By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, pensii militare, pensii speciale, plx 540/2024

 Explicatiile date de ministrul Bolos.

Se asteapta publicarea in MO a celor 2 decizii ale CCR privind supraimpozitarea pensiilor speciale si actualizarea pensiilor militare.

In perioada 10-14 februarie va fi o vizita a Comisiei Europene dupa care urmeaza o scrisoare de suspendare a cererii de plata nr. 3 din PNRR cu termen de remediere de 6 luni.

Bolos anunta ca Guvernul va remedia problemele care au impus suspendarea cererii de plata nr. 3 pana la 31 martie 2025.

Cred ca problema supraimpozitarii va fi rezolvata prin emiterea unei noi legi care sa reimpuna supraimpozitarea in conditiile admise de CCR.

In privinta Legii de actualizare a pensiilor militare, nu se stie cine a informat Comisia Europeana ca actualizarea ar presupune o majorare generala a tuturor pensiilor militare. In realitate, ea este o masura reparatorie pentru mai bine de 50% dintre pensionarii militari, ramasi cu pensiile inghetate la nivelul anului 2017. Este doar ceea ce se spune de toti atatia ani ca trebuie atenuate inechitatile din sistemul pensiilor militare. Cam asta ar trebui sa inteleaga Comisia Europeana. Altfel, actualizarea va fi amanata sine die, chiar daca vor fi respinse obiectiunile lui Weber la CCR, ori vor fi din nou recalculate contributiv toate pensiile speciale si militare, cum cerea jalonul 215.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii

Transcriptul discursului AICI

 „Nu poți clădi o societate echitabilă în care oamenii capătă mai multă putere economică, fără a avea însă și recunoaștere socială.

De aceea, pe termen mediu, prioritatea acestui Guvern este să refacă structura economică și socială a comunității. Și să pună la baza acestui proces RESPECTUL pentru munca fiecăruia și, mai ales, pentru modul în care este cheltuit banul public! Cetățeanul a servit mult prea mult timp statul. Este timpul ca și statul să își facă corect treaba față de cetățean.

Și voi da un exemplu, cu riscul de a ostiliza anumite categorii, cum ar fi magistrații.

NU pot sta cu mâinile în sân după decizia Curții Constituționale care a eliminat supraimpozitarea pensiilor speciale! O asemenea decizie produce tocmai FRUSTRARE și INECHITATE față de restul cetățenilor!

De aceea, acest Guvern va căuta soluții pentru a crește în 2025 pensiile mici, pensiile celor care chiar au nevoie de așa ceva. Și de a veni cu o lege a salarizării care să nu mai fie despre cât primește nu știu cine în plus la salariu, ci de cât câștigi în funcție de cât muncești. Iar aici lucrurile trebuie separate foarte clar.

Sporurile și primele nu mai trebuie să fie o obligație lunară, cum au ajuns, din păcate, acum. Beneficiile trebuie să premieze performanța, trimestrial sau anual, exact ca în sistemul privat.

Acesta trebuie să fie etalonul. Angajații de la stat trebuie să își justifice activitatea prin raportări similare ca în mediul privat. Plimbatul de dosare între etaje, cafelele și meniul de la bufet nu înseamnă performanță.

Vrei spor de fonduri europene 50% din salariu? Atunci trebuie să atragi maximumul din target. Dacă ai absorbție 1% la finalul lunii, atunci tot 1% din acest spor îl vei încasa. Este foarte simplu și corect.

Totodată, trebuie să ne îndreptăm foarte rapid către elaborarea unui nou statut al funcționarului public.”

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii

 

COMUNICAT DE PRESĂ, 19 decembrie 2024

I. În ședința din data de 19 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal sunt neconstituționale.

În esență, Curtea a constatat că, în ceea ce privește modalitatea de calcul a impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor, precum și pe doi indicatori variabili [câștigul mediu salarial brut și câștigul mediu salarial net], textul nu precizează care este în concret modalitatea de calcul a părții contributive, respectiv perioada la care se raportează partea contributivă a venitului din pensii, ceea ce determină încălcarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție. De asemenea, Curtea a reținut că raportarea la aceiași indicatori variabili se menține și în cazul pensiilor care au doar componentă necontributivă, respectiv pensiile militare.  Din moment ce indicatorii folosiți în formula de calcul nu sunt constanți, iar valoarea lor se stabilește anual, o dată cu adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv, textul de lege criticat creează premisele pentru ca pensia aflată în plată să fie permanent repusă în discuție și să fie supusă unei recalculări anuale, prin raportare la fiecare nou nivel al câştigului salarial mediu brut și al câștigului salarial mediu net, ceea ce încalcă dispozițiile art.1 alin.(3) și (5), precum și ale art.15 alin.(2) din Legea fundamentală.

Totodată, Curtea a observat că legiuitorul are dreptul de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile Legii fundamentale, însă acest drept este supus cerințelor constituționale referitoare la principiul legalității și securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor.

Curtea a constatat că, în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil.

*

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 CCR va dezbate in sedinta din 17 12 2024 un nr de 21 de sesizari ale instantelor prin care magistratii au invocat, in cursul anului 2024, neconstitutionalitatea art. 101 din Codul Fiscal, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 privind pensiile de serviciu.

Daca magistratii vor avea castig de cauza, si ar fi multe sanse, avand in vedere ca si judecatorii CCR sunt afectati de supraimpozitare, prin ricoseu…. si miltarii s-ar numara printre beneficiari.

De precizat ca pana la varsta de 65 an, pensiile magistratilor sunt calculate si platite exclusiv necontributiv de catre Casele Teritoriale de pensii. Componenta contributiva o primesc de la BASS, dupa implinirea varstei de 65 ani.

Amanarea deciziei ICCJ, in dosarele privind rezolvarea chestiunii de drept privind impozitarea progresiva, s-ar putea sa aiba legatura cu decizia CCR care este asteptata pe 17 decembrie.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii
Desi nu au existat norme de aplicare a noului impozit progresiv, introdus in Codul Fiscal prin Legea 282/2023, toate cele trei case de pensii sectoriale au aplicat in mod uniform impozitarea, luand de buna o indrumare a Casei Nationale de Pensii, respectiv aplicarea cotelor diferentiate de impozitare pe intreg cuantumul brut al pensiei, in continuarea plafonului neimpozabil de 2000 sau 3000 lei. 
Au fost doua categorii de actiuni in justitie: 
-O prima categorie a urmat calea, indicata de cateva structuri asociative, a contestarii dreptului Legislativului de a impozita progresiv numai pensiile de serviciu, actiunea principala fiind insotita de exceptia de neconstitutionalitate a art. 101 alin (2). 
Este o cale neindicata, mai ales ca multi au ales calea sesizarii completelor de asigurari sociale si multe instante  s-au desesizat, trimitand cauzele la completele de contencios administrativ. Chiar si actiunile  care au trecut de purgatoriul competentei de judecata trebuie sa astepte pana cand CCR se va decide sa puna in dezbatere exceptiile de neconstitutionalitate.
-A doua categorie a urmat calea mai scurta, indicata si pe acest blog, de a sesiza tribunalele cu actiuni prin care sa se constate aplicarea gresita a articolelor 100 si 101 din Codul Fiscal. Majoritatea Tribunalelor sesizate cu asemenea actiuni, pana la intrarea in vigoare a OUG 62/2024 , au si pronuntat sentinte potrivit carora cotele de impozitare se aplica numai pe cuantumul pensiei brute, cuantum  ramas dupa deducerea sumei neimpozabile de 2000 sau 3000 lei.
Actiunile din cea de-a doua categorie formulate dupa intrarea in vigoare a OUG 62/2024 au ajuns la ICCJ care, astazi, va dezlega modul de aplicare a impozitarii progresive sau va considera sesizarea inadmisibila si va lasa chestiunea la latitudinea instantelor, neexistand nicio dificultate in judecarea spetei juridice.
Solutia pe ca o va da astazi ICCJ se adreseaza in primul rand instantelor care au primit sau vor primi sesizari al caror obiect este aplicarea gresita a impozitarii progresive de catre Casele de Pensii sectoriale sau teritoriale. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

   Extras din Comunicatul de dupa sedinta din 04 12 2024 a Guvernului.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum şi pentru reglementarea altor măsuri


-Clarificarea regimului fiscal aplicabil în cazul veniturilor din pensii obținute din străinătate, în sensul că acestea se supun impozitării prin aplicarea cotei de impozit de 10% asupra venitului impozabil lunar stabilit prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei.


-Necesitatea acestor clarificări a fost determinată de măsurile privind impozitarea veniturilor din pensii introduse prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind odul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și are ca scop înlesnirea îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabilii care realizează astfel de venituri.

Mai multe amanunte dupa publicarea ordonantei in MO.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Ciolacu s-a tinut de cuvant! Ordonanta a si fost publicata in MO.

Pe ordinea de zi a sedintei de guvern din data de 11 09 2024

 -ANALIZA referitoare la PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind modificarea art. III din Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și stabilirea unor măsuri fiscale

-ANALIZA referitoare la PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru completarea Legii nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și stabilirea unor măsuri fiscale

Ciolacu a afirmat la A3 ca in sedinta de guvern de  maine problema venitului neimpozabil pentru pensiile militare.

UPDATE

Suparatul @Alexandru a obținut si textul OUG!

ATENTIE CASE de Pensii de toate categoriile!

In Nota de fundamrtare a ordonantei se spune explicit ca plafonul neimpozabil se deduce din venitul din pensie, nu numai din prima. transa de impozitare,

Sa vedem reactia magistratilor, grefierilor, diplomatilor, pilotilor civili si functionarilor parlamentari pensionari speciali, care au si pensii contributive pentru limita de vârsta si care raman in continuare exclusi de la plafonul neimpozabil de 3000 lei. Asa a fost in declaratii, dar proiectul de ordonanta elimina discriminarea acestor categorii.

Pana pe 21 10 2024, CPS-urile vor deduce plafonul neimpozabil tot din prima tranșă de impozitare, nu din cuantumul brut al pensiei stabilite inainte de 2018, fie ca plafonul este de 2000 sau 3000 lei.

Avizul Consiliului Legislativ poate fi citit AICI.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 Pe ordinea de zi a sedintei de guvern din data de 11 09 2024

 -ANALIZA referitoare la PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind modificarea art. III din Legea nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și stabilirea unor măsuri fiscale

-ANALIZA referitoare la PROIECTUL DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru completarea Legii nr. 244/2024 pentru modificarea alin. (1) al art. 100 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și stabilirea unor măsuri fiscale

Ciolacu a afirmat la A3 ca in sedinta de guvern de  maine problema venitului neimpozabil pentru pensiile militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii

 „Guvernul va majora la 3.000 de lei pragul până la care pensiile nu sunt impozitate și pentru pensionarii militari, conform surselor guvernamentale consultate de Economedia. Executivul urmează să dea o ordonanță de urgență în acest sens.”


Informatia concorda cu ce s-a scris pe contul fb al lui Ciolacu.

Ordonanta ar trebui votata in sedintele Guvernului din urmatoarele 2 saptamani, pentru a fi aplicata de la 01 10 2024.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Casa sectoriala MAI, impozit pe pensii

 Casele Sectoriale de Pensii continua sa trimita Intampinari puerile in procesele intentate de pensionarii militari, caze in care se contesta retineri ilegale din pensii, desi sunt zeci de procese  in care tribunalele au respins exceptiile si apararile prin care se incearca sa se justifice modul in care s-a aplicat noul impozit progresiv pe pensiile de serviciu necontributive . 

CPS a MAI a redactat o Intampinare si o foloseste in oricare proces in care reclamantii cer restituirea impozitului calculat gresit sau se invoca discriminarea prin lege a beneficiarilor pensiilor de serviciu.

Tribunalele au decis deja ca sunt competente sa judece asemenea cauze  completele de asigurari sociale, daca se invoca retineri ilegale de pensii cu titlu de impozit,  sau completele de contencios administrativ, daca se contesta constitutionalitatea articolului 101 din Codul Fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023.

Cu toate acestea, CPS-urile continua sa ridice aiurea exceptii de necompetenta materiala, cum observam si in intampinarea de mai jos.

Din mai bine de jumatatea numarului de  pensionarii militari platitori de impozite, cei pensionati dupa 15 09 2017 nu platesc impozit din cuantumul in plata acordat, doar 130 s-au adresat cu actiuni in instante pentru restiturea impozitului, multi dintre ei, prost sfatuiti,  invocand sesizarea CCR pentru discriminare, astfel ca dosarele vor astepta ani pana se va pronunta CCR.

Data de 21 10 2024 este hotaratoare pentru cei care au soliciatat restituirea retinerilor ilegale din pensii, prin aplicarea gresita a art. 101 din Codul fiscal. Atunci, ICCJ, sesizata de mai multe tribunale, in baza OUG nr. 62/2024,  va pronunta o hotarare de dezlegare a unei cherstiuni de drept legata de aplicarea art. 101 din Codul Fiscal in calculul impozitului progresiv pe venitul impozabil din pensiile militare.

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, pensii magistrati

Toate sunt logice in solutia instantei, numai ca la dosar nu sunt probe care sa ateste ca judecatorul indeplineste conditiile din art. 213 alin(4) din Legea nr. 303/2022, respectiv daca indeplineste si condițiile de varsta pentru acordarea unei pensii pentru limita de varsta  in sistemul public.

Art. 213

(4) La data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, casa de pensii competentă stabilește, din oficiu, pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu. 


Hotarâre nr. 5663/2024 din 28.08.2024 pronunțată de Tribunalul București, cod RJ 729647893 (https://www.rejust.ro/juris/729647893)

   
Cod ECLI:RO:TBBUC:2024:006.######
Dosar nr. ####/3/2024

#######
TRIBUNALUL BUCUREŞTI
SECŢIA A VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA NR. ####
Şedinţă publică din: 28.08.2024
Tribunalul constituit din:
Preşedinte: ######## #### #######
Asistent Judiciar: ###### ########
Asistent Judiciar: #### ###### ########
Grefier: ####### ####### ########

Pe rol soluționarea cererii formulată de reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, având ca obiect pretenţii.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din 21.08.2024, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute de art. 396 din Codul de procedură civilă, a amânat pronunţarea pentru data de 28.08.2024, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei, constată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.02.2024, sub nr. de dosar ####/3/2024, reclamanta ######## #########, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI a solicitat următoarele:
– obligarea pârâtei la calcularea în mod legal a impozitului aferent pensiei prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, având în vedere că pensia sa are o parte contributivă;
– dacă pârâta nu dorește să ia în calcul partea contributivă, obligarea acesteia la calculul componente i contributive în sensul emiterii unei decizii care să cuprindă componenta contributivă și cea necontributivă, urmând ca apoi să calculeze în mod legal impozitul aferent pensiei cu aplicarea corectă a art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal;
– obligarea pârâtei la restituirea diferențelor de pensie reținute nelegal cu titlu de impozit, actualizate cu indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale penalizatoare, începând cu luna ianuarie 2024 și până la data plății efective.
În motivare, a arătat că a în luna ianuarie 2024 a primit pensia și cuponul de pensie, observând că impozitul a fost de 4.076 lei, ce a fost calculat prin aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul Fiscal. #### de această situație a formulat o cerere adresată pârâtei, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal și restituirea sumelor, însă răspunsul pârâtei a fost că impozitul a fost calculat corect. Reclamanta a subliniat că pensia sa are două componente, una contributivă și una necontributivă, astfel că i-au fost reținute în mod nelegal sume de bani, întrucât impozitul datorat în urma aplicării dispozițiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal este în cuantum de 3.0001 lei, conform calculelor pe care le-a detaliat.
În drept, s-au invocat art. 194 și următoarele din Codul de procedură civilă, art. 108, art. 153 și art. 15411 din Legea nr. 263/2010, art. 1.531 alin. (1) și (2), art. 1.535 din Codul civil, art. 213 alin. (4), art. 82 alin. (2) și (8) din Legea nr. 303/2004, art. 211 alin. (1) și (7) din Legea nr. 303/2022,
În probațiune, s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 10.04.2024, pârâta a depus întâmpinare (fila 37 vol. I), prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei de Pensii a Municipiului București, având în vedere că reținerea sumelor cu titlu de impozit progresiv s-a realizat în baza art. 101 din Codul Fiscal, conform adresei nr. A70615/I/A765 din 30.10.2023 a Casei Naționale de Pensii Publice.
În drept, a invocat art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă, precum și Legea nr. 341/2004.
În probațiune, a depus în copie dosarul administrativ de pensie al reclamantei.

La data de 27.05.2024, reclamata a depus răspuns la întâmpinare (fila 43 vol. I).

La termenul din data de 29.05.2024 (fila 3 vol. I), instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, invocată din aceasta prin întâmpinare, iar sub aspectul probatoriului a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând probele, Tribunalul reține:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului București, instanța reține că este neîntemeiată.
Obiectul acțiunii de față derivă dintr-un raport juridic specific, și anume, raportul juridic de pensie, astfel că subiectele acestui raport sunt persoana care beneficiază de o pensie și organul care are competențe în stabilirea și plata pensiei.
##### în vedere că potrivit art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010, pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii, precum și că potrivit art. 131 alin. (4) din același act normativ, #### de pensii a municipiului București şi casele judeţene de pensii sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică, tribunalul reține că pârâta #### de Pensii a Municipiului București are competența de stabilire și plată a pensiei de care beneficiază reclamanta.
Prin urmare, subiectul pasiv al raportului juridic litigios, astfel cum a fost dedus judecății, este #### de Pensii a Municipiului București..
În condițiile în care există identitate între acest subiect și persoana chemată în judecată rezultă că pârâta are calitate procesuală pasivă în proces.
Toate aserțiunile pârâtei referitoare la destinatarul sumei reținută cu titlul de impozit sunt irelevante sub aspectul calității procesuale pasive, întrucât reclamanta nu a solicitat restituirea impozitelor în considerarea vreunei neconstituționalități a textelor legislative prin care s-a stabilit impozitarea pensiilor, ci a învederat că pârâta nu a aplicat în mod corect dispozițiile legale care reglementează această impozitare.
Invocând această aplicare eronată a normelor legale reclamanta a susținut că pârâta i-a reținut un impozit mai mare decât cel datorat și, prin urmare, i-a plătit pensia netă într-un cuantum mai mic decât cel cuvenit.
Or, în acest context, sumele a căror restituire o solicită reclamanta au natura juridică de diferențe de pensie, iar nu de impozit și, prin urmare, pentru aceste diferențe de pensii pretinse pârâta are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, în fapt, Tribunalul reține că reclamanta beneficiază de pensie de serviciu, conform art. 82 din Legea nr. 303/2004, începând cu data de 15.09.2009, prin Decizia nr. ######/01.10.2009.
La data de 05.02.2024, reclamanta s-a adresat Casei de Pensii Sector 4 București cu solicitarea de calculare în mod legal a impozitului aferent pensiei sale, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal (fila 16 vol. I), răspunsul pârâtei fiind în sensul că având în vedere venitul lunar din pensiei al reclamantei are doar componentă necontributivă, regimul de impozitare aplicabil este cel reglementat la art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal (fila 19 vol. I).
În prezenta cauza, reclamanta susține în esență pârâta a procedat la calcularea şi reţinerea impozitului progresiv asupra pensiei sale de serviciu ale reclamanţilor, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin 2 lit. c) din Cod fiscal, astfel cum a fost modificat Legea nr. 282/2023, aşadar fără a determina, în prealabil, cota contributivă din pensiile acestora.
În drept, potrivit art. 107 din Legea nr. 263/2010, „(1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.”, iar potrivit art. 101 din Codul Fiscal, astfel cum a fost modificat legea nr. 282/2023:
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul, potrivit prevederilor prezentului articol, la data efectuării plăţii pensiei, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. Impozitul reţinut este impozit final.
(2) Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât şi componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câştigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabileşte prin deducerea din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b) şi a impozitului pe venit.
Din analiza înscrisurilor depuse de pârâtă (filele 67-68 vol. I), dar și din răspunsul administrativ comunicat de către pârâtă reclamantei în luna februarie 2024 (filele 18-19 vol. I), tribunalul constată că pârâta a calculat cotele de impozit progresiv cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, aşadar, fără a calcula cota contributivă din pensia reclamantei.
În ce priveşte magistraţii, tribunalul observă că aceştia contribuie pe întreaga durată a carierei lor la bugetul asigurărilor sociale de stat, astfel că sub acest aspect stabilirea componentei contributive din pensie este posibilă, nefiind incidente dispoziţiile art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal.
De asemenea, tribunalul observă că dispoziţiile Legii nr. 304/2004 sunt suficient de clare pentru a se putea determina cota contributivă din pensie.
Astfel, potrivit art. 94 din Legea nr. 263/2010: „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie”, iar potrivit art. 95 alin. (1) din acelaşi act normativ: „Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare”
În plus, potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010: „(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv. (2) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică”
Totodată, Tribunalul reţine că potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (8) din Legea nr. 304/2004, sub imperiul căreia s-au deschis drepturile de pensie ale reclamantei, „Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.”, precum și că dispoziţii identice se regăsesc şi în cuprinsul art. 211 alin. (7) din Legea nr. 303/2022.
Astfel, împrejurarea că pensia stabilită în favoarea reclamantei în baza art. 82 din Legea nr. 303/2004 are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă nu poate avea altă semnificaţie decât aceea că, la data acordării acesteia, aceasta îndeplinea atât condiţiile de vârstă, cât şi pe cele de stagiu de cotizare pentru a beneficia de pensie.
Drept urmare, se observă că dispoziţiile legale incidente în cauză cuprind toate elementele necesare determinării componentei contributive a pensiei de serviciu a reclamantei, singurul element cu relevanţă sub acest aspect fiind stagiul complet de cotizare, care în cazul magistraţilor este de 25 de ani.
###### de pensionare nu are absolut nicio incidenţă în calcularea punctajului mediu anual, aceasta reprezentând doar o condiţie de pensionare, condiţie pe care reclamanta a îndeplinit-o la data deschiderii drepturilor de pensie.
Pentru aceste motive, tribunalul constată că reclamantei i se aplică regimul de impozitare stipulat de legiuitor la art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, precum și că prin necalcularea cotei contributive din pensie şi aplicarea impozitului progresiv în aceste condiţii legale, pârâta i-a creat reclamantei o situaţie nefavorabilă atât faţă de pensionarii din sistemul public (a căror pensie contributivă este impozitată cu cota de impozitare prevăzută la art. 101 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal), cât şi faţă de alţi pensionari beneficiari ai unor pensii stabilite prin legi speciale.
Cu titlu de exemplu, tribunalul precizează că în cazul personalului navigant profesionist, ale cărui drepturi de pensie se deschid în baza Legii nr. 223/2007, act normativ care cuprinde condiţii derogatorii de vârstă şi stagiu complet de cotizare, modul de calcul al pensiei de serviciu este prevăzut de art. 424 din lege, ale cărui dispoziţii relevante prevăd: „Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabileşte şi pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, acordată personalului aeronautic civil navigant profesionist potrivit legislaţiei în vigoare privind sistemul de pensii publice, considerându-se îndeplinite condiţiile necesare deschiderii dreptului de pensie.”
Împrejurarea că nici Legea nr. 303/2004 (şi nici Legea nr. 303/2022) nu cuprinde astfel de menţiuni nu poate conduce la concluzia că nu poate fi calculată pensia contributivă în cazul magistraţilor, câtă vreme potrivit actelor normative cu caracter special aplicabile aceştia îndeplinesc condiţiile necesare deschiderii dreptului la pensie.
Prin necalcularea pensiei contributive în cazul reclamantei, pârâta a procedat la calcularea cotelor de impozit datorate în cuantum majorat, inclusiv asupra sumelor ce ar reprezenta partea contributivă de pensie, ceea ce constituie un tratament diferenţiat nejustificat aplicat în considerarea criteriului apartenenţei la o anumită categorie profesională, lucru ce nu poate fi admis.
Pentru toate aceste motive, instanța va admite cererea și va dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acestora, precum și să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
##### în vedere că pârâta a calculat şi plătit reclamantei drepturi de pensie în cuantum mai mic decât cel cuvenit, provocând în patrimoniul său un prejudiciu, se impune repararea acestuia.
Prin urmare, instanța constată că este întemeiat şi capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata către reclamantă a diferențelor dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.
Tribunalul reține că este întemeiată și cererea ce vizează actualizarea creanței cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale. Codul civil „reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil” și „este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale” (art. 2).
Prin urmare, dispozițiile Codului civil din cuprinsul capitolului „Executarea obligațiilor” sunt aplicabile oricăror categorii de obligații, indiferent de sursa acestora, raporturi contractuale, contravenționale, de familie, de asigurări sociale, etc., tocmai pentru a nu fi necesar ca fiecare lege care reglementează astfel de raporturi să cuprindă dispoziții repetitive în legătură cu executarea obligațiilor decurgând din acestea.
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice este o lege specială în raport de Codul civil și are aplicabilitate în materia executării obligațiilor născute din aplicarea acesteia doar atunci când cuprinde norme derogatorii de la dreptul comun.
În materia executării cu întârziere a obligațiilor derivând din drepturile de pensie nu există norme derogatorii, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun, în speță cele din Codul civil. Potrivit art. 1.531 din Codul civil, creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutării, prejudiciul cuprinzând atât pierderea efectiv suferită de creditor, cât şi beneficiul de care acesta este lipsit. De asemenea, potrivit art. 1.535 din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.
În conformitate cu art. 1.381 alin. (3) din Codul civil, în cazul executării cu întârziere a obligaţiei de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligaţiei, daunele-interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu şi fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
Pentru acoperirea integrală a prejudiciului determinat de neplata acestor drepturi, pârâta va fi obligată la actualizarea drepturilor salariale cuvenite reclamantei, cu indicele de inflaţie de la data plăţii efective. Tribunalul punctează şi faptul că dobânda reprezintă o sancţiune cu daune moratorii pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei de plată, în timp ce actualizarea cu indicele de inflaţie reprezintă valoarea reală a obligaţiei băneşti la data efectuării plăţii – daune compensatorii.
#### de motivele mai sus expuse, acest capăt de cerere va fi admis conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei #### de Pensii a Municipiului Bucureşti, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Admite cererea formulată de reclamanta ######## #########, CNP #############, domiciliată în Bucureşti, #### ###### ########### ### ##, sector 4, cu domiciliul procesual ales la Cab. av. ######## ######, în Bucureşti, #### ###### ######### #######, ####, ### #, ### ##, sector 4, în contradictoriu cu pârâta #### DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, ### ########, cu sediul în Bucureşti, ##### ##### nr. 6, sector 3.
Dispune obligarea pârâtei să calculeze pensia reclamantei cu determinarea în concret a componentei contributive a acesteia, precum şi să procedeze la calcularea şi reţinerea impozitului aferent pensiei reclamantei cu aplicarea dispoziţiilor art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, începând cu data de 01.01.2024.
Dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei diferenţele dintre pensia cuvenită conform prezentei hotărâri şi cea efectiv încasată începând cu data de 01.01.2024 până la data recalculării corespunzătoare a cotelor de impozit conform art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, diferenţe ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei până la data plăţii efective.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale.
Pronunţată astăzi, 28.08.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei

Citeste pe larg