr. 78/3.04.2023

Către                                 CAMERA DEPUTAŢILOR

Domnului Președinte, Ion-Marcel CIOLACU


Asociația Magistraților din România (AMR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a judecătorilor și procurorilor, înființată în anul 1993 – pentru a continua tradițiile și scopurile Asociației Magistraților și Avocaților (AMA), creată în 1933 și a cărei activitate a încetat în timpul regimului comunist -, AMR fiind declarată ca asociație „de utilitate publică” prin Hotărârea Guvernului nr. 530/21 mai 2008, membră a Asociației Internaționale a Judecătorilor (IAJ-UIM) și a Asociației Europene a Judecătorilor (AEM-EAJ) din anul 1994 – cu sediul în municipiul București, B-dul Regina Elisabeta nr. 53, sector 5, e-mail amr@asociatia-magistratilor.ro, reprezentată legal de judecător dr. Andreea Ciucă,

Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), organizație neguvernamentală, apolitică și profesională a judecătorilor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Bradului, nr. 1, jud. Bihor, e-mail, contact@ajado.ro, reprezentată de judecător Florica Roman,

Asociația Procurorilor din România (APR), organizație neguvernamentală, apolitică, națională și profesională a procurorilor, cu sediul în municipiul București, Bd. Libertății nr. 12-14, e-mail apr@mpublic.ro, reprezentată de procuror dr. Elena Iordache,

Asociaţia Naţională a Magistraţilor Pensionari din România (ANMPR), organizaţia neguvernamentală a judecătorilor şi procurorilor pensionari, cu sediul în Bragadiru, str. Safirului, nr. 233-237J, casa 2, jud. Ilfov, e-mail katalin.kibedi@yahoo.com, reprezentată legal de procuror pensionar Kibedi Katalin,

vă solicităm să ne acordaţi o întrevedere în următoarele zile, la data şi ora pe care le veţi stabili – întâlnire la care va participa un grup restrâns de judecători şi procurori din partea subscriselor asociaţii profesionale -, pentru a ne prezenta argumentele punctual motivate, cu privire la Proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023), adoptat în Senat, în data de 29 martie 2023. 

De asemenea, vă solicităm să ne acordaţi posibilitatea de a participa la lucrările Camerei Deputaţilor – for legislativ decizional, vizând dezbaterea proiectului de lege, în scopul de a ne putea susţine argumentele prezentate în Memoriul detaliat şi obiectiv fundamentat pe care vi l-am transmis la 12.01.2023. În acest sens, vă rugăm să ne aduceţi la cunoştinţă data la care vor avea loc dezbaterile în Camera Deputaţilor şi informaţiile necesare pentru a putea participa câte un reprezentant din partea asociaţiilor noastre profesionale.

Solicitările noastre au în vedere importanţa acestui proiect de lege pentru statutul judecătorilor şi procurorilor, pentru organizarea instanţelor şi, în consecinţă, pentru calitatea actului de justiţie – mai cu seamă prin raportare la realitatea concretă din sistemul judiciar. Astfel, în numai trei luni (noiembrie 2022 -ianuarie 2023), au depus cereri de eliberare din funcţie, prin pensionare, 335 magistraţi.

Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizând resursele umane la data de 1 februarie 2023, numărul magistraţilor care au formulat cereri de pensionare în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 este egal cu numărul judecătorilor din9 curţi de apel la un loc sau cu numărul procurorilor din tot atâtea parchete de pe lângă curţile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacău, Curtea de Apel Braşov, Curtea de Apel Constanţa, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Piteşti, Curtea de Apel Târgu-Mureş sau Parchetele de pe lângă aceste curți de apel).

Lipsa vădită şi acută a resurselor umane determinată de această stare de lucruri va avea implicaţii negative majore asupra organizării activităţii instanţelor şi parchetelor, asupra celerităţii şi calităţii actului de justiţie al cărui destinatar este cetăţeanul.

Menţionăm că în Expunerea de motive la Proiectul Legii (L4/2023) se face trimitere la Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), potrivit căruia până la sfârșitul trimestrului IV 2022 trebuie întreprinse demersurile necesare pentru intrarea în vigoare a „cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”.

Subliniem, pe de o parte, că PNNR exista atât în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiţiei, cât şi la datele votului asupra proiectului de lege, în Camera Deputaţilor şi în Senat.

Pe de altă parte, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor nu pot fi tratate ca „pensii speciale”.

De asemenea, referitor la impactul economic, se constată o falsă problemă pusă prin Expunerea de motive, lăsând să se înţeleagă că prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor se vor reduce semnificativ cheltuielile cu „pensiile speciale”.

Conform datelor publicate în presă, în iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecători și procurori , iar în luna ianuarie 2023 numărul acestora era de 4.468.

Aşadar, nu „pensiile de serviciu” ale judecătorilor şi procurorilor sunt pensiile care grevează în măsură covârșitoare bugetul statului. Această realitate este confirmată şi de seria de cifre enumerate în considerentele Deciziei nr. 900/2020 a CurţiiConstituţionale . Astfel, numărul beneficiarilor de venituri din pensii de serviciu și indemnizații pentru limită de vârstă prevăzute de legi speciale era de 9.527 (în care se includ şi magistraţii pensionari), în timp ce numărul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 198.559.

În condiţiile în care Curtea Constituţională a relevat existenţa unui număr de 198.559 beneficiari de pensii militare, la nivelul anilor 2019 – 2020, prin comparaţie cu un număr de numai 3.814 magistraţi beneficiari de pensii de serviciu, adică doar 1,92%, motivul reducerii cheltuielilor cu „pensiile speciale”, arătat în Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, în defavoarea judecătorilor şi procurorilor, a condiţiilor de pensionare şi a cuantumului pensiei de serviciu.

        Cu consideraţie,

AMR, prin jud. dr. Andreea Ciucă

AJADO, prin jud. Florica Roman

APR, prin proc. dr. Elena Iordache

ANMPR, prin proc. (pensionar) Kibedi Katalin

Citeste pe larg

By:
On:
In: pensii magistrati

 Avizul pozitiv dat de CSM proiectului de lege vizând calcularea/recalcularea pensiilor magistraților, dar mai ales considerentele de ordin juridic și constituțional care au însoțit avizul fac proba că s-a modificat ceva în statutul moral al magistraților. 

Magistrații, în special judecătorii, au acceptat recalcularea pensiilor în plată tocmai pentru a nu se crea mai multe categorii de pensionari magistrați și pentru a stăvili cererile de pensionare. Cei care s-au pensionat cred că regretă.

Unii dintre vorbitori au promis că potrivit acestor considerente vor judeca în viitor eventualele litigii deduse spre soluționare instanțelor.

Găsiți mai jos motivări corecte care îi vor enerva pe câțiva dintre cititori, care se dau mai specialiști decât magistrații în calificarea pensiilor de serviciu, a retroactivității, a drepturilor câștigate etc.

Ciucanii din sitemul de apărare nu sunt de acord cu recalcularea pensiilor militare. Rămâne de văzut cât timp se mai pot opune. 

Citeste pe larg