Numai in doua dosare s-a invocat si neconstitutionalitatea micsorarii prin ordonanta de urgenta a indexarii pensiilor militare, respectiv blocarea aplicarii Legii 223/2015 in privinta indexarii cu 50%  din cresterea castigului mediu brut a pensiilor militare pe langa inflatia cunoscuta la inceputul fiecarui an.

Dupa cum se vede, militarii sunt destul de indulgenti cu statul roman in privinta indexarii pensiilor militare, desi cresterea cu 50% din castigul salarial mediu brut s-a pastrat in Legea 263/2010 si in Legea nr. 360 /2023.

Niciunul din respectivele dosare nu a primit termen de dezbatere a exceptiilor, desi cateva  au urmat procedura speciala a contenciosul administrativ, in contradictoriu cu Guvernul.

Citeste pe larg

Reluare a topicului din 28 februarie a.c 

Prima promotie a  agentelor de circulatie in comunism

Nr. unic (nr. format vechi) : 2023
Data inregistrarii 28.12.2023
Data ultimei modificari: 27.02.2024
Sectie: Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Materie: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: acţiune în constatare
Stadiu procesual: Fond


Părţi

Nume Calitate parte
b Reclamant
GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât


Şedinţe

Ora estimata: 14:30
Complet: 6 F SCAF
Tip solutie: Alte cauze
Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi art. 84 pct. 2 din OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 al. (1), art. 79 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Constituţia României, excepţie invocată de reclamantul B. În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispune suspendarea judecăţii cauzei pe fond, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Fără cale de atac. Pronunţată în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi data de 20.02.2024
Document: Încheiere – Suspendare    20.02.2024

************************************************
UPDATE
O alta Curte de Apel a admis, in ciuda opozitiei SGG, sesizarea CCR cu exceptiile de neconstitutionaliatate a dispozitiilor din OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 114/2018 prin care au fost eliminate actualizarile pensiilor militare si au fost micsorate indexarile pensiilor militare: 

Obiectul principal al actiunii este cerere de despagubire pe ultimii trei ani pana la data intrarii in vigoarea a Legii nr. 282/2023, care a eliminat constitutional actualizarea pensiilor militare.

Tip solutie: Încheiere
Solutia pe scurt: Respinge excepţia nulităţii cererii. Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Respinge excepţia lipsei capacităţii juridice a Guvernului. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului. Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art.VII pct. 2 şi 3 din OUG nr.59/2017 şi art.84 pct.1 alin.1 şi pct.2 din OUG nr.114/2018. Suspendă soluţionarea cauzei până la soluţionarea excepţiei. Definitivă pentru sesizarea Curţii Constituţionale a României. Cu recurs pentru suspendare, cât timp durează suspendarea. Cu recurs odată cu fondul pentru soluţionarea excepţiilor. Recursul se depune la sediul Curţii de Apel Piteşti. Pronunţată conform art.402 teza finală Cpciv.
Document: Încheiere – Suspendare    12.03.2024

Tot Curtea de Apel Ploiesti, alt complet, a respins o cerere similara pe motiv ca exceptiile invocate nu au legatura cu fondul cauzei si ca acordarea de despagubiri pentru eliminarea actualizarii din anul 2017 s-ar fi prescris in anul 2020, desi prestatiile acordate succesiv se prescriu separat.

Citeste pe larg

 Alte zeci sunt pe traseu, pe rolul instantelor. 

Sa speram ca exceptiile se vor concentra pe incalcarea de catre guvern a prerogativelor constitutionale de delegare in legiferare prevazute in art. 115 alin(6) si pe incalcarea  art. 61 alin (1), Parlamentul este unica putere legiuitoare, astfel ca guvernul nu poate contracara o lege adoptata de Parlament, asa cum au fost prezentate criticile in studiul magistratului asistent al Curtii Constitutionale, Benke Karoly-vezi  https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html

Recunosc in tabel 3 comentatori ai acestui blog.

Citeste pe larg

Nr. unic (nr. format vechi) : 1335/42/2023
Data inregistrarii 28.12.2023
Data ultimei modificari: 27.02.2024
Sectie: Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Materie: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: acţiune în constatare
Stadiu procesual: Fond


Părţi

Nume Calitate parte
Ş Reclamant
GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât


Şedinţe

20.02.2024
Ora estimata: 14:30

Complet: 6 F SCAF
Tip solutie: Alte cauze
Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi art. 84 pct. 2 din OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 al. (1), art. 79 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Constituţia României, excepţie invocată de reclamantul Ş B. În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispune suspendarea judecăţii cauzei pe fond, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Fără cale de atac. Pronunţată în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi data de 20.02.2024
Document: Încheiere – Suspendare    20.02.2024

*******************************************************************

Tot Curtea de Apel Ploiesti, alt complet, a respins o cerere similara de sesizare a CCR cu exceptii vizand aceleasi ordonante pe motiv ca exceptiile n-ar avea legatura cu fondul cauzei si ca dreptul la acordare de despagubiri s-ar fi prescris in anul 2020, desi platile prestate succesiv se prescriu separat. 

Citeste pe larg

 Toate au in comun formularea exceptiei extrinseci privind lipsa avizului CL, art. 79 din Constitutie, exceptie respinsa in luna decembrie 2023 prin Decizia nr. 723, nepublicata.

Probabil sunt exceptii ridicate speculativ pentru a prinde statutul de cauze  penndite cu cele 58 care aveau mari sanse de admitere.

Ultimele dosare sunt inregistrate la CCR pe 18 01 2024.

Citeste pe larg

 

Pentru ca dosarul a fost amanat la pronuntare pe intrega perioada a anului trecut, la fel ca si cele 68 de dosare care invocasera lipsa avizului Consiliului Consultativ la data adoptarii OUG 59/2017, am crezut ca domnul Andreiu a ridicat o exceptie trasnet, care le-a pus juzilor CCR mintea pe moate. Cand colo… si dansul a cazut in capcana cliseelor vanturate de cativa ani de unele structuri asociative, cum ca legile organice nu ar putea fi modificate prin ordonante de urgenta. Este evidenta confuzia intre ordonantele simple si ordonantele de urgenta la care se refera art. 115 alin(1)  din Constitutie.

NU stim cum a fost formulate criticile de neconstitutionalitate, dar se constata  din nou ca CCR evita sa motiveze respingerea exceptiilor care sunt intemeiate pe art. 115 alin(6) din Constitutie, afectarea drepturilor  constitutional prin ordonante de urgente, si cele intemeiate pe art. 61 alin (1) care critica contracararea masurilor de politica legislativa intr-un  domeniu adoptate deja de Parlament, in acord cu jurisprudenta CCR care a statuat ca Guvernul nu poate, prin adoptarea unei ordonante de urgenta sa se opuna unei masuri adoptate de Parlament. Vezi Deciziile 842/2009, 984/2009 si 989/2009.

Modificarile aduse articolelor 59 si 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII din OUG 59/2007 si art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu fac altceva decat sa zadarniceasca aplicarea actualizarii si indexarii pensiilor militare asa cum fusesera ele reglementate de Legea 223/2015.

Se apropie si publicarea motivarii respingerii exceptiei extrinseci de neconstitutionalitate a OUG 59/2017 privind lipsa avizului CL.

Citeste pe larg

Criticile de neconstitutionalitate nu vizeaza reglementarile noi, introduse de  cele 2 ordonante in Legea pensiilor militare, ci inlaturarea  implicita prin modificari a unor dispozitii din articolele 59 si 60 ale Legii nr. 223/2015, inlaturare care era doar de competenta Parlamentului, prin lege, pentru ca a afectat grav cuantumul tuturor pensiilor militare, dar mult mai mult cuantumul pensiilor militare stabilite pana la 31 12 2017.


Ca sa realizeze toata lumea cat de mult a afectat eliminarea actualizarii cuantumului pensiei  militare cu cresterea soldelor de functie si grad pentru personalul in activitate, in anul 2017, anul in care au fost inghetate soldele de grad si functie pentru militarii cu pensii in plata, solda de functie pentru un  ofiter superior era de 900-1200 lei, in timp ce soldele de functie ale aceleiasi categorii de militari activi au crescut in urmatorii 6 ani la valori care sunt cuprinse intre 5500-6000 lei. 

 Procesul legislativ din anul 2023  privind reglementarea pensiilor de serviciu, pentru armonizarea cu Jalonul 215 din PNRR,  a fost marcat de posibilitatea declararii ca neconstitutionala, in ansamblul sau, a intregii OUG nr. 59/2017, cu consecinte financiare enorme prin eliminarea  iminenta a dispozitiilor de ordonanta  care reglementasera plafonarea cuantumului acordat pensiilor de serviciu, astfel incat acesta sa nu depaseasca media soldelor nete din baza de calcul pentru toate pensiile de serviciu mai putin cele ale magistratilor, iar pentru pensiile militare reducerea indexarii si eliminarea actualizarii pensiilor militare. Toate acestea au fost  dispozitii de ordonanta, date cu incalcarea art. 115 alin (6) din Constitutie,  au afectat de 4-5 ori mai mult cuantumul pensiilor decat a fost afectat ulterior prin OUG 130/2021, care a reintrodus CASS pentru pensii mai mari de 4000 lei, dispozitie care a fost declarata neconstitutionala prin Decizia CCR nr. 650/2022, tocmai pentru ca incalca Art. 115 alin (6) din Constitutie.

Dosarele CCR care au fost puse la amanare repetata a pronuntarii, pana cand  Legislativul se decidea cum sa modifice  legile pensiilor de serviciu,  nu ridicau exceptia afectarii dreptului de pensie prin ordonante de urgenta, art. 115 alin (6),  ci o exceptie de nelegalitate ca urmare a incalcarii procedurii de adoptare a unei OUG, respectiv adoptarea OUG 59/2017 inainte de a se cere avizul Consiliului Legislati. 

Critica era solida si posibilitatea eliminariii OUG 59/2017 era foarte mare, mai ales ca, in jurisprudenta sa, CCR are mai multe decizii de admitere a exceptiilor bazate pe respectiva critica. Dar,  CCR a gasit solutia sa incalce propria jurisprudenta si a respins obiectia de neconstitutionalitate.  Abia asteptam publicarea deciziei ca sa vedem ce pseudo-rationamente constitutionale a gasit domnul Marian Enache pentru o respinge o exceptie cu sanse de 100% sa fie admisa de o CCR cu o alta alcatuire.  

Decizia CCR a inlaturat pericolul pentru initiatorii ordonantei ca aceasta sa cada integral, in ansamblul ei, dar nu a inlaturat si pericolul ca unele efecte implicite ale dispozitiilor din ordonanta sa cada la CCR, pe bucati, in viitorul apropiat. 

Legea nr. 282/2023 a reusit sa limiteze posibilele despagubiri   dupa intrarea ei in vigoare, in caz ca exceptiile de neconstitutionalitate a unor dispoziții de ordonanta vor fi admise de CCR.

In privinta pensiilor militare, prin art, XIV pct. 10 s-a repetat reformularea art. 60 din Legea 223/2015, in concordanta cu modificarile aduse de OUG 59/2017 si art. 84 din OUG nr. 114/2017, astfel incat in cazul in care modificarile  prin ordonanta vor fi declarate neconstitutionale sa reziste constitutional dupa intrarea in vigoare a noii legi. 

Cu alte cuvinte, prin Legea nr. 282/2023 s-a acoperit pentru viitor posibila neconstitutionalitate a eliminarii prin ordonanta a actualizarii pensiilor militare si a plafonarii pensiilor stabilite dupa 15 09 2017

Nicio dispoziție din Legea nr. 282/2023 nu acopera, insa,  neconstitutionalitatea diminuarii indexarii cuantumului pensiilor militare prin ordonanta de urgenta. 

OUG 59/2017 a scurtat articolul nr. 59 din Legea nr. 223/2025, astfel incat indexarea sa nu mai cuprinda si 50% din cresterea castigului salarial brut, prevazut de alin (1) pana la 31 12 2020 si 45% din acelasi castig salarial, pana in anul 2030, alin. (6). 

Pentru cei care au uitat cum arata art. 59 din Legea 223/2015;

Art. 59. – (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează
anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50%
din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

(2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi
în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul
Naţional de Statistică. 

(3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1)
are valoare negativă, la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat
se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

(4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori
negative, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. 

(5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie
deschise în cursul anului. 

(6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din
creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate pe anul
precedent. 

(7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat
se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei realizată pe anul precedent. 

Citeste pe larg

 Pentru a constata modul discretionar in care adopta deciziile noua Curte Constitutionala, condusa de presedintele Marian Enache, public mai jos cateva extrase din Decizia 50 din februarie 2022 prin care a fost declarata neconstitutionala OUG nr. 292/2020 pentru motivul ca Guvernul a solicitat avizul CL cu o intarziere de numai o zi, nu trei zile, cum se va vedea mai jos din documentele publicate de HR, slavita fie-i amintirea, in cazul OUG nr 59/04 08 2017. 

Decizia nr. 50/2022 este in acord cu jurisprudenta CCR exprimata in alte decizii anterioare, cum ar fi  Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009,  Decizia nr.304 din 4 mai 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020,  sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020.

Sa vedem ce silogisme va inventa CCR in Motivarea deciziei luate ieri, pentru respingere exceptiilor extrinseci formulate in cazul OUG 59/2017 si pentru a se lepada de considerentele exprimate in Motivarea Deciziei 50/2022:

„48……Avizul Consiliului Legislativ
este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat,
astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului
trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care
trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul
Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz
privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în
ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere
a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ
înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă,
pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului
Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să
fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la
Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul
Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare
adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a
fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele
observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa
majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează
consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie
2020. 

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele
ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului
Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.”

Anul trecut au fost si useri care au difuzat pe blog pozitia oficioasa potrivit careia intarzierea solicitarii avizului a fost acoperita prin introducerea in documentul publicat in MO, pe 07 08 2017, a observatiilor Consiliului Legislativ. Asa s-a intamplat, dar este foarte grav. Singurul care putea completa textul ordonantei era Guvernul in sedinta. Or, intre 04  si 08 august 2017 nu a mai fost nicio sedinta de guvern. 

Cine a completat OUG nr. 59/2017, domnule Marian Enache? Prin decizia data, dvs ati lasat nesanctionate asemenea ilegalitati.

Documente de pe site-ul Consiliului Legislativ care confirmă nerespectarea procedurii în adoptarea OUG nr. 59/2017 și 57/2017

   MIERCURI, FEBRUARIE 15, 2023 

 52 COMMENTS

 Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea  avizului obligatoriu îna

inte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională  de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.

Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi,  pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.

Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?

Aceeași greșeală a făcut SGG și în cazul OUG 57/2017 adoptată în data de 04 08 2017.
Iată dovada!

Tot in ziua de 04 08 august 2017, Guvernul a mai adoptat si OUG nr. 56/2017 de completare a L 152/2017, prin care au fost majorate si salariile de funcție ale politistilor cu 10%. In mod corect, avizul s-a solicitat pe data de 04 08  si tot pe 04 08 adresa a fost inregistrata la Consiliul Legislativ.

Care a fost motivul pentru care 

Citeste pe larg

 

In cazul in care la data de  12 12 2023  CCR va declara ca neconstitutionala in ansamblul sau OUG nr. 59/2017, efectul juridic este ca modificarile pe care aceasta ordonanta le-a adus legilor care reglementeaza pensiile de serviciu sunt nule. Textele modificate, completate sau eliminate reintra in vigoare ca si cand OUG 59/2017  nu ar fi existat,  dar drepturile afectate  se platesc numai dupa ce va fi publicata decizia CCR in MO.

In privinta Legii 223/2015, articolele 59 si 60 revin la forma avuta la data de 06 08 2017, inainte de a fi publicata OUG nr. 59/2017 in MO. 

Cum Art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu poate fi aplicat retroactiv,pensiilor stabilite inainte de 29 12 2018, si pensiile militare stabilite in perioada 07 08 2017 – 28 12 2018 vor intra sub regimul juridic al Legii nr. 223/2015 in vigoare la data de 06 08 2017 si vor fi recalculate ca pensii plafonate la 85% din baza bruta de calcul, la fel ca  la  vechii pensionari militari. De la data publicarii deciziei CCR in MO, ei au dreptul permanent la o pensie militara neplafonata la nivelul mediei soldelor nete din baza de calcul. Si indexarile conform art. 59 dn anii urmatori vor trebui recalculate ca si la  vechii pensionari militari. Ies de sub procedura de indexare din art. 84 a OUG nr. 114/2018, dar plata lor se aplica numai dupa publicarea deciziei CCR in MO Cei care au dosare pe rol la CCR precum si cei cu cauze pendinte vor putea solicita in instante si despagubiri care merg in urma pana la  trei ani de la data la care au sesizat instanta.

Dupa publicarea Deciziei CCR in MO raman cu pensii plafonate la nivelul bazei nete de calcul doar cei care si-au stabilit dreptul de pensie  incepand cu 29 12 2018, data publicarii in MO a OUG nr. 114/2018.

De la data publicarii Deciziei CCR in MO, Casele Sectoriale vor trebui sa emita decizii de  actualizare a tuturor  pensiilor militare aflate in plata la 31 12 2017, conform art. 60 in vigoare la data de 01 01 2018, respectiv sa le actualizeze baza de calcul cu cresterea de 25% a soldelor de functie in anul 2018. Nu sunt obligate sa actualizeze respectivele pensii si pentru anul 2019 si urmatorii, pentru ca de la 29 12 2018 a intrat in vigoare OUG nr. 114/2018 care a eliminat din nou actualizarea pensiilor militare in plata. Plata actualizarii din anul 2018 va incepe de la data publicarii deciziei CCR in MO, iar cei care au dosare in pronuntare la CCR sau dosare pendinte,  pot cere instantelor si despagubiri pe trei ani in urma de la data sesizarii Tribunalului sau Curtii de Apel.

In cazul in care va cadea la CCR si  art. 84 din OUG  nr. 114/2018, efectele mentionate mai sus se intind pana la data intrarii in vigoare a Legii nr 182/2023.

Alte posibile efecte le vom completa in comentarii.

 

Citeste pe larg

S-a amanat pronuntarea!

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg

 

Pana acum, s-a discutat pe acest blog ca prin celebrele ordonante de urgenta  nr. 59/2017 si nr.114/2018 a fost afectat, contrar art. 115 alin (6) din Constituitie, dreptul de actualizare a pensiilor militare, asa cum el fusese reglementat de Parlament prin Legea nr. 223/2015, in art. 60.

Daca analizam si art. 59 initial, observam ca prin cele 2 ordonante au mai fost afectate si drepturile de indexare care fusesera reglemantate prin aceeasi lege, articol care da posibilitatea ca si pensiile stabilite in decursul unui an sa fie indexate cu indicele cu care erau indexate pensiile aflate in plata la sfarsitul anului precedent.

Astfel, pensiile militare stabilite  in cursul anului 2017, dupa 6 august 2017, nu s-au mai indexat  cu 5,25%,  potrivit art. 59 alin. (5) si nici cele deschise in anii urmatori cu procentele de indexare corespunzatoare anilor respectivi. OUG 59/2017 a intrat in vigoare pe data de 07 08 2017. 

Cei pensionati in perioada 01 01 – 30 06 2017 au primit indexarea cu 5,25% dar aceasta s-a topit in ultima actualizare a pensiilor militare, exceptand politistii,  ca urmare a majorarii cu 15% a soldelor de functie prin Legea. nr. 152/2017, potrivit art. 60 alin (3). Cei pensionati in perioada 01 07 2017-06 08 2017 au avut si soldele din baza de calcul majorate cu 15%(mai putin politistii) dar au primit si indexarea de 5.25% aplicata pensiilor in anul 2017.  Cei pensionati dupa 06 08 2017 au pierdut indexarea de 5,25%, dar au primit in baza de calcul majorarea de 15% a soldelor de functie  potrivit L 152/2017. Perdanti sunt toti cei care s-au pensionat in anii 2019-2023. In anul 2018 nu a fost indexare.

De asemenea, cele 2 ordonante au eliminat, incepand cu anul 2021, dreptul de a adauga la indicele de indexare 45% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat in anul precedent, asa cum fusese reglementat prin lege de catre Parlament.

Asadar, criticile de neconstitutionalitate aduse art. 84 din OUG nr.114/2018 se pot extinde si la punctul 1. care, prin noua formulare a art. 59 din Legea nr.  223/2015, a eliminat sau a diminuat drepturile de indexare stabilite de Parlament in alineatele (5) si (6) .

Criticile de mai sus pot sa se refere si la OUG 59/2017, numai in eventualitatea in care CCR si-ar permite sa incalce  propria juriprudenta si ar decide ca OUG 59/2017 este constitutionala in ansamblul sau, chiar daca  Guvernul a incalcal procedura de solicitare a avizului Consiliului Legislativ.

Asa arata art. 59. din Legea nr.223/2015, articol modificat neconstitutional prin OUG 59/2017 si art. 84 ,  pct 1 din OUG nr.114/2018

ART. 59 

 (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a
inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. 

 (2) Indicatorii prevăzuţi la alin. (1) sunt cei definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul
calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

 (3) În situaţia în care unul dintre indicatorii prevăzuţi la alin. (1) are valoare negativă, la
indexarea cuantumului pensiilor militare de stat se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. 

 (4) În situaţia în care indicatorii prevăzuţi la alin. (1) au valori negative, se păstrează
cuantumul pensiei aflat în plată. 

 (5) Prevederile alin. (1) se aplică şi drepturilor de pensie deschise în cursul anului. 

 (6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100%
din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizate
pe anul precedent. 

 (7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100%
din rata inflaţiei realizată pe anul precedent.

Citeste pe larg

S-a amanat pronuntarea!

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg