Numai in doua dosare s-a invocat si neconstitutionalitatea micsorarii prin ordonanta de urgenta a indexarii pensiilor militare, respectiv blocarea aplicarii Legii 223/2015 in privinta indexarii cu 50%  din cresterea castigului mediu brut a pensiilor militare pe langa inflatia cunoscuta la inceputul fiecarui an.

Dupa cum se vede, militarii sunt destul de indulgenti cu statul roman in privinta indexarii pensiilor militare, desi cresterea cu 50% din castigul salarial mediu brut s-a pastrat in Legea 263/2010 si in Legea nr. 360 /2023.

Niciunul din respectivele dosare nu a primit termen de dezbatere a exceptiilor, desi cateva  au urmat procedura speciala a contenciosul administrativ, in contradictoriu cu Guvernul.

Citeste pe larg

5. Dosar nr.2168D/2020 

Curtea de Apel Piteşti 

Dosar nr.528/90/2019 

                                     – Stanca M. Eugen
***            – Excepția de neconst. a disp.
art.77 din                                                                                                           Legea nr.223/2015
privind pensiile militare de stat
și                                                                                       ale art.192 indice 1 din Legea  nr.263/2010 privind                                                                                           sistemul unitar de pensii

 Ministerul Apărării
Naționale – Comisia de
Contestații 

– Casa Sectorială de Pensii a
Ministerului Apărării
Naționale

Articolul 77 din Legea nr. 223/2015

Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.    

Art. 1921 din Legea nr. 263/2010

 – (1) Persoanele ale căror drepturi de pensie, acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât şi în sistemul public de pensii pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condiţiile de acordare a dreptului. Punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii, la care se aplică, potrivit art. 170, indicele de corecţie corespunzător datei înscrierii la pensie.                                                                                       

Probabil ca petentul se refera la stagiile civile blocate ca vechime in deciziile de stabilire a pensiei militare fara a fi fost utilizate si la calculul cuantumului pensiei militare.

Eu zic ca este gresit Protocolul semnat intre casele de pensii sectoriale si CNPP.

Citeste pe larg

Reluare a topicului din 28 februarie a.c 

Prima promotie a  agentelor de circulatie in comunism

Nr. unic (nr. format vechi) : 2023
Data inregistrarii 28.12.2023
Data ultimei modificari: 27.02.2024
Sectie: Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Materie: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: acţiune în constatare
Stadiu procesual: Fond


Părţi

Nume Calitate parte
b Reclamant
GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât


Şedinţe

Ora estimata: 14:30
Complet: 6 F SCAF
Tip solutie: Alte cauze
Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi art. 84 pct. 2 din OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 al. (1), art. 79 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Constituţia României, excepţie invocată de reclamantul B. În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispune suspendarea judecăţii cauzei pe fond, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Fără cale de atac. Pronunţată în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi data de 20.02.2024
Document: Încheiere – Suspendare    20.02.2024

************************************************
UPDATE
O alta Curte de Apel a admis, in ciuda opozitiei SGG, sesizarea CCR cu exceptiile de neconstitutionaliatate a dispozitiilor din OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 114/2018 prin care au fost eliminate actualizarile pensiilor militare si au fost micsorate indexarile pensiilor militare: 

Obiectul principal al actiunii este cerere de despagubire pe ultimii trei ani pana la data intrarii in vigoarea a Legii nr. 282/2023, care a eliminat constitutional actualizarea pensiilor militare.

Tip solutie: Încheiere
Solutia pe scurt: Respinge excepţia nulităţii cererii. Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Respinge excepţia lipsei capacităţii juridice a Guvernului. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului. Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art.VII pct. 2 şi 3 din OUG nr.59/2017 şi art.84 pct.1 alin.1 şi pct.2 din OUG nr.114/2018. Suspendă soluţionarea cauzei până la soluţionarea excepţiei. Definitivă pentru sesizarea Curţii Constituţionale a României. Cu recurs pentru suspendare, cât timp durează suspendarea. Cu recurs odată cu fondul pentru soluţionarea excepţiilor. Recursul se depune la sediul Curţii de Apel Piteşti. Pronunţată conform art.402 teza finală Cpciv.
Document: Încheiere – Suspendare    12.03.2024

Tot Curtea de Apel Ploiesti, alt complet, a respins o cerere similara pe motiv ca exceptiile invocate nu au legatura cu fondul cauzei si ca acordarea de despagubiri pentru eliminarea actualizarii din anul 2017 s-ar fi prescris in anul 2020, desi prestatiile acordate succesiv se prescriu separat.

Citeste pe larg

Nr. unic (nr. format vechi) : 1335/42/2023
Data inregistrarii 28.12.2023
Data ultimei modificari: 27.02.2024
Sectie: Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Materie: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: acţiune în constatare
Stadiu procesual: Fond


Părţi

Nume Calitate parte
Ş Reclamant
GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât


Şedinţe

20.02.2024
Ora estimata: 14:30

Complet: 6 F SCAF
Tip solutie: Alte cauze
Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi art. 84 pct. 2 din OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 al. (1), art. 79 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Constituţia României, excepţie invocată de reclamantul Ş B. În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispune suspendarea judecăţii cauzei pe fond, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Fără cale de atac. Pronunţată în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi data de 20.02.2024
Document: Încheiere – Suspendare    20.02.2024

*******************************************************************

Tot Curtea de Apel Ploiesti, alt complet, a respins o cerere similara de sesizare a CCR cu exceptii vizand aceleasi ordonante pe motiv ca exceptiile n-ar avea legatura cu fondul cauzei si ca dreptul la acordare de despagubiri s-ar fi prescris in anul 2020, desi platile prestate succesiv se prescriu separat. 

Citeste pe larg

 Toate au in comun formularea exceptiei extrinseci privind lipsa avizului CL, art. 79 din Constitutie, exceptie respinsa in luna decembrie 2023 prin Decizia nr. 723, nepublicata.

Probabil sunt exceptii ridicate speculativ pentru a prinde statutul de cauze  penndite cu cele 58 care aveau mari sanse de admitere.

Ultimele dosare sunt inregistrate la CCR pe 18 01 2024.

Citeste pe larg

 Pentru a constata modul discretionar in care adopta deciziile noua Curte Constitutionala, condusa de presedintele Marian Enache, public mai jos cateva extrase din Decizia 50 din februarie 2022 prin care a fost declarata neconstitutionala OUG nr. 292/2020 pentru motivul ca Guvernul a solicitat avizul CL cu o intarziere de numai o zi, nu trei zile, cum se va vedea mai jos din documentele publicate de HR, slavita fie-i amintirea, in cazul OUG nr 59/04 08 2017. 

Decizia nr. 50/2022 este in acord cu jurisprudenta CCR exprimata in alte decizii anterioare, cum ar fi  Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009,  Decizia nr.304 din 4 mai 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020,  sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020.

Sa vedem ce silogisme va inventa CCR in Motivarea deciziei luate ieri, pentru respingere exceptiilor extrinseci formulate in cazul OUG 59/2017 si pentru a se lepada de considerentele exprimate in Motivarea Deciziei 50/2022:

„48……Avizul Consiliului Legislativ
este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat,
astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului
trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care
trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul
Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz
privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în
ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere
a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ
înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă,
pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului
Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să
fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la
Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul
Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare
adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a
fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele
observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa
majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează
consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie
2020. 

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele
ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului
Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.”

Anul trecut au fost si useri care au difuzat pe blog pozitia oficioasa potrivit careia intarzierea solicitarii avizului a fost acoperita prin introducerea in documentul publicat in MO, pe 07 08 2017, a observatiilor Consiliului Legislativ. Asa s-a intamplat, dar este foarte grav. Singurul care putea completa textul ordonantei era Guvernul in sedinta. Or, intre 04  si 08 august 2017 nu a mai fost nicio sedinta de guvern. 

Cine a completat OUG nr. 59/2017, domnule Marian Enache? Prin decizia data, dvs ati lasat nesanctionate asemenea ilegalitati.

Documente de pe site-ul Consiliului Legislativ care confirmă nerespectarea procedurii în adoptarea OUG nr. 59/2017 și 57/2017

   MIERCURI, FEBRUARIE 15, 2023 

 52 COMMENTS

 Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea  avizului obligatoriu îna

inte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională  de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.

Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi,  pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.

Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?

Aceeași greșeală a făcut SGG și în cazul OUG 57/2017 adoptată în data de 04 08 2017.
Iată dovada!

Tot in ziua de 04 08 august 2017, Guvernul a mai adoptat si OUG nr. 56/2017 de completare a L 152/2017, prin care au fost majorate si salariile de funcție ale politistilor cu 10%. In mod corect, avizul s-a solicitat pe data de 04 08  si tot pe 04 08 adresa a fost inregistrata la Consiliul Legislativ.

Care a fost motivul pentru care 

Citeste pe larg

 

In cazul in care la data de  12 12 2023  CCR va declara ca neconstitutionala in ansamblul sau OUG nr. 59/2017, efectul juridic este ca modificarile pe care aceasta ordonanta le-a adus legilor care reglementeaza pensiile de serviciu sunt nule. Textele modificate, completate sau eliminate reintra in vigoare ca si cand OUG 59/2017  nu ar fi existat,  dar drepturile afectate  se platesc numai dupa ce va fi publicata decizia CCR in MO.

In privinta Legii 223/2015, articolele 59 si 60 revin la forma avuta la data de 06 08 2017, inainte de a fi publicata OUG nr. 59/2017 in MO. 

Cum Art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu poate fi aplicat retroactiv,pensiilor stabilite inainte de 29 12 2018, si pensiile militare stabilite in perioada 07 08 2017 – 28 12 2018 vor intra sub regimul juridic al Legii nr. 223/2015 in vigoare la data de 06 08 2017 si vor fi recalculate ca pensii plafonate la 85% din baza bruta de calcul, la fel ca  la  vechii pensionari militari. De la data publicarii deciziei CCR in MO, ei au dreptul permanent la o pensie militara neplafonata la nivelul mediei soldelor nete din baza de calcul. Si indexarile conform art. 59 dn anii urmatori vor trebui recalculate ca si la  vechii pensionari militari. Ies de sub procedura de indexare din art. 84 a OUG nr. 114/2018, dar plata lor se aplica numai dupa publicarea deciziei CCR in MO Cei care au dosare pe rol la CCR precum si cei cu cauze pendinte vor putea solicita in instante si despagubiri care merg in urma pana la  trei ani de la data la care au sesizat instanta.

Dupa publicarea Deciziei CCR in MO raman cu pensii plafonate la nivelul bazei nete de calcul doar cei care si-au stabilit dreptul de pensie  incepand cu 29 12 2018, data publicarii in MO a OUG nr. 114/2018.

De la data publicarii Deciziei CCR in MO, Casele Sectoriale vor trebui sa emita decizii de  actualizare a tuturor  pensiilor militare aflate in plata la 31 12 2017, conform art. 60 in vigoare la data de 01 01 2018, respectiv sa le actualizeze baza de calcul cu cresterea de 25% a soldelor de functie in anul 2018. Nu sunt obligate sa actualizeze respectivele pensii si pentru anul 2019 si urmatorii, pentru ca de la 29 12 2018 a intrat in vigoare OUG nr. 114/2018 care a eliminat din nou actualizarea pensiilor militare in plata. Plata actualizarii din anul 2018 va incepe de la data publicarii deciziei CCR in MO, iar cei care au dosare in pronuntare la CCR sau dosare pendinte,  pot cere instantelor si despagubiri pe trei ani in urma de la data sesizarii Tribunalului sau Curtii de Apel.

In cazul in care va cadea la CCR si  art. 84 din OUG  nr. 114/2018, efectele mentionate mai sus se intind pana la data intrarii in vigoare a Legii nr 182/2023.

Alte posibile efecte le vom completa in comentarii.

 

Citeste pe larg

 La data de 04 august 2023, trei fosti parlamentari din Judetul Vrancea, din care doi din primul parlament postcomunist, au dat in judecata Secretariatul Camerei Deputatilor, solicitand anularea Ordinului prin care se dispusese incetarea platii pensiilor de parlamentar.

Actiunea a fost respinsa de Tribunal prin Hotararea nr. 435/21 09 2023, din documente nerezultand ca s-a formulat vreo exceptie la CCR sau ca s-a declarat apel.  
Cu toate acestea pe data 28 09 2023 se inregistreaza la CCR Dosarul nr.  2382/2023 avand ca obiect Exceptii privind Legea nr. 192/2023, publicata in MO nr, 587 din 28 iunie 2023. 
Avocatul Mocanu se lauda azi in presa ca a formulat ulterior exceptia. Oare cand, daca nu a formulat apel? 
Si mai straniu este ca dosarul 2382D/2023 a intrat in dezbatere in sedinta CCR din 21 noiembrie.  A fost amanata pronuntarea pentru 28 11 20234, cand exceptiile au fost admise.  
Cum este posibil domnule presedinte Marian Enache sa faceti asemenea discriminari, cand exceptiile ridicate de militari privind neconstitutionalitatea unei ordonante de urgenta, OUG nr. 59/2017, zac de 4 ani  in nelucrare, iar 68 dintre ele sunt amanate la pronuntare de un an de zile? 
Cum si cu ce ocazie a fost formulata Incheierea Tribunalului Vrancea de sesizare a CCR?

COMUNICAT DE PRESĂ, 28 noiembrie 2023

I. În ședința din data de 28 noiembrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:

– Cu unanimitate de voturi în privința pct.1 și 3, și cu majoritate de voturi în privința pct.2,

1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023.

2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.II din Legea nr.192/2023 sunt neconstituționale.

3. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.192/2023 este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă.

În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat.

În același timp, Curtea a mai observat că indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare. Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată.

Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea  dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată.

Citeste pe larg

S-a amanat pronuntarea!

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

S-a amanat pronuntarea!

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

 In cazul in care  CCR da o decizie de admitere, in cursul zilei de astazi va aparea pe site  un COMUNICAT –-AICI si in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutie apare litera A.

In cazul care CCR amana din nou pronuntarea, in dreptul celor 68 de dosare apare noua data a pronuntarii

 In cazul in care CCR da o solutie de respingere a exceptiilor, in dreptul fiecarui dosar la rubrica Solutii apare litera R.

Citeste pe larg