Astazi a fost publicata in MO Decizia ICCJ de respingere ca inadmisibila a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile in chestiunea de drept privind impozitarea progresiva reglementata prin L 282/2023.  Inadmisibilitatea a intervenit dupa ce CCR a declarat neconstitutional art 101 din Codul fiscal.

Cei interesati de restituirea impozitului progresiv mai pot intenta actiuni in contencios administrativ, art 9 alin(4) din Legea nr, 554/2004, pana la data de 30 01 2026.

Citeste pe larg

 Astazi a fost publicata in MO Decizia ICCJ de respingere ca inadmisibila a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile in chestiunea de drept privind impozitarea progresiva reglementata prin L 282/2023.  Inadmisibilitatea a intervenit dupa ce CCR a declarat neconstitutional art 101 din Codul fiscal.

Cei interesati de restituirea impozitului progresiv mai pot intenta actiuni in contencios administrativ, art 9 alin(4) din Legea nr, 554/2004, pana la data de 30 01 2026.

Citeste pe larg

 Astazi a fost publicata in MO Decizia ICCJ de respingere ca inadmisibila a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile in chestiunea de drept privind impozitarea progresiva reglementata prin L 282/2023.  Inadmisibilitatea a intervenit dupa ce CCR a declarat neconstitutional art 101 din Codul fiscal.

Cei interesati de restituirea impozitului progresiv mai pot intenta actiuni in contencios administrativ, art 9 alin(4) din Legea nr, 554/2004, pana la data de 30 01 2026.

Citeste pe larg

 Astazi a fost publicata in MO Decizia ICCJ de respingere ca inadmisibila a sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile in chestiunea de drept privind impozitarea progresiva reglementata prin L 282/2023.  Inadmisibilitatea a intervenit dupa ce CCR a declarat neconstitutional art 101 din Codul fiscal.

Cei interesati de restituirea impozitului progresiv mai pot intenta actiuni in contencios administrativ, art 9 alin(4) din Legea nr, 554/2004, pana la data de 30 01 2026.

Citeste pe larg

 

Horatiu Moldovan

Noul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, a declarat că până în 30 iunie va propune Guvernului un memorandum pentru eficientizarea cheltuielilor instituţiei, evidenţiind că lărgirea bazei de contribuţie la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) reprezintă o temă analizată.

„Ne gândim la lărgirea bazei de contribuţie la FNUASS. Sunt anumite categorii care ar merita să fie incluse nu pentru că se constituie în venituri suplimentare la FNUASS, ci pur şi simplu pentru că este corect din punct de vedere social, e corect faţă de noi înşine, unii faţă de alţii. De exemplu, anumite categorii de co-asiguraţi. Anumite pensii peste o anumită valoare, (…) la cele mari şi foarte mari, peste 3.000-4.000 lei„, a afirmat, joi, Moldovan, în cadrul conferinţei „Health Forum: Cancerul poate fi învins prin prevenţie, depistare precoce şi terapie inovatoare! Ediţia 2025”, organizată de DC News Media Group.

Citeste pe larg

 Aceasta este decizia  atacata!

09.04.2025
Ora estimata: 09:00
Complet: 16FCIV-AP
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea. Obligă pârâta să plătească reclamantului sumele reţinute din pensie, cu titlu de impozit progresiv, începând cu luna ianuarie 2024, sume actualizate cu indicele de infla?ie ?i dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenţei fiecărui drept şi până la data plăţii efective. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Tribunalul Prahova. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţii prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 09.04.2025.
Document: Hotarâre  383/2025  09.04.2025.
**********************************************

Solutia Tribunalulul Prahova este legala, cauza fiind pendinte de cele in care CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate. 
Potrivit art. 9 din Legea 554/2004, sunt admisibile si pretentiile in contencios administrativ de restituire a impozitului progresiv, formulate in termen de un an dupa publicarea deciziei CCR in MO.

Citeste pe larg

 Aceasta este decizia  atacata!

09.04.2025
Ora estimata: 09:00
Complet: 16FCIV-AP
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea. Obligă pârâta să plătească reclamantului sumele reţinute din pensie, cu titlu de impozit progresiv, începând cu luna ianuarie 2024, sume actualizate cu indicele de infla?ie ?i dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenţei fiecărui drept şi până la data plăţii efective. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Tribunalul Prahova. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţii prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 09.04.2025.
Document: Hotarâre  383/2025  09.04.2025.
**********************************************

Solutia Tribunalulul Prahova este legala, cauza fiind pendinte de cele in care CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate. 
Potrivit art. 9 din Legea 554/2004, sunt admisibile si pretentiile in contencios administrativ de restituire a impozitului progresiv, formulate in termen de un an dupa publicarea deciziei CCR in MO.

Citeste pe larg

 Aceasta este decizia  atacata!

09.04.2025
Ora estimata: 09:00
Complet: 16FCIV-AP
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea. Obligă pârâta să plătească reclamantului sumele reţinute din pensie, cu titlu de impozit progresiv, începând cu luna ianuarie 2024, sume actualizate cu indicele de infla?ie ?i dobânda legală penalizatoare calculată de la data scadenţei fiecărui drept şi până la data plăţii efective. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Tribunalul Prahova. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţii prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 09.04.2025.
Document: Hotarâre  383/2025  09.04.2025.
**********************************************

Solutia Tribunalulul Prahova este legala, cauza fiind pendinte de cele in care CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate. 
Potrivit art. 9 din Legea 554/2004, sunt admisibile si pretentiile in contencios administrativ de restituire a impozitului progresiv, formulate in termen de un an dupa publicarea deciziei CCR in MO.

Citeste pe larg


Dupa recalcularea pensiilor militarilor din anul 2016, in baza Legii nr. 223/2015, politistul a ramas in plata cu cuantumul mai avantajos, calculat contributiv, dar in regim de pensie militara.

Politistul crede, asa cum mai cred  si unii cititori ai blogului, ca si in prezent pensia pe care o primeste este pensie contributiva, desi ea nu a crescut dupa anul 2015  functie de majorarea punctului de pensie pentru civili.

Dupa introducerea supraimpozitarii pensiilor militare, politistul a solicitat instantei ca si pensia sa sa fie impozitată numai cu 10% prin aplicarea art. 101 lit a) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023, in loc sa ceara fie neconstitutionalitatea impozitarii progresive sau calculul gresit al impozitului progresiv.

Pe buna dreptate Tribunalul Bucuresti i-a respins cererea, dar este de coma Motivarea sentintei.

In loc sa motiveze ca, in baza art. 109 din Legea nr. 223/2015, dupa recalculare, toate pensiile recalculate ale militarilor, chiar si cele care au ramas in plata cu cuantumul contributiv, mai avantajos, devin pensii militare, judecatorul s-a aventurat sa explice ca pensia politistului nu este contributiva pentru ca el n-ar fi platit niciodata contributie individuala pentru pensii. Totusi, in perioada 2001-2004 politistul  platise CIBS de 5% pentru a fi asigurat pentru pensie, potrivit L 164/2001.

Este cunoscut, si deseori am subliniat pe blog, ca pana in aprilie 2001 niciun salariat din Romania nu a fost obligat sa plateasca contributie pentru pensie, nici macar judecatorii, In spete pe care a judecat-o judecatorul trebuia sa stie ca nu plata contributiei individuale dă caracterul juridic de pensie contributiva ci modul de calcul al cuantumului in puncte de pensie, conform legii cadru a pensiilor din sistemul public.

Din nou se induce ideea ca militarii nu au platit niciodata contributii pentru pensii. De asemenea  nu se stie ca, pana in aprilie 2001, nici civiliisi  nici militarii nu au platit contributii individuale pentru pensii.

Daca politistul se prezenta la vreunul din termene, poate reformula pretentiile in cauza sau amintea judecatorului ca in luna decembrie CCR a declarat neconstitutional impozitul progresi.

Politistului nu-i ramane decât sa formuleze alta actiune in contencios administrativ prin care sa ceara, in baza Deciziei CCR,  restituirea intregului impozit progresiv. 

**********************************

 nr. 3904/2025 din 21.05.2025 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ g8363672e (https://www.rejust.ro/juris/g8363672e)

Dosar nr. #####/3/2024*
R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ####/2025
Şedinţa publică de la 21 Mai 2025
Completul compus din:

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ######## #### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect pretenții impozit + DECLINAT
La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă, după care:
În temeiul art. 119 alin 4 din Regulamentul de Ordine interioară al Instanţelor Judecătoreşti tribunalul dispune lăsarea cauzei la o nouă strigare, la ordine, la sfârşitul intervalului fixat.
La apelul repetat al cauzei nu au răspuns părţile
Tribunalul ia act că s-a solicitat soluţionarea cauzei în lipsă şi verificându-şi din oficiu competenţa în temeiul art. 131 alin1 C.pr.civ rap. la art. 100 din legea ######## constată că este competent general, material şi teritorial să soluţioneze prezenta cauză.
În temeiul art. 255-257 C.pr.civ tribunalul încuviinţează pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, cele deja depuse la dosar, constată proba administrată, cercetarea procesului încheiată şi, faţă de actele şi lucrările dosarului, reţine cauza spre deliberare şi soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Secţiei a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti sub nr. #####/3/2024 reclamantul ######## #### a solicitat, în contradictoriu cu pârâta #### Sectorială de Pensii a MAI pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei la calculul impozitului lunar din pensie conform art. 101 alin 2 lit. a din Legea ######## privind codul fiscal, aşa cum a fost modificat prin legea 282/2023
##### că s-a adresat pârâtei cu cerere în acest sens la 23.01.2024, solicitând să i se comunice modul de calcul iar pârâta i-a răspuns că impozitul asupra pensiei sale se calculează conform art. 101 alin 2 lit. c C.fiscal
A revenit cu o nouă adresă prin care a arătat că pensia sa a fost stabilită pe baza principiului contributivităţii şi a prezentat argumentele sale în acest sens
Pârâta a răspuns în sensul că înţelege să îşi menţină punctul de vedere anterior
##### că prin decizia #########.04.2012, pe baza veniturilor obţinute de el în perioada cât a fost militar, a fost calculată pensia, fiind stabilit un punctaj mediu de 5,25783
Că urmare a apariţiei legii ######## s-a emis decizia #########.10.2017 prin care pensia sa a fost recalculată conform modului de calcul prevăzut de acest act normativ.
##### că pârâta nu a precizat de ce apreciază că pensia sa are doar componentă necontributivă.
Solicită aşadar ca instanța să constate că i se aplică dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. a C.fiscal aşa cum a fost modificat prin legea ######## şi să îi aplice impozitul pe venitul lunar din pensie conform acestei dispoziţii legale
Anexează înscrisuri
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat, în principal, excepţia detimbrării acţiunii.
Pe fond a solicitat pârâta respingerea acţiunii ca nefondată.
A solicitat pârâta soluţionarea cauzei în lipsă.
Prin încheierea de la 11.11.2024 a fost admisă excepţia necompetenței materiale a Secţiei a II-a SCAF şi s-a dispus declinarea cauzei spre competentă soluţionare în favoarea Secţiei a VIII-a Litigii de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pe rolul acestei instanţe cauza a fost înregistrată sub nr. #####/3/2024* la 25.03.2024.
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, tribunalul reţine următoarele:
Drepturile de pensie ale reclamantului, fost militar/poliţist, s-au deschis iniţial la 1.02.2004, data încetării raporturilor de serviciu, astfel cum rezultă din decizia de pensie #########.04.2012.
Urmare a intrării în vigoare a OUG 1/2011, pensia reclamantului a fost revizuită în conformitate cu dispoziţiile acestui act normativ (fila 14 dosar ataşat)
De asemenea, urmare a intrării în vigoare a legii 223/2015, pensia reclamantului a fost recalculată în baza acestui act normativ, fiind menţinut în plată cuantumul mai avantajos. (fila 15 dosar ataşat)
În ce priveşte solicitarea reclamantului de a se constata că pensia sa este una contributivă, tribunalul reţine că pensiile militare (prevăzute de Legea ######## si Legea 179/2004) erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii, asupra veniturilor realizate de aceştia nefiind achitate cote de contribuţie CAS nici de către militari dar nici de către angajatorii acestora (nici MAI şi nici MApN nefăcând vreodată obiectul reglementărilor legii 72/1966 şi nici al art. 1 din Decretul 389/1972).
Cu alte cuvinte, această categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.
Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, în vederea asigurării echilibrului bugetar în perioada de criză economică a abrogat mai multe sisteme speciale de pensie, inclusiv pe cel al militarilor, tocmai pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. În baza H.G. nr. 735/2010, pensiile foștilor militari trebuiau să fie recalculate şi incluse în sistemul de pensii publice în termen de cinci luni de la data intrării în vigoare a noii legi.
Astfel, potrivit art. 1 din Legea 119/2010, „Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
d) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
e) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
f) pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
g) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
h) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.”
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil totodată și militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate prin determinarea stagiilor de cotizare și a punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari și stabilirea cuantumului fiecărei pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu o perioadă de contribuţie.
###### nr. 1/2011 a abrogat H.G. nr. 735/2010, modificând anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general.
#### ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform legii ######## pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).
În acest context, tribunalul reţine că art. 2 lit. c din Legea ######## instituie în sistemul public de pensii principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie „pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite”
Or tribunalul nu poate să nu constate că în ce priveşte pe reclamant, ale cărui drepturi de pensie s-au deschis anterior intrării în vigoare a legii 119/2010, respectiv potrivit legii 164/2001, acest principiu nu îşi găseşte aplicabilitatea, câtă vreme nici acesta şi nici angajatorul său nu au achitat vreodată cote de contribuţie la asigurările sociale de stat.
Drept urmare, tribunalul constată că în mod corect pârâta a reţinut că pensia cuvenită reclamantului nu are componentă contributivă, nefiindu-i aplicabile de aceea dispoziţiile art. 101 alin 2 lit. a C.fiscal, astfel cum acestea au fost modificate de Legea ######## şi va respinge acţiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Respinge acţiunea privind pe reclamantul ######## #### (CNP ############) domiciliat în Bucureşti, ##### Compozitorilor nr. 18, ### ###, ### #, apt, 7 şi pe pârâta #### SECTORIALĂ DE PENSII A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE cu sediul în Bucureşti, #### ###### ######### ### #, sect. 4 ca nefondată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, 21.05.2025

Preşedinte,

Citeste pe larg

Au fost cauze pendinte de Decizia CCR nr. 724/2024 numai cele in care actiunile au fost formulate pana la data de 31 01 2025, data publicarii deciziei in MO.

Cei care nu au formulat actiuni, mai au la dispozitie un termen de un an, incepand cu 31 01 2025, pentru a se adresa Tribunalelor de contencios administrativ in baza art. 19 alin.(4) din Legea contenciosului administrativ, invocand Decizia nr. 724/2024 a CCR.

Numai la cerere, tribunalele acorda indexarea sumelor retinute cu titlul de impozit progresiv si dobanda penalizatoare legala.

Nu mai asteptati ordonante de urgenta de restituire de la guverne interimare sau de la cele de criza, care vor urma.

Nu sunt indreptatiti sa formuleze actiuni cei pensionati dupa 15 09 2017 intrucat acestora nu li s-a retinut nici impozit si nici impozit progresiv din cuantumul net stabilit la 58,5% din baza bruta de calcul.

**************************

 TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A VIII-A

CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR. #####/3/2024

SENTINŢA CIVILĂ NR. ####
Şedinţa publică din data de 08.05.2025
Tribunalul constituit din:

Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul ########## ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, cu citarea CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect „pretenţii – impozit”.
Dezbaterile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 17.04.2025, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 23.04.2025 și, ulterior, la data de azi, 08.05.2025, când, deliberând, a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, la data de 30.12.2024, sub nr. #####/3/2024, reclamantul ########## ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, cu citarea CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumelor reţinute din pensia reclamantului începând cu luna ianuarie 2024, cu titlul de impozit progresiv, efectuate în aplicarea art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, suplimentar celor corespunzătoare cotei de impozit reglementate la art. 64 din Codul fiscal; obligarea pârâtei la plata acestor diferenţe actualizate în funcţie de indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare, începând cu prima reţinere din pensia reclamantului și până la executarea integrală a obligaţiei principale.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că are calitatea de pensionar militar, beneficiind de pensie de serviciu conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, iar începând cu luna ianuarie 2024, cuantumul pensiei i-a fost redus substanţial prin aplicarea unor cote de impozitare suplimentare (de 15%, respectiv 20%), potrivit art. 101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, spre deosebire de cota unică de impozitare de 10% prevăzută de art. 64 din Codul fiscal, ce era aplicabilă anterior.
Reclamantul a indicat că, spre deosebire de art. 101 alin. 2 Cod fiscal în forma anterioară şi art. 64 din vechea şi actuala dispoziţie a Codului fiscal, prevedea o cotă unica de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii (pe care o consideră aplicabilă), astfel încât se consideră îndreptăţit a fi despăgubit cu diferenţa de impozit reţinută în plus. Art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, a fost declarat neconstituţional la data de 19.12.2024 de către Curtea Constituţională a României.
În esenţă, a învederat reclamantul, Curtea a constatat că, în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă şi pe partea necontributivă a pensiilor, precum şi pe doi indicatori variabili (câştigul mediu salarial brut şi câştigul mediu salarial net), textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părţii contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributiva a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art. 1 alin. 5 din Constituţie.
De asemenea, a menționat reclamantul, Curtea a reţinut că raportarea la aceiaşi indicatori variabili se menţine şi în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare. Din moment ce indicatorii folosiţi în formula de calcul nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuţie şi să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispoziţiile art. 1 alin. 3 şi 5, precum şi ale art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală.
Totodată, Curtea a observat că legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerinţelor constituţionale referitoare la principiul legalităţii şi securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor. Curtea a constatat că, în aceste condiţii, rămân aplicabile dispoziţiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil. Pe cale de consecinţă, acţiunea de faţă se întemeiază pe faptul că reţinerile cu titlul de impozit au fost făcute în baza unui act normativ afectat de neconstituționalitate.
Acesta a susținut că, având în vedere că prezenta cauză este pendinte la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curţii Constituţionale, această decizie este pe deplin aplicabilă, iar dispoziţiile legale în baza cărora au fost reţinute nelegal o parte din drepturile de pensie sub pretextul că reprezintă impozit suplimentar sunt neconstituţionale, deci nu ar fi trebuit luate în considerare. În interpretarea dispoziţiilor art. 29 din Legea nr, 47/1992, s-a stabilit că efectele unei decizii a Curţii Constituţionale se întind şi asupra litigiilor aflate în curs de judecată, în privinţa cărora, deşi s-a invocat excepţia de neconstituționalitate, aceasta nu mai poate fi soluţionată deoarece între timp dispoziţia legală contestată din lege sau ordonanţă deja a fost declarată neconstituţională, având în vedere că atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională sunt general obligatorii.
În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 100-102 şi art. 105 din Legea nr. 223/2015, cu modificările si completările ulterioare.
În probațiune, reclamantul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, fiind depuse înscrisuri în copie certificată (filele 26-32, vol. I).
La data de 05.02.2025, pârâta #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a depus întâmpinare (filele 43-46, vol. I), prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, iar pe fondul cererii, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiate.
În motivarea întâmpinării, în ceea ce privește excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, pârâta a arătat că nu sunt îndeplinite în persoana pârâtei condiţiile pentru obligarea la restituirea sumelor solicitate de reclamant, ca fiind nedatorate. Pe fondul cauzei, pârâta a susținut că, prin reclamantul se află în plată cu ultima decizie de pensie emisă, respectiv Decizia de actualizare nr. 46598/3 din 04.12.2018, prin care cuantumul pensiei militare a reclamantului a fost actualizat, începând cu data de 30.06.2017, potrivit prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în formularea în vigoare până la data de 15.09.2017, raportate la prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, rezultând un cuantum brut al pensiei de serviciu de 5.857 lei.
Pârâta a precizat că dispoziţiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, aşa cum acestea erau în vigoare la data 30.06.2017, stipulau că, în anul în care pensiile militare de stat puteau fi indexate, atât în funcţie de rata medie anuală a inflaţiei, cât şi actualizate în raport cu majorarea soldelor de grad şi/sau soldelor de funcţie ale militarilor în activitate, se aplicau dispoziţiile cele mai favorabile. Astfel, pensia rezultată (5.857 lei) fiind mai mică decât cea aflată în plată (6.813 lei), beneficiarul a rămas cu pensia având cuantumul mai favorabil, la care au fost aplicate majorările/indexările aferente anilor #########, rezultând un cuantum brut al pensiei de 9.089 lei.
De asemenea, începând cu luna octombrie 2024 venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3000 lei, la care se aplică progresiv cotele de impunere legale. La determinarea impozitului mai sus menţionat, cuantumurile CSMN (câştigului salarial mediu net) şi al CSMB (câştigului salarial mediu brut), au fost utilizate astfel cui 1 acestea au fost stabilite prin Legea nr. 422 din 28.12.2023 privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024.
Referitor la solicitarea reclamantului privind actualizarea în funcţie de indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare, pârâta a apreciat că acesta este un capăt de cerere accesoriu şi, potrivit, principiului accesorium sequitur principale, a solicitat respingerea acestuia, ca inadmisibil. Mai mult, a apreciat că instituţia militară nu se afla în culpă faţă de reclamant, nefăcând altceva decât să aplice prevederile legale aflate în vigoare în materie fiscală, nefiind în măsură să se pronunţe asupra constituţionalităţii sau neconstituționalității actului normativ în discuţie.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 și urm. Cod procedură civilă.
La data de 10.03.2025, reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare (filele 13-22, vol. II), prin care a solicitat respingerea excepțiilor și a apărărilor invocate de pârâtă, prin întâmpinare, și admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată.
Prin încheierea de ședință din data de 17.04.2025, instanța a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, invocată de aceasta, prin întâmpinare.
Sub aspectul probatoriului, la același termen de judecată din data de 17.04.2025, instanța a încuviinţat proba cu înscrisuri, solicitată de ambele părți.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, Tribunalul reține următoarele:
În fapt, reclamantul ########## ###### se află în plată cu ultima decizie de pensie emisă, respectiv Decizia de actualizare nr. 46598/3 din 04.12.2018, prin care cuantumul pensiei militare a reclamantului a fost actualizat, începând cu data de 30.06.2017, potrivit prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în formularea în vigoare până la data de 15.09.2017, raportate la prevederile art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea O.U.G. nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, rezultând un cuantum brut al pensiei de serviciu de 5.857 lei.
####, dispoziţiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, aşa cum acestea erau în vigoare la data 30.06.2017, stipulau că, în anul în care pensiile militare de stat puteau fi indexate, atât în funcţie de rata medie anuală a inflaţiei, cât şi actualizate în raport cu majorarea soldelor de grad şi/sau soldelor de funcţie ale militarilor în activitate, se aplicau dispoziţiile cele mai favorabile. Astfel, pensia rezultată (5.857 lei) fiind mai mică decât cea aflată în plată (6.813 lei), beneficiarul a rămas cu pensia având cuantumul mai favorabil, la care au fost aplicate majorările/indexările aferente anilor #########, rezultând un cuantum brut al pensiei de 9.089 lei.
În prezenta cauză, reclamantul ########## ###### a invocat faptul că, începând cu luna ianuarie 2024, cuantumul pensiei sale a fost redus, prin interpretarea şi aplicarea greşită a cotelor de impozitare suplimentare, potrivit art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal, în vigoare la data emiterii deciziei de pensionare emise pe numele reclamantului:
„(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Prin Decizia nr. ###/19.12.2024, Curtea Constituţională a României a admis excepţia de neconstituționalitate a dispoziţiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale.
În considerentele deciziei, Curtea Constituţională a reținut că:
„83. Din această perspectivă, aplicând în cauza dedusă judecăţii considerentele de principiu rezultate din jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, Curtea constată că dispoziţiile criticate cuprind reglementări insuficient elaborate şi lipsite de precizie şi previzibilitate. Astfel, în ceea ce priveşte veniturile din pensii care au o parte contributivă şi o parte necontributivă, categorie reprezentată de pensiile de serviciu, Curtea observă că, actele normative din acest domeniu reglementează cuantumul pensiei de serviciu în funcţie de o cotă procentuală raportată la venitul obţinut pe o anumită perioadă, respectiv un anumit număr de luni calendaristice. Or, textul de lege criticat nu precizează partea contributivă avută în vedere la determinarea impozitului, respectiv – cea determinată prin raportare la întreaga perioadă contributivă, sau doar la lunile calendaristice valorificate pentru stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu. O asemenea inconsistenţă normativă reprezintă o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.
84. De asemenea, tot pentru categoria pensiilor de serviciu, Curtea constată că reglementarea criticată face trimitere la două repere în vederea stabilirii bazei impozabile: nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În ceea ce priveşte cel de-al doilea indicator, Curtea reţine că acesta este stabilit anual, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pe baza datelor statistice calculate şi publicate de Institutul Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte primul indicator, Curtea observă că textul criticat se referă la câştigul salarial mediu net, cu precizarea unei modalităţi de calcul care face trimitere la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, ceea ce face ca şi acest indicator să fie variabil. Or, din moment ce indicatorii nu sunt constanţi, iar valoarea lor se stabileşte anual, odată cu adoptarea legii bugetului de stat pe anul respectiv, se creează premisele unei recalculări anuale a pensiei de serviciu aflate în plată, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut şi al câştigului salarial mediu net. O asemenea reglementare este lipsită de previzibilitate întrucât supune calculul pensiei de serviciu unei permanente fluctuaţii în funcţie de cei doi indicatori. În consecinţă, această modalitate de calcul reprezintă o măsură care echivalează cu o diminuare a bazei de calcul, ceea ce este neconstituţional prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Legea fundamentală.
85. Totodată, Curtea reaminteşte că, în jurisprudenţa sa, a reţinut că principiul constituţional al previzibilităţii legii are o semnificaţie aparte în materie fiscală, unde regulile sunt tehnice şi complexe şi se adresează contribuabililor nespecialiști. Raporturile de drept fiscal sunt consacrate la nivel constituţional de art. 56, intitulat Contribuţii financiare, care prevede următoarele: „(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. (3) Orice alte prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale”. De asemenea, art. 139 alin. (1) din Constituţie prevede că „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege”. Cu alte cuvinte, obligaţia cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice trebuie să se realizeze numai în cadrul unui sistem legal de impuneri, care să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale. Normele constituţionale, atunci când fac referire la „sistemul legal de impuneri” şi la stabilirea veniturilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat „numai prin lege”, generează în sarcina statului nu numai obligaţia de a stabili un sistem care să ţină seama de realitatea specifică a contribuabililor, pe de o parte, şi de nevoile statului, adică de dimensiunile cheltuielilor publice, pe de altă parte, ci şi obligaţia ca acest sistem să se fundamenteze pe lege, deci pe un cadru legislativ riguros reglementat, clar şi coerent, care să asigure previzibilitate atât pentru contribuabil, cât şi pentru stat. Dreptul legiuitorului de a reglementa formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile constituţionale, nu este unul absolut, ci este supus exigenţelor constituţionale referitoare la principiul legalităţii şi securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor edictate. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Codul fiscal, unul dintre principiile fiscalităţii este cel referitor la certitudinea impunerii [art. 3 lit. b)] care vizează „elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine […]” (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, precitată, paragraful 89).
86. Or, textul de lege criticat prevede o bază impozabilă a cărei modalitate de calcul, aşa cum s-a arătat mai sus, este incertă şi insuficient reglementată, ceea ce este contrar prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie în coroborare cu cele ale art. 56 alin. (2) şi ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală. Pensiile au o anumită bază de calcul stabilită de legiuitor, ceea ce determină clasificarea acestora în pensii acordate pe baza principiului contributivităţii şi pensii de serviciu, însă, în ceea ce priveşte baza de impozitare a pensiilor de serviciu, aceasta nu poate fi o măsură care să echivaleze cu o diminuare a bazei de calcul al acestora, întrucât se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
De asemenea, a reţinut Curtea Constituţională că „în cazul pensiilor militare nu există componenta contributivă, iar întregul cuantum al pensiei se plăteşte de la bugetul de stat (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 118), ceea ce înseamnă că instituirea impozitului progresiv reglementat de art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal are în vedere această categorie de pensii.
96. ##### în vedere faptul că textul de lege ante referit face trimitere la cei doi indicatori analizaţi mai sus, nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, Curtea constată că şi această modalitate de calcul este neconstituţională, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie”.
Cu privire la această categorie de pensionari, Curtea a reţinut că: „având în vedere faptul că, în actualul context legislativ, pensiile militare sunt suportate integral de la bugetul de stat, Curtea reţine că acestea intră sub incidenţa dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie. O interpretare contrară ar însemna că unei categorii de cetăţeni, aşa cum este cazul militarilor, i se neagă dreptul la pensie, ca drept fundamental, pe motiv că pensia nu este stabilită pe principiul contributivităţii şi că nu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, ci din bugetul de stat. Or, dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2) consacră, printre altele, dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. O astfel de viziune este şi în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care menţionează că, deşi statele au libertatea deciziei de a institui sau nu un sistem de protecţie socială sau de a alege tipul sau nivelul prestaţiilor ce trebuie acordate, din momentul în care un stat contractant instituie o legislaţie prin care se prevede plata unei prestaţii sociale – indiferent că acordarea acestei prestaţii depinde sau nu de plata prealabilă a unor contribuţii -, această legislaţie trebuie considerată ca generând un interes patrimonial în temeiul câmpului de aplicare a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 104).
102. Întrucât pensia militară nu are parte contributivă care să beneficieze de protecţia art. 47 alin. (2) din Constituţie aşa cum a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii, rezultă că, în mod necesar, cadrele militare nu au garantată o pensie rezultată prin aplicarea principiului contributivităţii. Aşadar, situaţia cadrelor militare pensionate este incertă şi supusă variaţiei măsurilor luate potrivit politicii fiscale a statului, întrucât veniturile din viaţa pasivă a acestora depind exclusiv de posibilităţile financiare ale statului la un moment dat”.
Concluzionând, a reţinut Curtea Constituţională că: „în ceea ce priveşte instituirea unui sistem de impozitare proporţională progresivă asupra celorlalte pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, Curtea constată că legiuitorul a stabilit în mod variat modalitatea de calcul al acestor pensii, fără a avea un numitor comun al acestora, respectiv criterii fixe. Curtea observă că reglementările legale adoptate de-a lungul timpului au adus în discuţie impozitarea veniturilor din pensii în vederea sporirii veniturilor bugetului de stat, însă, dinamica legislativă demonstrează că instituirea impozitării progresive este, în fapt, imposibil de realizat din cauza modalităţii de calcul eterogene al pensiilor şi al bazelor de impunere, astfel încât numai impozitarea unică, proporţională cu valoare fixă este realistă în actualul context legislativ. În consecinţă, Curtea reţine că, având în vedere şi caracteristicile fiscalităţii, care nu poate diferenţia impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni, se impune aplicarea unui sistem de impozitare proporţională cu valoare fixă. Această concluzie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, în care s-a reţinut că persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii şi/sau indemnizaţii pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică acelaşi tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, singura condiţie impusă statului fiind aceea de a respecta principiul nediscriminării, astfel încât regimul fiscal privind pensiile obţinute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabil tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincţie între pensiile militare şi pensiile de serviciu (Decizia nr. ### din 15 decembrie 2020, paragraful 140).
105. Curtea subliniază că veniturile obţinute de beneficiarii pensiilor din sistemul public şi ai celor de serviciu stabilite prin legi speciale, inclusiv pensiile militare, au fost impozitate în perioada activă a acestora, tocmai pentru a contribui la cheltuielile publice, între care se află şi veniturile din pensii, astfel încât nu există niciun motiv rezonabil pentru a se realiza o impozitare progresivă sau excesivă în perioada pasivă a vieţii titularului pensiei. De altfel, Curtea constată că raţiunea diminuării treptate a procentului de impozitare aplicabil veniturilor din pensii, ajungând în prezent la 10%, procent cu privire la care se observă că este păstrat de legiuitor ca punct de referinţă pentru impozitarea pensiilor, a fost aceea de a reflecta cât mai fidel baza de calcul al pensiei, indiferent de tipul acesteia. Ca atare, sistemul de impozitare trebuie să fie identic pentru toţi beneficiarii de pensii, aşa cum s-a demonstrat în cele peste două decenii de aplicare a impozitului proporţional în valoare fixă, iar baza de calcul al pensiei, o dată stabilită de legiuitor, trebuie menţinută şi nu poate fi supusă unor modificări care, indirect, duc la diminuarea acesteia.
106. Curtea reţine şi că introducerea unui impozit progresiv asupra pensiilor de serviciu aflate în plată, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă, reprezintă un eveniment viitor şi incert de natură normativă, care afectează negativ un drept dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei. Or, un drept patrimonial deja dobândit nu poate fi repus permanent în discuţie, starea de incertitudine şi nesiguranţă neputând fi opusă unei situaţii juridice certe şi definitiv consolidate. Aşa cum a reţinut Curtea în jurisprudenţa sa, neretroactivitatea este o garanţie pentru cetăţean, o protecţie constituţională acordată în beneficiul său. Securitatea juridică cere şi impune o protecţie ascendentă, de sporire a garanţiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit. Orice încercare de reconsiderare a cuantumului veniturilor din pensiile aflate în plată prin impozitarea progresivă şi ascendentă a acestora afectează securitatea juridică în componenta garanţiei de neretroactivitate a legii (a se vedea, în sensul celor de mai sus, mutatis mutandis, Decizia nr. ### din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragrafele 54-57, precum şi Decizia nr. ### din 2 august 2023, paragrafele 145 şi 147-150).
În ceea ce priveşte efectele acestei decizii, Curtea Constituţională a stabilit faptul că, sub aspectul efectelor Deciziei nr. ###/19.12.2024, repararea prejudiciului patrimonial cauzat beneficiarilor pensiilor de serviciu aflate în plată se va realiza ex officio, indiferent dacă aceştia au promovat sau nu o acţiune în justiţie, începând cu data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislaţiei, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2024, cu luarea în considerare, potrivit legii, a modificării plafonului neimpozabil prevăzut de art. 101 din Codul fiscal.
În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal, în forma vigoare la data prezentei, „Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 10% asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat potrivit art. 100”, iar conform art. 100 alin. (1) din același act normativ, „Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei”.
În aceste condiţii, Tribunalul constată că este lipsit de relevanţă dacă pârâta a calculat corect sau nu impozitul progresiv asupra pensiei reclamantului, câtă vreme acesta a fost calculat şi reţinut în temeiul unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale, iar efectele neconstituționalității se produc încă de la data introducerii impozitului progresiv în fondul activ al legislației, respectiv de la 01.01.2024.
##### în vedere şi prevederile art. 147 alin. (4) teza a II-a din Constituţie referitoare la efectul general obligatoriu al Deciziilor Curţii Constituţionale, efect ce vizează atât dispozitivul, cât şi considerentele unei astfel de decizii, pentru considerentele anterior expuse, Tribunalul va obliga pârâta să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil.
Totodată, Tribunalul va obliga pârâta să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlul de impozit, începând cu data de 01.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu Decizia nr. ###/2024 a Curţii Constituţionale.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului de actualizare a sumelor cu rata indicelui de inflaţie, precum și de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare, aferente sumelor rezultate din recalcularea impozitului, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 1.535 alin. (1) și (2) din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În lipsa unei convenţii daunele moratorii pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală aferentă.
În ceea ce priveşte dobânda legală, în sensul art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 13/2011, aceasta este datorată pentru neîndeplinirea obligaţiei băneşti la scadenţă și are funcţie penalizatoare, preluată şi în denumire. Ordonanța este aplicabilă nu pentru a extrage efectul propriu-zis al curgerii dobânzilor, stabilit pe baza prevederilor Codului civil, ci doar pentru a sancţiona modul de calcul al cuantumului acestui accesoriu, ale cărui determinări trebuie să fie conforme legii în vigoare în intervalul pentru care se calculează.
În consecință, instanța va dispune obligarea pârâtei să achite reclamantului dobânda legală penalizatoare, aferentă diferențelor de impozit acordate prin prezenta hotărâre.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 1.535 alin. (2) din Codul civil, prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor şi beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ţine seama şi de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului. Indicele de inflaţie reprezintă un calcul matematic aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piaţă şi prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflaţi în circulaţie și care trebuie sa fie astfel aduşi la actuala lor putere de cumpărare.
În atare situaţie, faţă de dispoziţiile enunţate mai sus, instanţa va dispune obligarea pârâtei la actualizarea cu indicele de inflaţie a diferențelor de impozit acordate prin prezenta hotărâre.
##### în vedere considerentele de fapt și de drept menționate, instanța va admite cererea de chemare în judecată, va dispune obligarea pârâtei să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil; va dispune obligarea pârâtei să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlul de impozit, începând cu data de 01.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu Decizia nr. ###/2024 a Curţii Constituţionale, sume actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii; va dispune obligarea pârâtei să achite reclamantului dobânda legală penalizatoare, aferentă sumelor rezultate din recalcularea impozitului, de la data reținerii fiecărei sume și până la data plății efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂŞTE:


Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ########## ######, având CNP #############, cu domiciliul în Splaiul Unirii, nr. 8, ### ##, ### #, ### #, ### ##, sector 4, București, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, cu sediul în #### ###### ######## ### ##, sector 6, București, cu citarea CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, cu sediul în Piaţa ###### ###########, nr. 1-3, sector 1, București.
Dispune obligarea pârâtei să recalculeze impozitul aferent pensiei reclamantului prin aplicarea unei cote unice de 10%, cu respectarea plafonului neimpozabil.
Dispune obligarea pârâtei să restituie reclamantului sumele reţinute suplimentar cu titlul de impozit, începând cu data de 01.01.2024 şi până la data aplicării modalităţii de impozitare conforme cu Decizia nr. ###/2024 a Curţii Constituţionale, sume actualizate cu rata indicelui de inflaţie la data plăţii.
Dispune obligarea pârâtei să achite reclamantului dobânda legală penalizatoare, aferentă sumelor rezultate din recalcularea impozitului, de la data reținerii fiecărei sume și până la data plății efective.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul București – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunțată azi, 08.05.2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

Preşedinte,

Citeste pe larg

Tribunalul da solutii fara a mai astepta publicarea hotararii ICCJ, completul pentru solutionarea unor chestiuni de drept.

Ciucanii continua sa ceara restituirea supraimpozitului desi nu au platit din pensia cuvenita nici impozit. Culmea este ca tot un pensionar MAI, am mai prezentat anterior un alt caz, nu intelege mecanismul de impozitare a pensiilor stabilite dupa 15 09 2017, desi se presupune ca aceasta categorie de pensionari a lucrat profesional cu legea. 

242 rezultate 
„: ######## ###### ######## Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul ###### ####### ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, având ca obiect „pretenţii – impozit”. Dezbaterile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 03.04.2025, parte integrantă”
„: ######## ###### ######## Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ##### ### ########### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu citarea CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect „pretenţii – impozit”. Dezbaterile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă”
„ DE PENSII SECTOR 4, pârât CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenții impozit La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat”
„ judiciar ##### ######### Grefier #### ###### ####### Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ######## ##### şi pe pârât #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI, având ca obiect pretenții impozit La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei”
„ judiciar ##### ######### Grefier #### ###### ####### Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ########## ####### ##### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect pretenții impozit La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile Procedura legal îndeplinită. S-a”
„ judiciar ##### ######### Grefier #### ###### ####### Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant SINDICATUL NAŢIONAL PRO LEX, reclamant #### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect pretenții IMPOZIT La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanţii prin av”

Citeste pe larg

Tribunalul da solutii fara a mai astepta publicarea hotararii ICCJ, completul pentru solutionarea unor chestiuni de drept.

Ciucanii continua sa ceara restituirea supraimpozitului desi nu au platit din pensia cuvenita nici impozit. Culmea este ca tot un pensionar MAI, am mai prezentat anterior un alt caz, nu intelege mecanismul de impozitare a pensiilor stabilite dupa 15 09 2017, desi se presupune ca aceasta categorie de pensionari a lucrat profesional cu legea. 

242 rezultate 
„: ######## ###### ######## Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul ###### ####### ###### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, având ca obiect „pretenţii – impozit”. Dezbaterile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 03.04.2025, parte integrantă”
„: ######## ###### ######## Pe rol se află soluţionarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta ##### ### ########### în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu citarea CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect „pretenţii – impozit”. Dezbaterile în fond au fost consemnate în încheierea de şedinţă”
„ DE PENSII SECTOR 4, pârât CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect pretenții impozit La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată, acţiune scutită de taxă timbru, s-a solicitat”
„ judiciar ##### ######### Grefier #### ###### ####### Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ##### ######## ##### şi pe pârât #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCURESTI, având ca obiect pretenții impozit La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile Procedura legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei”
„ judiciar ##### ######### Grefier #### ###### ####### Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant ########## ####### ##### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect pretenții impozit La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu au răspuns părţile Procedura legal îndeplinită. S-a”
„ judiciar ##### ######### Grefier #### ###### ####### Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamant SINDICATUL NAŢIONAL PRO LEX, reclamant #### ###### şi pe pârât #### DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, având ca obiect pretenții IMPOZIT La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns reclamanţii prin av”

Citeste pe larg

Dupa Decizia CCR, care a declarat neconstitutional art. 101 din Codul Fiscal de instituire a unui impozit progresiv asupra componentei necontributive a pensiilor de serviciu si militare, a ramas fara obiect solutionarea chestiunii de drept privind modul cum casele de pensii au calculat supraimpozitul. 
Indiferent cum a fost calculat, in baza deciziei CCR, toti cei care au avut retineri din pensie cu titlul de impozit progresiv, peste procentul de 10% din baza de impozitare prevazuta de art. 100 din Codul Fiscal, cu modificarile ulterioare, au dreptul la restituirea, prin lege sau prin hotarare judecatoreasca, a sumelor retinute in plus. 
Nu au drept de actiune cei care s-au pensionat dupa 15 09 2017, asa cum Tribunalul Bucuresti s-a pronuntat in actiunea calificata ca fiind lipsita de interes,  prezentata in topicul anterior.


Citeste pe larg