Calculul de mai jos corespunde modului cum interpretez eu art. 84 din OUG 114/2018 privind  indexarea succesivă a pensiilor militare stabilite după 15 09 2017.

Nu am avut posibilitatea  să verific cum indexează cele trei case sectoriale aceste pensii. Nu aș fi surprins dacă  și în acest caz legea este aplicată diferit, cum a rezultat din câteva cometarii de pe blog.

Celor care sunteți pensionați după 15 09 2017 vă las posibilitatea să confruntați calculul de mai jos cu calculul dedus  din cupoanele de pensii militare primite pe luna ianuarie.


 

OUG  nr. 114/2018

ART. 84 Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 59 va avea următorul cuprins: 

„ART. 59 

(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică. (

2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.” 

2. Articolul 60 va avea următorul cuprins: „

ART. 60 

(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. 

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză. 

(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare. 

(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

********************************************

Pentru a înțelege operațiunea, să luăm ca exemplu un pensionar  militar care și-a deschis  dreptul de pensie  militară în luna septembrie  2021 pentru numai 10 ani  vechime în serviciu, în baza art. 19 din Legea nr. 223/2015.

Să presupunem că media soldelor brute  din baza de calcul actualizată  este 6 000 lei. Acestei medii brute îi corespunde o medie netă, după fiscalizarea veniturilor  brute cu 41,5%, de 3510 lei. 

Asta înseamnă, potrivit art. 60 alin(1), introdus în lege prin OUG  nr. 59/2017, reluat în art. 84 pct. 2 din OUG nr. 114/2018, că pensia netă calcultă potrivit articolelor 20-30  și 108 din Legea nr. 223/2015, după eventuala fiscalizare potrivit Codului Fiscal, va avea o valoare care nu poate fi  nu mai mare de 3510 lei.

Să calculăm cuantumul brut și net al pensiei  pentru situația în care pensionarul a avut numai 10 ani vechime în serviciu, fără spor pentru grupe de muncă,  știind că procentul de 65% se acordă pentru 25 ani vechime și că, în cazul art. 19 , calculul se face proporțional, nu prin scădere din 65.

Dacă pensionarul invocat ar fi lucrat 25 de ani, el ar fi avut o pensie brută de  6000 x 65%= 3 900 lei.

Dacă pentru 25 ani ar avea pensia de 3900 lei, ce pensie brută va avea pentru  10 ani?

(3900 x 10) : 25= 1510  lei.

Pensia aceasta corespunde si cuantumului net calculat potrivit art. 3,  lit. m) din Legea 223/2015. O pensie brută de 1510 lei nu se impozitează.

Constatăm că acest cuantum net este mai mic decât media veniturilor nete din baza de calcul de 3 510 lei.

1 510 lei < 3 350 lei, deci poate rămâne în plată, pentru că nu depășește plafonul stabilit de art. 60 alin (1).

Această pensie de 1 510 lei a fost indexată în anul 2022 cu 10% potrivit art. XXV din OUG 130/2001.

Procedăm potrivit art. 60 alin. (2), având grijă să nu depăsim prin indexare  suma de      3 510 lei, media soldelor nete din baza de calcul.

1510 +10%/1 510 =1 661 lei unde 1 661< 3510 lei.  Suma de 1661 lei rămâne cuantum în plată.

Observație pentru situația în care pensia netă, calculată potrivit art. 3  literele  l) și m)  din L 223/2015, deci nu pensia netă în plată,  ar fi fost mai mare decât 3 510 lei, caz posibil când   pensionarul are vechime mai mare de 25 ani și spor pentru condiții de muncă.

Potrivit aceluiași art. 60 alin.(2) pensia indexată poate fi mai mare decât  media netă de 3510 lei, dar nu poate depăși  suma de 3510 lei plus  2,6% în anul 2022.  Cuantumul net  indexat în plată nu poate depăși suma de 3 601 lei. Intervenția indexării asupra bazei nete de calcul a fost de 91 lei.

Să revenim la pensionarul nostru care în anul  2023 are două indexări, dintre care prima de 5,1% și a doua de 7,4% potrivit OUG 168/2022.

Dacă indexăm cuantumul în plată de 1661 lei , cuantum care coincide și cu cuantumul calculat potrivit art. 3 literele l) și m) , cu 5,1% obținem  cuantumul în plată indexat de   1 661 +5,1% =1 746 lei . Fiind mai mic decât media soldelor nete din baza de calcul de  3510 lei, acest cuantum rămâne în plată. Nu e cazul aici să aplicăm aici art. 60 alin.(3) privind indexările succesive.

Este  cazul  să aplicăm regula indexărilor succesive la indexarea cu 5,1 % a cuantumului net fiscalizat, art. 3 lit. m) atunci când acesta depășește media soldelor nete de 3510 lei.   In acest caz, cuantumul net în plată nu va depăși suma provenind din indexarea cu 5,1% a  mediei soldelor nete din baza de calcul la care adăugăm intervenția de 91 lei din anul 2022 după indexarea cu 2,6% aceleiași medii  a soldelor lunare nete. 

3 510 + 5,1 x 3510 +91=3 780 lei

Față de calculul potrivit căruia cuantumul net în plată de la sfârșitul anuluii anterior este  indexat cu rata inflație, prin calculul efectuat în litera legii se obține un cuantum mai mic cu 5 lei. 

3501 + 2,6%= 3601

3601 +5,1% =3 785

De reținut că, dintr-o bază brută de calcul de 6 000 lei și o bază netă de calcul de 3 510 lei,  suma de 3 780 lei este limită maximă la care poate ajunge o pensie netă în plată după indexarea cu 2,6% în anul 2022  și cu 5,1% în anul 2023.

Im mod similar se procedează și pentru indexarea suplimentară din anul 2023.

Am luat două situații diferite, cu cuantumul net fiscalizat mai mic sau mai mare decât media soldelor nete din baza de calcul, pentru a sublinia că articolul 60 introdus prin ordonanțele nr. 59/2017 și 114/2018 stabilește doar limita maximă a cuantumului net fiscalizat, limită dată de media soldelor nete din baza de calcul. Cuantumul net în plată poate fi și mai mic decât media soldelor nete, așa cum am văzut în cazul militarilor cu stagii puține. 

In cazul indexărilor succesive, limitele maxime până la care poate ajunge cuantumul indexat sunt date de indexările anuale legale ale mediei soldelor nete din baza de calcul.

 

Citeste pe larg

 Mă refer mai mult la efectul nefast care a grevat pentru viitor cuantumul pensiilor militare existente în plată în anul 2017, dar și al celor stabilite ulterior, prin eliminarea prin ordonanță de urgență a actualizării pensiilor militare, operațiune care menținea un echilibru valoric al pensiilor militare, indiferent de anul deschiderii dreptului de pensie. 

Diferența dintre o pensie stabilită în anul 2023 si alta în plată în anul 2017 este egală, pentru același grad, aceleași funcții și vechimi,  cu  diferența dintre soldele de grad și funcție din anul 2023 și cele din anul 2017, după dublarea celor două solde prin creșterile reglementate de legea salarizării,  Legea nr. 153/2017, în  art. 38 și art. 7 din Anexa VI cu modificările ulterioare.

Nu discut dispozițiile din ordonanță care au impus corect limitarea cuantumului pensiei militare în plată la plafonul mediei soldelor lunare nete din cele 6 luni alese pentru baza de calcul, (în noul proiect 12 luni). Intr-adevăr, nu este normal ca pensia netă în plată să fie mai mare decât ultima soldă lunară netă( solda lunară brută – 41,5%(impozit și contribuții). De altfel, după cum se vede din Avizul CSM dat proiectului de lege privind pensiile speciale, și magistrații au fost convinși de justețea respectivului plafon.

Materialul distribuit pe site-ul CCR, reluat și pe acest blog,  de magistratul asistent Benke Karoly privind limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență,  dar, mai ales, recenta Decizie nr. 650/2022 prin care CCR  a declarat neconstituționale dispozițiile introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 130/2021, pentru că ele afectau un drept constituțional, impunerea CASS pe pensiile mai mari de 4000 lei fiind de competența Parlamentului, nu a Guvernului prin ordonanță de urgență, au determinat un val de contestări a OUG nr. 59/2017, atât pe calea litigiilor de Asigurări Sociale, la Tribunale, cât și pe calea contenciosului administrativ, la Curțile de Apel, direct împotriva Guvernului.

Șansele ca OUG 59/2017 să fie declarată integral neconstituțională au crescut după ce Consiliul Legislativ a demonstrat că Guvernul Tudose a cerut avizul cu trei zile mai târziu de data de 04 08 2017, când a adoptat ordonanța în ședința de Guvern. 

Pe rolul CCR se mai află cca 400 de dosare cu excepții intrinseci ale OUG 59/2017, majoritatea cu motivări ușor de respins de instanța de contencios constituțional.

Admiterea excepției extrinseci privind încălcarea procedurii de adoptare a ordonanței ar compromite integral conținutul ei, inclusiv plafonul cuantumului net pentru pensiile stabilite după 15 09 2017.

Admiterea excepției de neconstituționalitate pentru intruziunea Guvernului în competențele exclusive de legiferare ale Parlamentului, prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu încălcarea art. 1 alin.( 4), separația puterilor în stat, art. 61 alin.(1), Parlamentul este unica autoritate legiuitoare și art. 115 alin.(6) afectarea unui drept fundamental prevăzut de Constituție, ar reintroduce ACTUALIZAREA în legea pensiilor militare, dar ar și salva  toate dispozițiile  ordonanței pentru toate pensiile speciale, mai puțin eliminarea actualizării din art. 60 al. L 223/2017.

Structurile decidente din sistemul de apărare, dar și guvernele, au greșit grav când au blocat inițiativa fostului ministru al Apărării, Beniamin Leș- vezi L 38/2020,  de a elimina prin proiectul de lege Pl x-nr.  199/2020, fost L 38/2020 la Senat,  discriminările provocate de OUG 59/2017. Recalculările  propuse, vizau în toate formele, inclusiv cea propusă de sistem cu calcularea temporară a cuantumului minim, majorarea cu prioritate a pensiilor mici și mijlocii și dispersau efortul bugetar pe mai mulți ani. 

Nu ar fi încă prea târziu ca Guvernul să reintroducă pe agenda Camerei Deputaților proiectul PL x- nr. 199/2020 prin emiterea Avizului solicitat de Comisia de Apărare… încă din decembrie 2020. Desigur că Avizul ar trebui readaptat situației din anul 2023. Ar determina o stare de speranță  pentru pensionarii militari, de natură să diminueze presiunea asupra Guvernului prin demersurile în instanțe.

Citeste pe larg

 Mă refer mai mult la efectul nefast care a afectat grav cuantumul pensiilor militare existente în plată în anul 2017, dar și al celor stabilite ulterior, prin eliminarea prin ordonanță de urgență a actualizării pensiilor militare, operațiune care menținea un echilibru valoric al pensiilor militare, indiferent de anul deschiderii dreptului de pensie. 

Diferența dintre o pensie stabilită în anul 2023 si alta în plată în anul 2017 este egală, pentru același grad, aceleași funcții și vechimi,  cu  diferența dintre soldele de grad și funcție din anul 2023 și cele din anul 2017, după dublarea celor două solde prin creșterile reglementate de legea salarizării,  Legea nr. 153/2017 în  art. 38 și art. 7 din Anexa VI cu modificările ulterioare.

Nu discut dispozițiile din ordonanță care au impus corect limitarea cuantumului pensiei militare în plată la plafonul mediei soldelor lunare nete din cele 6 luni alese pentru baza de calcul, (în noul proiect 12 luni). Intr-adevăr, nu este normal ca pensia netă în plată să fie mai mare decât ultima soldă lunară netă( solda lunară brută – 41,5%(impozit și contribuții). De altfel, după cum se vede din Avizul CSM dat proiectului de lege privind pensiile speciale, și magistrații au fost convinși de justețea respectivului plafon.

Materialul distribuit pe site-ul CCR, reluat și pe acest blog,  de magistratul asistent Benke Karoly privind limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență,  dar, mai ales, recenta Decizie nr. 650/2022 prin care CCR  a declarat neconstituționale dispozițiile introduse în Codul Fiscal prin OUG nr. 130/2021, pentru că ele afectau un drept constituțional, impunerea CASS pe pensiile mai mari de 4000 lei fiind de competența parlamentului nu a Guvernului prin ordonanță de urgență, au determinat un val de contestări a OUG nr. 59/2017, atât pe calea litigiilor de Asigurări Sociale, la Tribunale, cât și pe calea contenciosului administrativ, la Curțile de Apel, direct împotriva Guvernului.

Șansele ca OUG 59/2017 să fie declarată integral neconstituțională au crescut după ce Consiliul Legislativ a demonstrat că Guvernul Tudose a cerut avizul cu trei zile mai târziu de data de 04 08 2017, când a adoptat ordonanța în ședința de Guvern. 

Pe rolul CCR se mai află cca 400 de dosare cu excepții intrinseci ale OUG 59/2017, majoritatea cu motivări ușor de respins de instanța de contencios constituțional.

Admiterea excepției extrinseci privind încălcarea procedurii de adoptare a ordonanței ar compromite integral conținutul ei, inclusiv plafonul cuantumului net pentru pensiile stabilite după 15 09 2017.

Admiterea excepției de neconstituționalitate pentru intruziunea Guvernului în competențele exclusive de legiferare ale Parlamentului, prin eliminarea actualizării pensiilor militare cu încălcarea art. 1 alin.( 4), separația puterilor în stat, art. 61 alin.(1), Parlamentul este unica autoritate legiuitoare și art. 115 alin.(6) afectarea unui drept fundamental prevăzut de Constituție, ar reintroduce ACTUALIZAREA în legea pensiilor militare, dar ar și salva  toate dispozițiile  ordonanței pentru toate pensiile speciale, mai puțin eliminarea actualizării din art. 60 al. L 223/2017.

Structurile decidente din sistemul de apărare, dar și guvernele, au greșit grav când au blocat inițiativa fostului ministru al Apărării, Beniamin Leș- vezi L 38/2020,  de a elimina prin proiectul de lege Pl x-nr.  199/2020, fost L 38/2020 la Senat,  discriminările provocate de OUG 59/2017. Recalculările  propuse, vizau în toate formele, inclusiv cea propusă de sistem cu calcularea temporară a cuantumului minim, majorarea cu prioritate a pensiilor mici și mijlocii și dispersau efortul bugetar pe mai mulți ani. 

Nu ar fi încă prea târziu ca Guvernul să reintroducă pe agenda Camerei Deputaților proiectul PL x- nr. 199/2020 prin emiterea Avizului solicitat de Comisia de Apărare… încă din decembrie 2020. Desigur că Avizul ar trebui readaptat situației din anul 2023. Ar determina o stare de speranță  pentru pensionarii militari, de natură să diminueze presiunea asupra Guvernului prin demersurile în instanțe.

Citeste pe larg

 Mulțumesc doamnei cititoare R. care mi-a oferit spre publicare răspunsul primit ieri de la Consiliul Legislativ.

Important este că Ordonanța a fost aprobată de Guvern pe data de 04 08 2017 fără să fi cerut avizul Consiliului Legislativ. Este încă un motiv pentru care CCR a admis în alte situații excepții de neconstituționalitate a ordonanțelor de urgență.

De consultat documentele fișei actului de la Parlament a  proiectului de lege Pl-x  nr. 310/2017 prin care s-a propus respingerea OUG 59/2017.

UPDATE

Mutatis mutandis de la modul de adoptare a OUG 192/2020, care a fost declarată neconstituțională pentru că la data adoptării  în Guvern cererea de aviz nici nu fusese înregistrată la Consiliului Legislativ, la modul de adoptare a OUG nr. 59/2017, nu e greu de intuit că aceeași soartă ar avea-o și OUG 59/2017, dacă se formulează profesionist o asemenea excepție, pornind de la răspunsurile Consiliului Legislativ, dar și de la documentele existente la Fișa Actului Pl-x nr. 310/2020 de la Camera Deputaților.
Să urmărim considerentele pentru care CCR a declarat neconstituțională  OUG 192/2020 prin Decizia nr. 50/2020.
„41. În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, Curtea
constată, de asemenea, că autorul excepției invocă atât aspecte de neconstituționalitate extrinsecă,
privind procedura de adoptare a actului normativ, cât și aspecte de neconstituționalitate intrinsecă, ce
vizează conținutul art.I pct.1 din această ordonanță de urgență. În jurisprudența sa anterioară, Curtea
Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte.
42. Prin urmare, procedând la analizarea cu prioritate a criticilor de neconstituționalitate
extrinsecă formulate, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorul excepției privește încălcarea
prevederilor constituționale ale art.1 alin.(1) și (5) și ale art.79 alin.(1) din Constituție cu prilejul adoptării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020.
43. Cu privire la rolul constituțional al Consiliului Legislativ, Curtea Constituțională s-a
pronunțat prin mai multe decizii, așa cum sunt Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.187 din 25 martie 2009, Decizia nr.304 din 4 mai 2017, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.520 din 5 iulie 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020 sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.602 din 9 iulie 2020. Curtea a reținut că prin
art.79 alin.(1) din Constituţie Consiliul Legislativ este consacrat ca „organ consultativ de specialitate al
Parlamentului, care avizează proiecte de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi
coordonării întregii legislaţii”. Concretizând aceste prevederi constituţionale, art.4 alin.(1) din Legea
nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.1122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanţe şi
de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului
Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate şi la modul în care sunt realizate cerinţele
prevăzute la art.3 alin.(3), care se aplică în mod corespunzător.” De asemenea, art.9 alin.(2) din Legea
nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, stabileşte că „După elaborarea lor şi
încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin.(1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum
şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu
avizării Consiliului Legislativ.” Curtea a apreciat că această din urmă dispoziţie legală subliniază
importanţa rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că
avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată,
înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorităţi competente în materie, astfel că
reprezintă o evaluare finală şi globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării.
44. Curtea Constituțională a apreciat că din conţinutul prevederilor constituţionale şi legale
mai sus arătate se desprinde ca fiind evidentă obligaţia Guvernului ca, înainte de a adopta o ordonanţă
de urgenţă, să solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligaţii duce la
neconstituţionalitatea actului normativ adoptat.
45. Ca urmare a solicitării adresate, Consiliul Legislativ, în îndeplinirea atribuţiilor sale
constituţionale ce privesc asigurarea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, are
posibilitatea de a-şi exprima opinia cu privire la: legalitatea măsurilor preconizate; concordanţa
reglementării propuse cu Constituţia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene şi
cu actele internaţionale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege şi al propunerilor
legislative, natura legii şi care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată; asigurarea corectitudinii şi
clarităţii exprimării juridice, înlăturarea contradicţiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act
normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică
legislativă, precum şi a limbajului normativ; prezentarea implicaţiilor noii reglementări asupra legislaţiei
în vigoare, prin identificarea dispoziţiilor legale care, având acelaşi obiect de reglementare, urmează 
8
să fie abrogate, modificate sau unificate, precum şi prin evitarea reglementării unor aspecte identice în
acte normative diferite [art.3 alin.(3) din Legea nr.73/1993].
46. Deşi avizul Consiliului Legislativ este consultativ, art.10 alin.(4) din Legea nr.24/2000
prevede că observaţiile şi propunerile privind respectarea normelor de tehnică legislativă vor fi avute în
vedere la definitivarea proiectului de act normativ, iar neacceptarea acestora trebuie motivată în
cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoţitoare.
47. Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.(3) ultima teză din Legea nr.73/1993, în cazul ordonanţelor
de urgenţă ale Guvernului, Consiliul Legislativ trebuie să emită avizul său în 24 de ore, dar dacă avizul
nu este dat în acest termen, aceasta nu împiedică desfăşurarea procedurii legislative.
48. Prin urmare, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de
important pentru că observaţiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea şi coordonarea
întregii legislaţii, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea
şi implementarea cerinţelor impuse de Legea nr.24/2000 asigură coerenţa întregului sistem de drept,
iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ
are obligaţia de a contribui la asigurarea coerenţei şi unificării legislaţiei. Avizul Consiliului Legislativ
este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat,
astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului
trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat.
49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care
trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul
Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz
privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în
ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere
a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ
înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului
Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să
fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la
Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.
50. Examinând fişa procesului legislativ pentru emiterea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr.192/2020, Curtea constată că Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 5
noiembrie 2020. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de
Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative prin Adresa nr.437 din 6
noiembrie 2020, care a fost înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1200 din 6 noiembrie 2020.
Ordonanța de urgență a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 6
noiembrie 2020. La aceeași dată, Consiliul Legislativ a dat Avizul favorabil nr.1134 din 6 noiembrie
2020, conținând un număr de 9 observații și propuneri.
51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul
Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare
adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a
fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele
observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa
majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează
consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie
2020.
52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele
ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului
Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.
53. Faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, reţinută prin raportare
la dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5) şi ale art.79 alin.(1) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.192/2020 în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să
examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei de
neconstituţionalitate.”

Citeste pe larg