Daca au chemat in proces si CNCD, inseamna ca au ridicat si exceptii de neconstitutionalitate ale art. 101 din Codul Fiscal modificat prin art. XVIII al Legii nr. 282/2023.

Pensiile necontributive sunt exceptii de la sistemul public de pensii. De ce ar fi neconstitutionala impozitarea lor suplimentara?

 Doar pensia necontributiva sau componenta necontributiva a pensiei de serviciu pentru magistrati este impozitata suplimentar cu 15% si 20%.

Nu ne putem da seama daca magistratii au invocat si aplicarea gresita a art. 100 din Codul Fiscal.

In luna mai se vor judeca primele dosare avand ca obiect pretentii impozit la Tribunalul Bucuresti.

Citeste pe larg

 Pe acest blog am apreciat ca impozitarea progresiva, reglemetata prin modificarea art. 101 din Codul Fiscal, vezi art. XVIII din Lege nr. 282/2023, este doar ilegal aplicata de platitorii de pensii de serviciu, in absenta unei metodologii de aplicare emisa de Ministerul Finantelor, care s-a derobat de  obligatia legala, invocand gresit imprejurarea ca modificarea art. 101 din Codul Fiscal s-a produs printr-o lege de aplicare a Jalonului 215 din PNRR. 

Autoritatea de stat in domeniul combaterii discriminarii,  chemata si ea in instanta pentru a sustine pretentiile reclamantilor, s-a rezumat sa defineasca in actele depuse la dosare ce ar insemna discriminare in cazul impozitarii progresive a pensiilor necontributive, lasand sa se inteleaga ca reglementarea ar fi discriminatorie daca nu s-ar aplica tuturor pensiilor calculate necontributiv sau care au  in cuantum o componenta  neconteributiva, aspect pe care doar instantele  sunt competente sa-l  aprecieze, dupa administrarea probelor. 

Citeste pe larg

Probabil, petentii sunt magistrati pensionati recent si nu au atins limita de varsta de 65 ani, astfel ca intreaga lor pensie de magistrat este impozitata ca pensie necontributiva. Printre petenti se afla nume sonore de fosti procurori.
Pe rolul Tribunalului Bucuresti s-au inregistrat in ultimele 2 luni 55 dosare al caror obiect este „pretentii impozit.”

 

Citeste pe larg

Cateva precizari pentru Casa de Pensii Sectoriala a MApN in privinta art. XVIII din Legea nr. 282/2023:
-Articolul nu modifica si nu completeaza nicio dispozitie din legile care reglementeaza pensiile de serviciu. El modifica art. 101 din Codul Fiscal si, ca atare, interpretarea lui este numai de resortul legal al Ministerului de Finante. 
Platitorii de venituri din salarii si pensii au obligatia sa calculeze si sa retina impozitul asa cum stipuleaza Codul Fiscal, cu eventuale norme de aplicare, daca este cazul, elaborate de Ministerul de Finante. Ce ar insemna ca zecile de mii de platitori de salarii sa interpreteze fiecare, cum il duce capul, dispozitiile de impozitare din Codul Fiscal.
Art. 100 din Codul Fiscal, care defineste venitul impozabil, venit asupra caruia se aplica impozitarea unica sau diferentiat-progresiva, a ramas neschimbat. Potrivit acestui articol, venitul impozabil din pensii este venitul brut din pensii din care se deduce suma de 2 000 lei.

ART. 100 – Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei.

Or, dupa raspunsul dat de CPS a MApN, venitul impozabil ar fi echivalent cu venitul din pensii.
Pentru stiinta CPS, venitul din pensii este stabilit de legea pensiilor militare iar venitul impozabil este stabilit de Codul Fiscal prin art. 100, asa cum se vede in extrasul de mai sus din Legea 227/2015.
Cotele  de impozitare, fie ea cota unica sau cotele progresive diferentiate, se aplica numai venitului impozabil ramas dupa deducerea sumei de 200 lei din cuantumul brut al pensiei. 
Nu intamplator, in raspunsul CPS se spune ca venitul imopozabil este venitul brut al pensiei. Numai aceasta interpretare le-a permis caselor sectoriale sa considere deducerea de 2000 lei venit impozabil cu cota de impozitare 0 si sa aplice in continuare cotele diferentiate introduse in Codul Fiscal prin art. XVIII din Legea nr. 282/2023.
Numai ca, potrivit Codului Fiscal, este o interpretare gresita pe care Ministerul de Finante are obligatia s-o aduca in textul Codului Fiscal, pentru a evita numeroase procese prin care instantele vor fi chemate sa constate aplicarea gresita a legii in defavoarea pensionarilor speciali.
Este posibil ca atat Ministerul de Finante cat si platitorii de pensii speciale sa fie indusi in eroare de art. 26 din Normele de aplicare a Legii nr. 227/2015, in care la alineatele (5) si (6) se prevede:

(5) Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se reține lunar de către administratorii fondurilor de pensii și se plătește de către unitățile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui rază își au sediul plătitorii de venituri.

(6) Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor alin. (5)

Dupa cum vedem, normele interne pe care le pot da administratorii de pensii sunt norme specifice bucatariei interne pentru colectarea impozitului pe veniturile din pensii si nu pot fi norme de interpretare a Codului Fiscal.
Nici Normele de aplicare a Codului Fiscal, la capitolul impozitarii veniturilor din pensii, nu absolva Ministerul de Finante de obligatia de a da norme de aplicare a noului articol 101 din Codul Fiscal.
In rest, sunt corecte explicatiile despre caracterul necontributiv al pensiilor militare,  tinand cont de modul de calcul al cuantumului lor.

 

Citeste pe larg

 Buna ziua,

Tot cautand informatii pe google am gasit site-ul dumneavoastra specializat pe pensiile de serviciu.
Va prezint urmatoarea situatie personala in speranta ca poate v-ati mai lovit de aceast caz si aveti mai multe informatii. 
Am 34 de ani. Am absolvit Academia de politie in 2012 si in urma tragerilor cu pistolul auzul a fost afectat. Am avut o scadere de auz acceptabilatimp de 9 ani, insa in final am surzit de tot, medicii au pus-o pe seama stresului care a afectat punctul meu sensibil, adica nervul auditiv.
In iulie 2024, in urma examenului de medicina muncii am fost declarat inapt. A urmat prezentarea in fata comisiilor medicale( care m-au certat ca de ce am surzit si inca sunt in politie..).
A fost emisa decizia de pensionare pt grad de invaliditate 3. 
In ianuarie pensia s-a indexat corect cu 13,8%. 
Tot in ianuarie am obtinut certificatul de handicap accentuat in baza legii handicapului nr.  448/2006. In baza acestei legi, persoanele cu handicap accentuat sunt scutite de impozitul pensiei.
 Am depus in ianuarie certificatul la Casa de pensii sectoriala a MAI pentru a fi scutit de impozit. Acolo mi s-a luat cererea si certificatul si mi s-a spus verbal  ca se va aplica mirificul art. 60 din OUG 59/2017, respectiv pensia nu va mai creste pt ca depaseste valoarea salariului avut in activitate. 
Nu am primit un raspuns in scris, cu toate ca a fost depusa o cerere. S-a vazut doar pe cuponul de pensie din februarie ca la impozit nu mai apare suma valoarea acestuia-este spatiu gol, iar pensia a ramas aceeasi. 
Intrebarea mea este: intre oug 57 si legea handicapului(lege speciala), ce se aplica? 
Mai aveti astfel de cazuri? 
Am de gand sa depun o petitie la Casa de pensii Mai si apoi merg si in instanta. Insa voiam sa mai adun informatii inainte. 
Multumesc 
Raspuns
Fiind pensionat in anul 2023, vi se aplica dispozitiile OUG 59/2017 si art. 84 din OUG 114/2018, adica plafonarea cuantumului la netul bazei de calcul.

Consecinta acestei plafonari este ca din cuanumul net acordat dvs.  nu platiti nici impozitare si nici supraimpozitare. Cuantumul net ramas dupa impozitatarea si supraimpozitarea cuantumului brut este mai mare decat cuantumul net acordat prin decizia de pensie. 
Doar cand impozitarea si supraimpozitarea vor fi atat de mari incat sa diminueze si cuantumul net acordat, abia atunci va intra in actiune certificatul de handicap.
A procedat corect Casa de Pensii Sectoriala.
Claudiu Marcel

Citeste pe larg

Pentru ca s-au ivit unele neintelegeri in privinta  competentelor de solutionare a interpretarii textelor de lege care reglementeaza impozitarea progresiva a veniturilor din pensii, din intamplare, ieri , CCR a publicat o decizie in care spune ca sunt inamisibile exceptiile care nu privesc textul de lege aplicabil cauzei deduse spre judecare ci interpretarea acelui text.

Competenta de interpretare a legii revine instanțelor, la cerere, iar daca acestea dau interpretari diferite, aplicarea unitara a legii de catre instante este asigurata de ICCJ prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

 D E C I Z I A Nr. 598
din 21 noiembrie 2023 a CCR, publicata in MO nr. 131 din 15 02 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei
acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât
au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice
” din cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5)
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

………….

28. Având în vedere aceste critici, Curtea reține
că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire
a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este
o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii
situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind
ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare
a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională,
în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept îno operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în
vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea
înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare.
Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în
procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite,
interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare
a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale — se arată
în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva
Regatului Unit, paragraful 34 —, în orice sistem juridic există,
în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea,
în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009,
sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 

29. În consecință, problema de drept invocată de autorul
excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare
Curții Constituționale
— referitoare la stabilirea momentului
intrării în vigoare a actelor administrative și al producerii
efectelor juridice — este în realitate una de interpretare și de
aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus
judecății instanței
care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul
în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară,
Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație
și Justiție, iar nu Curții Constituționale
, competența de a stabili
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte
instanțe judecătorești.

30. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra
constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată,
excepția de neconstituționalitate a sintagmei „acțiunilor îndreptate
împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate
întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din
cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004,
astfel cum este formulată, este inadmisibilă.

Citeste pe larg

 Emite un Comunicat complet ilegal, cu incalcarea dispozitiilor art. 5 din Codul Fiscal, Legea nr. 227/2015, actualizata, care prevede:

ART. 5 – Norme metodologice, instrucțiuni și ordine

(1) Ministerul Finanțelor Publice are atribuția elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod.

(2) În înțelesul prezentului cod, prin norme se înțelege norme metodologice, instrucțiuni și ordine.

(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, și sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Ordinele și instrucțiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de ministrul finanțelor publice și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și taxelor reglementate de prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, cu excepția bugetelor locale, se emit de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, denumită în continuare A.N.A.F., și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele și instrucțiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor și taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se aprobă prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.

(5) Sub sancțiunea nulității absolute, instituțiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finanțelor Publice, nu pot elabora și emite norme care să aibă legătură cu prevederile prezentului cod, cu excepția celor prevăzute în prezentul cod.

(6) Anual, Ministerul Finanțelor Publice colectează și sistematizează toate normele în vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod și publică această colecție oficială.

In consecinta, NOTA CNPP pentru Casele Teritoriale si Comunicatele instituțiilor militare care au in subordine entitati platitoare de pensii de serviciu nu tin loc de acte normative emise exclusiv de Ministereul de Finante, publicate in MO, mai ales cand respectivele note si comunicate incalca flagrant articolele 100 si 101 din Codul Fiscal, in vigoare la data de 01 01 2024.

Comunicatul SRI muta cotele progresive de impozitare  de pe venitul impozabil din pensia necontributiva direct pe cuantumul pensiei, inventand si cota 0% de impozitare. 

Pagubiti sunt pensionarii militari cei mai oropsiti de ordonantele de urgenta care au afectat grav cuantumul pensiilor stabilite inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 59/2017.

Daca ministerul de Finante nu intervine pentru intrarea in legalitate, se impune de urgenta interventia  prim-minitrului Ciolacu!

Citeste pe larg

De  ce nu sunt afectate de impozitare am tot discutat pe acest blog.

Nu beneficiaza de indexari din cauza că art. 84 din OUG 114/2018, care permite  indexarea si a bazei nete de calcul, nu se aplica decat pensiilor militare, nu si celorlalte pensii de serviciu. 

In interpretarea  OUG 59/2017, pensia neta acordata nu poate fi niciodata mai mare decat  media neta a bazei de calcul de la momentul stabilirii pensiei. 

Nu toata lumea a realizat importanta alineatelor (2) si (3) introduse de articolul 84 al OUG 114/2023 in articolul 60 al Legii nr. 223/2015 modificat de OUG nr. 59/2017, dar, in lipsa lor, cuantumul net acordat pensiilor militare  prin plafonare nu  ar putea fi niciodata mai mare.

Pensiile de serviciu, altele decat cele militare, se afla doar sub incidenta  art. IX din OUG 59/2017:

Articolul IX(1) Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României, Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, precum și indemnizația pentru limită de vârstă, prevăzută de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu completările ulterioare, nu poate fi mai mare decât media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, respectiv al indemnizației pentru limită de vârstă.

Din exemplul nr. 1 al punctului II din Nota CNPP, pentru aplicarea uniforma a impozitarii progresive  a pensiilor de serviciu, aflam de ce impozitarea cu pana la 20% nu poate afecta cuantumul acordat pensiilor de serviciu plafonate la netul bazei de calcul.

Indexarea pensiilor militare  stabilite dupa 15 09 2017, potrivit art. 84 al OUG 114/2018

 La stabilirea dreptului de pensie cuantumul acordat(CA)< ori =Baza neta de calcul

La prima indexare  CA< ori = Baza neta de calcul x n%–>rezulta cresterea nr. 1 (cr1)

La a doua indexare CA< ori =Baza neta de calcul x n% + cresterea  de la prima indexare–> (cr2)

La a treia indexare CA< ori =Baza neta de calcul x n% + cr1 +cr2.

Ca sa inteleaga toti, din punct de vedere matematic, niciodata Baza de calcul x n% +cr1+cr2 nu va fi egala cu n%( Baza de calcul+cr1 +cr2)

Citeste pe larg

Nota
Casele Sectoriale au utilizat varianta impozitarii in cote progresive compuse( pe transe de venit), dar au scazut deducerea personala de 2000 lei numai din prima transa de impozitare, nu din intregul venit din pensie.


Aplicația nr. 1

Angajatul A obtine lunar un venit de 3.500 lei, angajatul B un venit de 4.900 lei iar angajatul C un venit de 5.100 lei(toate dupa plata contributiilor sociale). Sa se calculeze impozitul pe venit datorat de catre acestia in urmatoarele situatii:

1. Impozitarea in cote proportionale, cota de impunere fiind de 16%, celebra cota unica

2. Impozitarea in cote progresive simple (globala) stiind ca materia impozabila este divizata astfel:

Mai mica de 2000 lei – 16%

2001-2500 lei – 18%

2501-3000 lei – 20%

3001-3500 lei – 22%

3501-4000 lei – 25%

4001-5000 lei – 30%

5001-6000 lei – 35%

Mai mare de 6000 lei – 40%

3. Impozitarea in cote progresive compuse (pe transe de venit) stiind ca materia impozabila este

divizata in aceleasi transe ca mai sus.

REZOLVARE

Impozitare proportionala

1.A. 3500 x 16% = 560 lei

1.B. 4900 x 16% = 784 lei

1.C. 5100 x 16% = 816 lei


Impozitarea progresiva simpla(globala)-intreg venitul impozabil se incadreaza intr-una din transe

2. Verificăm în ce tranșă de impozitare se încadrează fiecare din cei 3 angajați, astfel:

2.A. 3500 e în intervalul 3001-3500 lei, deci se impozitează cu 22%

3500 x 22% = 770 lei

2.B. 4.900 e în intervalul 4001-5000 lei, deci se impozitează cu 30%

4900 x 30% = 1470 lei

2.C. 5.100 e în intervalul 5001-6000 lei, deci se impozitează cu 35%

5100 x 35% = 1785 lei

ATENȚIE = În cazul cotelor progresive simple se observă că pot să apară diferențe considerabile între

valoare impoziteleor dacă salariile brute (materia impozabilă) se află în tranșe diferite de impozitare. În

exemplul de mai sus, C are salariul doar cu 200 de lei mai mare ca B, dar prin diferența aceasta relativ

mica se situează în altă tranșă de impozitare și i se aplică o cotă mult mai ridicată.

Astfel, B are salariul de 4900 dar rămâne cu 3430 după plata impozitului, iar C are salariul 5100 dar

rămână cu o sumă mai mica decât B (respective cu 3315) după aplicarea impozitului.

Impozitarea in cote progresive compuse (pe transe de venit)

3. În acest caz trebuie să impărțim materia impozabilă (salariul fiecăruia) pe tranșe și să aplicăm cotele

aferente.

3.A 3500 se divide pe tranșe:

2000 se impozitează cu 16%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2001-2500 lei) se impozitează cu 18%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2501-3000 lei) se impozitează cu 20%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3001-3500 lei) se impozitează cu 22%

Impozitul pentru A se calculează pe baza cotelor astfel:

(2000 x 16%) + (500 x 18%) + (500 x 20%) + (500 x 22%) = 320 + 90 + 100 + 110 = 620 lei

3.B. 4900 se divide pe tranșe

2000 se impozitează cu 16%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2001-2500 lei) se impozitează cu 18%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2501-3000 lei) se impozitează cu 20%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3001-3500 lei) se impozitează cu 22%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3501-4000 lei) se impozitează cu 25%

900 (partea din salariu care se află în intervalul 4001-5000 lei) se impozitează cu 30%

Impozitul pentru B se calculează pe baza cotelor astfel:

(2000 x 16%) + (500 x 18%) + (500 x 20%) + (500 x 22%) + (500 x 25%) + (900 x 30%) = …lei

3.C. 5100 se divide pe tranșe

2000 se impozitează cu 16%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2001-2500 lei) se impozitează cu 18%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 2501-3000 lei) se impozitează cu 20%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3001-3500 lei) se impozitează cu 22%

500 (partea din salariu care se află în intervalul 3501-4000 lei) se impozitează cu 25%

1000 (partea din salariu care se află în intervalul 4001-5000 lei) se impozitează cu 30%

100 (partea din salariu care se află în intervalul 5001-6000 lei) se impozitează cu 35%

Impozitul pentru B se calculează pe baza cotelor astfel:

(2000 x 16%) + (500 x 18%) + (500 x 20%) + (500 x 22%) + (500 x 25%) + (1000 x 30%) + (100 x 35%)

= … lei

ATENȚIE = Impozitarea in cote progresive compuse (pe transe de venit) este mai avantajoasă pentru angajat decât impozitarea in cote progresive simple (globala). Se observă de exemplu în cazul lui A, unde impozitul în cotă globală este de 770 lei iar impozitul cote progresive compuse (pe transe de venit) este de 620 de lei (situația este aceeași și in cazul lui B și C). 

Citeste pe larg

 De la cei care au primit astazi pensiile militare in conturile bancare.

La o pensie  bruta de 7 595 lei, dupa indexarea cu 13,8%, s-au retinut 243lei ( imp 10%) + 471 lei (imp 15%) + 5,6 lei  (imp. 20%) =720 lei.

Pensie neta= 6 875 lei 

Eliminand valorile pentru restituirea CASS din anul 2022 si impozitul aferent, rezulta ca s-a aplicat varianta nefavorabila pensionarilor militari, respectiv deducerea personala de 2000 lei din primul barem de impozitare de 4427 lei.

Pentru CIUCAlati nu conteaza cum s-a aplicat noua lege de supraimpozitare a pensiilor de serviciu. Cuantumul lor indexat acordat nu se micsoreaza nici macar cu o letcaie!

Citeste pe larg

Sunt confirmati cei care au sustinut varianta favorabila pensionarilor

ORDIN nr.1.848 din 22 decembrie 2003
al ministrului finanţelor publice privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii pentru anul fiscal 2004 potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Textul actului publicat în M.Of. nr. 4/6 ian. 2004

În temeiul art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr.735/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 5 alin. (4) şi ale art. 43 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ministrul finanţelor publice
emite următorul ordin:

Art. 1. – Pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii realizate în anul 2004, definite la art. 56 şi 72 din Legea nr. 571/2003, se stabileşte următorul barem lunar:

-----------------------------------------------------------------------------------------
Venitul lunar impozabil                         Impozitul lunar
     (lei)                                           (lei)
-----------------------------------------------------------------------------------------
până la 2.400.000                    18%
2.400.001- 5.800.000       432.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte suma de  2.400.000 lei
5.800.001- 9.300.000     1.214.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte suma de  5.800.000 lei
9.300.001-13.000.000     2.194.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte suma de  9.300.000 lei
peste 13.000.000         3.452.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma de 13.000.000 lei
-----------------------------------------------------------------------------------------

Art. 2. – Începând cu data de 1 ianuarie 2004, la stabilirea bazei de calcul a impozitului pentru veniturile din salarii şi pensii, se au în vedere următoarele sume fixe prevăzute la art. 45 alin. (2), respectiv la art. 73 din Legea nr. 571/2003, astfel:

a) deducerea personală de bază este de 2.000.000 lei lunar;
b) suma neimpozabilă lunară pentru veniturile din pensii este de 8.000.000 lei lunar.

Art. 3. – (1) Prin venituri realizate în anul 2004 se înţelege orice sumă primită sub formă de salarii sau pensii începând cu luna ianuarie 2004, cu excepţia plăţilor reprezentând lichidarea pe luna decembrie 2003, care sunt considerate venituri realizate în anul 2003.

(2) Baza de calcul a venitului supus impozitului se calculează prin rotunjire la 1.000 lei în favoarea contribuabilului.

Art. 4. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 Pensie bruta in august 2004 = 13 175 187 lei

Venit impozabil 13 175 187 lei – 8 000 000 lei (deducere personala)= 5 175 187 lei

Primul barem de impozitare din venitul impozabil  este 2 400  000 x 18%= 432 000 lei

Din al doilea barem de impozitare ramane 5 175 187 – 2 400 000 =      2 775 187 x 23%=638 293 lei

TOTAL IMPOZIT= 432 000+638 293=      1 070 293 lei

Citeste pe larg

In 20 de ani, Romania a intrat in randul tarilor dezvoltate.
Luni sau marti vor intra in conturile personale bancare pensiile militare pe luna ianuarie 2024, indexate cu 13,8%, potrivit Legii nr. 223/2017cu modificarile ulterioare, si impozitate si supraimpozitate progresiv  cu 0%, 10%, 15%, sau 20% potrivit art 101 din Codul Fiscal modificat prin Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

Pentru ca, incepand cu data de 05 01 2024,  pensiile militare sa fie virate in conturile bancare ale beneficiarilor sau sa fie expediate catre posta Romana, taloanele de pensie trebuie tiparite, dupa centralizarea datelor actualizate, incepand cu 28-29 decembrie.


$bp(„brid_player_e9f30c321d4d59245bc6eaa098eb3374”, {„id”:”28561″,”width”:”660″,”height”:”371″,”video”:”undefined”,”autoplay”:0,”shared”:true});

Pensii stabilite anterior datei de 15 09 2017

Cuantumul brut din ultima luna a anului 2023  se indexeaza cu 13,8%
O pensie bruta de 6 900 lei, in decembrie 2023, va avea cuantumul brut, in ianuarie 2024, de  6 900 +13,8 x           6 900=7 852 lei

Cuantumul brut al pensiei va fi impozitat diferentiat pe 4 segmente:

1- partea mai mica 2000 lei, neimpozabila, 
2 -partea din pensie cuprinsa intre 2000 lei si 4427, impozitata cu 10% = 242,7 lei
3 -partea cuprinsa intre 4 427 lei si 7 567 lei, impozitata cu 15%;–> (7567-4427) x15% =  3140x 15% = 471 lei
4 -partea mai mare de 7567, impozitata cu 20%;–>(7852 -7567) x20%x  = 285 x 20%=57 lei
Total impozit 242,7 + 471 +57=770,7 lei
Pensie neta in plata in ianuarie 2024 este :                          7 852-770,7=7 081 lei

Calculul impozitului diferentiat in varianta aplicarii cotelor de impozitare numai pe venitul impozabil, adica pe diferenta dintre brutul pensiei si deducerea de 2000 lei. 
In acest caz observam ca venitul impozabil nu mai depaseste castigul mediu brut salarial de 7 567 lei, astfel ca pensiei militare de 7 852 lei i se aplica numai cotele de impozitare de 10% si 15%.

Impozitul diferentiat este:

1)      4 427x 10%=443 lei
2)     (5852-4427) x 15%=214 lei
Total impozit= 657 lei.
Pensie militara neta=7852-657=7 192 lei

Pensii stabilite dupa 15 09 2017

Baza de calcul de la data stabilirii pensiei, dupa 15 09 2017, se indexeaza cu 13,8% si la suma obtinuta se adauga valorile indexarilor din anii anteriori anului 2024, potrivit Art. 84 din OUG 114/2018, astfel ca pensia acordata in plata nu poate fi mai mare decat suma rezultata din operatiunile amintite.
Impozitarea diferentiata cu 10%,15%sau 20% nu afecteaza cu nimic cuantumul net acordat dupa indexarea cu 13,8% a pensiilor stabilite dupa 15 09 2017.

Citeste pe larg