By:
On:
In: impozit pe pensii, Legea 80/1995, OMM/SOSP

 Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului  CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul  1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete. 

Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!

Art. 11

„(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade,  legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati. 
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul. 
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii.  Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare  a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM. 
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda   prin plafonare. 
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat  de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat. 
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:

Camaradul a formulat urmatorul comentariu: 

„Despre principiul „Tempus Regit Actum” am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.

Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995,  pensiile, inclusiv pensiile militare  nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:

110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării. 

Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu „Tempus Regit Actum”, la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.

In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila „LEX TERTIA” care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):

Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii…..

Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, 

Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume „Specialia Generalibus Derogant” respectiv „Generalia Specialibus Nonderogant”. Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:

100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
 
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: „Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.”

L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:

„Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.”

Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a  soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea  art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, „doar pe hartie”.

Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?

Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.


O seara placuta!
Camaradul

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Legea 80/1995, OMM/SOSP

 Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului  CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul  1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete. 

Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!

Art. 11

„(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade,  legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati. 
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul. 
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii.  Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare  a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM. 
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda   prin plafonare. 
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat  de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat. 
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:

Camaradul a formulat urmatorul comentariu: 

„Despre principiul „Tempus Regit Actum” am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.

Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995,  pensiile, inclusiv pensiile militare  nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:

110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării. 

Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu „Tempus Regit Actum”, la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.

In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila „LEX TERTIA” care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):

Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii…..

Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, 

Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume „Specialia Generalibus Derogant” respectiv „Generalia Specialibus Nonderogant”. Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:

100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
 
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: „Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.”

L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:

„Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.”

Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a  soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea  art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, „doar pe hartie”.

Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?

Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.


O seara placuta!
Camaradul

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Legea 80/1995, OMM/SOSP

 Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului  CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul  1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete. 

Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!

Art. 11

„(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade,  legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati. 
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul. 
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii.  Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare  a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM. 
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda   prin plafonare. 
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat  de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat. 
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:

Camaradul a formulat urmatorul comentariu: 

„Despre principiul „Tempus Regit Actum” am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.

Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995,  pensiile, inclusiv pensiile militare  nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:

110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării. 

Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu „Tempus Regit Actum”, la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.

In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila „LEX TERTIA” care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):

Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii…..

Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, 

Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume „Specialia Generalibus Derogant” respectiv „Generalia Specialibus Nonderogant”. Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:

100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
 
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: „Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.”

L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:

„Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială.”

Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a  soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea  art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, „doar pe hartie”.

Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?

Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.


O seara placuta!
Camaradul

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Textul  art. XVIII lit. b) din Legea nr. 282/2023

Sa presupunem ca avem o pensie de magistrat ajuns la limita de varsta standard si pensia i-a fost calculata si in sistemul contributiv.
Pensia bruta sa fie 16 000 lei din care componenta contributiva este de 6 000 lei iar componenta necontributiva este de 10 000 lei. 
Prin deducerea componentei neimpozabile, partea impozabila se reduce la 14 000 lei, astfel ca partea contributiva de 6 000 lei se impoziteaza cu 10% iar diferenta necontributiva impozabila de 8 000 lei se impoziteaza progresiv cu 10%, 15% si 20%,  asa cum spune textul de lege.
In topicul anterior am convenit ca in anul 2024 ar fi un castig mediu brut de 7 300 lei si un castig mediu net de 4 270 lei, pentru a determina transele de impozitare.
Conform textului de lege ilustrat si in schema de mai sus, componenta contributiva de 6000 lei plus suma de 4 270 lei, partea egala cu castigul salarial net din componenta necontributiva, se impoziteaza cu 10%. 
Asadar, din imensa pensie de 16000 lei, suma de  6 000 +4 270=10270 lei se impoziteaza cu 10%, rezultand un impozit de 1 027 lei.
Din totalul componentei necontributive impozabile de 8 000 lei mai ramane de impozitat suma de 8 000 – 4 270 lei =3 730 lei, suma mai mica decat castigul mediu brut de 7 300 lei, astfel ca intreaga aceasta suma  se va impozita cu 15%, nemairamanand niciun leu de impozitat cu 20%.
3 730 x15%=560 lei.
Total impozit 
1 027+ 560 =1 587 lei 

Las cititorilor placerea de a calcula, pe baza celor scrise in topicul anterior, ce impozit va plati un militar dintr-o pensie de 16 000 lei, calculata numai in varianta necontributiva, pentru a intelege de ce sunt discriminati pensionarii militari prin supraimpozitare, cand nu li se calculeaza si componenta contributiva a pensiei militare la atingerea varstei standard de pensionare.
Ce impozit ar plati un militar a carui pensie ar avea, la atingerea varstei standard de pensionare,  un cuantum calculat contributiv mai mare decat cuantumul special, calculat procentual dintr-o baza de calcul? Ar fi scutit de supraimpozitare, potrivit ART. XVIII lit. a) din Legea nr. 282/2023.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
In interpretarea concordanta cu procedura de stabilire a  bazei de impozitare existenta in prezent, suma din venitul lunar  din pensie mai mare de 2000 lei, partea neimpozabila, pana la limita castigului salarial   mediu net se impoziteaza normal, ca si pana in prezent,  cu 10%.
Partea din venitul din pensie cuprinsa intre castigul salaraial mediu net si castigul salarial mediu brut se supraimpoziteaza cu 15%, ia suma ca depăseste castigul lunar mediu brut se supraimpoziteaza cu 20 %.
In cazul in care venitul din pensie este 10 000 lei, castigul salarial brut este 7 300 lei, iar castigul salarial net este 4 270 lei, suma transelor de impozitare ar fi:
(4270-2000) x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-7300) x 20% =227+ 455+540=1 222 lei

 

Exista si interpretarea banditeasca a textului de lege, potrivit careia: 
-transa de impozitare de 10% este egala cu castigul mediu net, deci se majoreaza cu 2000 lei fata de prima interpretare, 
-transa de 15% este diferenta dintre castigul salarial brut si castigul salarial net, deci se pastreaza ca marime, in schimb 
-transa de 20%, aplicabila doar pensiilor de serviciu mai mari decat castigul mediu brut, se reduce cu 2000 lei.
Astfel spus, deducerea neimpozabila de 2000 lei se transfera din transa de impozitare de 10% la transa de impozitare de 15% sau, dupa caz, la cea de 20%, in beneficiul grangurilor.
Sunt mai mult ca sigur ca Metodologia de aplicarea Legii nr. 282/2023, fiind redactata de aceiasi economisti carora le-a fatat mintea sa scada deducerea neimpozabila de 2000 lei din venitul lunar din pensie, iar transele de impozitare sa le aplice pe  diferenta ramasa din venitul lunar,  va valida varianta care-i avantajeaza tot pe cei cu pensii de serviciu mai mari decat castigul  salarial mediu brut.
Potrivit acestei interpretari favorabile celor cu pensii mai mari decat castigul salarial mediu brut, suma transelor de impozitare ar fi urmatoarea:
4270 x 10% + (7300-4270) x 15% + (10 000-2000-7300) x 20%=
427 + 455+ 140=1 022 lei

Acesta este textul de lege:

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023
Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari –> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii speciale, Plx 244/2023

 

19.10.2023     promulgata prin Decret nr. 1276/2023
      devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Citeste pe larg