Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar pe rol la Tribunalul Vrancea aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.  Reclamantul ca si multi rezervisti nu au inteles ca solda de funcție de dupa anul 2010 este o solda recompusa din solda din 2009 la care se adauga elementele complementare prevazute in legile salarizarii din 2010, legi care nu puteau sa fie modificate printr-o Hotarare de Guvern. Acea recompunere a soldei de functie va dura pana la aplicarea integrela a Legii 153/2017.


Dosarul referitor la pensie a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare in care se presupune ca in toate   s-a  ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

CCR

Ședința de judecată din 04 aprilie 2023

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii, CCR nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari ale pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva termene mai multe decat in dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

 Prin luna decembrie 2019 a fost inregistrat la CCR Dosarul nr. 3285D, la sesizarea Tribunalului Vrancea,  intr-un dosar cu nr. 1147/91/2019, reclamant Andreiu Manea. A fost ridicată o excepție de neconstituționalitate a art. VII al OUG nr. 59/2017.

Dosarul de instanta nu apare inregistrat pe portalul  de specialitate, dar din alt dosar, pe rol la Tribunalul Vrancea, aflam ca reclamantul a avut un litigiu de muncă cu IPJ VRANCEA. A fost trecut în rezervă la 1.03.2019 si  a solicitat plata unor drepturi salariale neachitate, reprezentând diferențe de soldă de funcție cuvenită pentru perioada 1.02.2017 – 1.03.2019 ca urmare a neaplicării H.G. nr. 1/2017 și H.G. nr. 846/2017.


Dosarul a zacut  la CCR mai bine de 3 ani, fiind pus în dezbatere abia în ședinta din 04 aprilie 2023, separat de lotul celor 68 de dosare care se presupune ca au ridicat si  exceptia de neconstitutionalitate extrinseca a întregii OUG nr. 59/2017, pentru că a fost adoptată înainte de a se solicita avizul Consiliului Legislativ.

De atunci a rămas lunar în pronunțare, la termene diferite de lotul celor 68 de dosare. Ultimul termen a fost pe 2 noiembrie, fiind din nou amanata pronuntarea pentru 28 noiembrie

Problema este ca in ultimii ani au fost judecate mai multe dosare in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate  a art. VII, in amsamblul sau,  si toate au fost respinse inca dupa primul termen de dezbatere. Inseamna ca domnul politist de la Focsani a adus critici deosebite de neconstitutionalitate ale art. VII, altceva decat incalcarea art. 72 din Constitutie, pentru lipsa  avizului CL  sau presupusele discriminari introduse prin noile texte din art. VII.
Exceptia ridicata i-a pus in incurcatura pe judecatorii. CCR, nereusind să dea o decizie nici dupa 4-5 amanari a pronuntarii.
Banuiesc ca a ridicat exceptia neconstitutionalitatii afectarii drepturilor de pensie prin ordonanta de urgenta, atat  prin modificarea  textului de lege care reglementa indexarea pensiilor militare(art. 59),  cat si eliminarea textului care reglemeta actualizarea pensiilor militare ori de cate ori se majorau soldele personalului in activitate(art.60), toate fiind incalcari ale art. 115 alin. (6) si art. 61 alin (1)   din Constitutie.
Obiectia de neconstitutionalitate este atat de deosebita incat dosarul nu a putut fi conexat nici cu cele 68 care au un nou termen de pronuntare pe 14 noiembrie a.c, cu cateva mai multe decat dosarul de la Focsani. 


Citeste pe larg

 Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.

Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:

huhurez2013@gmail.com

Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV,  in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Cum era de asteptat, castigatori  sunt doar   magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.

Supraimpozitarea a cazut  pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in  Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.

Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti  membri ai CCR nu și le vor insusi.  Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.

In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva,  daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI


Citeste pe larg

 Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.

Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:

huhurez2013@gmail.com

Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV,  in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Cum era de asteptat, castigatori  sunt doar   magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.

Supraimpozitarea a cazut  pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in  Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.

Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti  membri ai CCR nu și le vor insusi.  Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.

In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva,  daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI


Citeste pe larg

 Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV  in intregime iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI

Citeste pe larg

 


-Magistratii se simt din nou discriminati fata de militari pe motiv ca nu sunt recalculate si pensiile militare.

-Sunt zeci de decizii CCR care au stabilit ca este constitutionala modificare printr-un singur act normativ a mai multe legi sau ordonante.

-Independenta justitiei se poate sustine in dispretul celorlalte categorii sociale cu salarii si pensii de cateva ori mai mici decat cele ale magistratilor?

-Curtea Europeana si CCR au decis ca este garantat dreptul de pensie  nu si cuantumul pensiei. CCR are numeroase decizii in exceptiile ridicate de militari prin care a generalizat că reprezinta drept castigat numai componenta  contributiva a pensiilor de serviciu. Recalcularea pensiilor magistratilor nu echivaleaza cu desfiintare pensiei de serviciu pentru magistrati cata vreme ei raman in plată cu o pensie mai mare decat componenta contributiva.

-De acord cu critica adusa modificarii dispozitiilor din Codul Fiscal, in sensul ca nu este definita coerent baza de calcul a impozitării. Venitul din pensie care se compara cu salariul mediu brut pe economie sau cu componenta contributiva este venitul brut stabilit procentual(85%) din  brutul bazei de calcul sau, maximum,  venitul   net (58,5%) al bazei brute de calcul?


Vineri, 30 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat:

:: Hotărârea nr. 4 din 29 iunie 2023 → sesizare în vederea exercitării controlului de constituţionalitate asupra  Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 244/2023)

:: Hotărârea nr. 5 din 29 iunie 2023 → sesizare în vederea exercitării controlului de constituţionalitate asupra Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare  (PL-x nr. 421/2021)

Citeste pe larg

Comunicatul de astăzi al ICCJ nu este convingator in privinta temeiniciei demersului, mai ales a motivelor extrinseci de neconstitutionalitate. Acestea sunt introduse de forma, sa nu se spuna ca  magistratii isi urmaresc doar interele lor. 
Singurul efect pe care il va avea sesizarea CCR pentru toti beneficiarii de pensii de serviciu va fi amanarea pana in toamna a impozitarii cu 15% a veniturilor din pensie mai mari decat salariul mediu net sau decat componenta contributiva, acolo unde ea este reglementata deja prin legile deja existente. 
Piesele tari ale intentiei de sesizare sunt vizibile in criticile intrinseci aduse modificărilor Legii 304/2022. Magistratii nu puteau formula exceptii intrinseci privind pensiile de serviciu reglementate de alte legi decat L 304/3022.
Una din cele mai evidente neclarități ale legii, pe care magistrații se feresc s-o evidentieze,  este nedefinirea sintagmei „venituri din pensie” asupra carora se aplica impozitarea si supraimpozitarea. Venitul din pensie poate să fie cuantumul brut stabilit procentual din baza bruta de calcul, pentru cei pensionati inainte de neconstitutionala OUG 59/2017, sau cuantumul egal cu netul bazei de calcul primit de cei pensionati dupa acea ordonanta. Este posibil ca magistratii sa nu fie observat ca dupa aplicarea modificărilor pe care  le contesta la L 304/2022, nici ei nu vor plati impozit sau supraimpozit  din venitul din pensie egal cu 100% din baza netă de calcul. 
Dar, sa nu ne grabim pana nu vedem hotararile de sesizare a CCR.

 

Citeste pe larg


Fată de ședința din luna martie, în lista dosarelor rămase în pronunțare pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 s-a mai adăugat unul, la punctul 6, dosar dezbătut în ședința din 04 04 2023. 
 

Țuțuianu, țuțerul guleraților în acțiunea de emitere a OUG 59/2017, a fost dat afară din partid de Dragnea și recuperat Ciucă, numindu-l anul trecut secretar general adjunct al Guvernului .

Curtea Constituțională

Ședinţa de plen din 20 aprilie 2023 

– Dosare în pronunţare – 

6. Dosar nr.3285D/2019 

Tribunalul Vrancea 

Dosar nr. 1.147/91/2019                  – Excepția de neconst. a disp. art.VII din
Ordonanța de urgență a                                                                Guvernului nr.59/2017
47 privind modificarea și completarea                                                                           unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu 

 9. Dosar nr.1517D/2020

Tribunalul Arad

Dosar nr.854/108/2020

(conexat cu 68 de dosare:

-1. Dosar nr.1599D/2020

                                                                                      – Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ

                                                                                          pct.3 din Ordonanța de urgență a

                                                                                        Guvernului nr.59/2017 privind

                                                                                        modificarea și completarea unor acte

                                                                                 normative din domeniul pensiilor de  serviciu prin                                                                                   care au fost modificate dispozițiile art.60 din                                                                                            Legea  nr.223/2015   privind pensiile militare de stat 

Listra dosarelor poate fi consultată aici

UPDATE
Cei care, începând de mâine, vor formula acțiuni în contencios administrativ, art. 9, alin.(1) din Legea 554/2004, împotriva Guvernului, având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de OUG 59/2017 prin neactualizarea pensiilor militare sau obligarea Caselor de Pensii Sectoriale să emită decizii de actualizare conform art. 60 din L 223/2015, în forma în vigoare până a fi abrogat de OUG nr. 59/2017, sunt rugați să nu uite să ridice, pe lângă excepția extrinsecă a OUG 59/2017,  și excepția de neconstitutionalitate a art. 84, pct. 2 din OUG 114/2018, ordonanță pe/în care gulerații deja se bazează pentru a refuza acordarea de despăgubiri, după declararea ca neconstituțională a OUG 59/2017. Motivarea excepției privind art. 84 din OUG nr. 114/2018 o găsiți aici :

Art. 84 din OUG nr. 114/2018, fiind dispoziție modificatoare și de completare a textelor introduse de OUG 59/2017 în Legea nr. 223/2015, este și el lovit de neconstituționalitate


Intrucât niciunul din cele 69 de dosare rămase în pronunțare nu  are acțiunea formulată împotriva Guvernului, în baza  art. 9 alin(1) din legea contenciosului administrativ, după publicarea Deciziei CCR în MO nu se mai pot introduce acțiuni în instanță pentu acordarea de despăgubiri,  cu șanse de izbândă,  decât însoțite de excepția de neconstituționalitate a art. 84, pct 2 din OUG 114/2018, motivându-se excepția pe decizia ce va fi publicată în MO.

Citeste pe larg


Fată de ședința din luna martie, în lista dosarelor rămase în pronunțare pe excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 s-a mai adăugat unul, la punctul 6, dosar dezbătut în ședința din 04 04 2023. 
 

Curtea Constituțională

Ședinţa de plen din 20 aprilie 2023 

– Dosare în pronunţare – 

1. Dosar nr.2970D/2019 

Curtea de Apel Bucureşti 

Dosar nr. 1.191/2/CAF/2019         – Excepţia de neconst. a disp. art.17 alin.(1) lit.e)
din Legea nr.248/2013                                                          privind organizarea și
funcționarea Consiliului Economic și Social,                                  exclusiv teza referitoare la instituția Primministrului 

2. Dosar nr.1813D/2019 

Tribunalul Brăila 

Dosar nr. 30.218/3/2018                 – Excepţia de neconst. a disp. art.2745 lit.d) din
Legea nr.360/2002                                                                      privind Statutul polițistului 

3. Dosar nr.2125D/2019 

Tribunalul Bacău 

Dosar nr. 2.003/110/2018/a3                  – Excepția de neconst. a disp. art.62 alin.(1) din
Legea nr85/2014                                                                      privind procedurile de
prevenire a insolvenței și de insolvență 

4. Dosar nr.2303D/2019

 Judecătoria Timişoara 

Dosar nr. 8.551/325/2019                        –Excepția de neconst. a disp. art.101 alin.(1)
pct.8 din Ordonanța                                                                       de urgență a Guvernului
nr.195/2002 privind circulația pe                                                                                drumurile
publice 

5. Dosar nr.2611D/2019

 Judecătoria Oradea 

Dosar nr.9.722/271/2019/a1
(conexat cu: 

Dosar nr.320D/2020
Judecătoria Podu Turcului 

Dosar nr. 1.187/829/2019,  

Dosar nr.1856D/2020
Judecătoria Oradea 

Dosar nr.9.899/271/2020/a1)

Dosar nr. 1.147/91/2019 )                                               Excepţia de neconst. a disp. art.378 alin.(1)
lit.c)                                                                                              din Codul penal 

6. Dosar nr.3285D/2019 

Tribunalul Vrancea 

Dosar nr. 1.147/91/2019                  – Excepția de neconst. a disp. art.VII din
Ordonanța de urgență a                                                                Guvernului nr.59/2017
47 privind modificarea și completarea                                                                           unor acte
normative din domeniul pensiilor de serviciu 

7. Dosar nr.3288D/2019 

Judecătoria Iași 

Dosar nr. 14.461/245/2018.                      – Excepția de neconst. a disp. art.159 alin.(3)
teza finală din                                                                              Codul penal, precum și ale
art.386 alin.(2) din Codul de                                                                                   procedură penală 

8. Dosar nr.2982D/2019 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 

Dosar nr.1.679/1/2019                                  – Excepția de neconst. a disp. art.22 lit.d) din
Legea nr.51/1991                                                        privind securitatea națională
a României 

 9. Dosar nr.1517D/2020

Tribunalul Arad

Dosar nr.854/108/2020

(conexat cu:

-1. Dosar nr.1599D/2020

                                                                                      – Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ

                                                                                          pct.3 din Ordonanța de urgență a

                                                                                        Guvernului nr.59/2017 privind

                                                                                        modificarea și completarea unor acte

                                                                                 normative din domeniul pensiilor de  serviciu prin                                                                                   care au fost modificate dispozițiile art.60 din                                                                                            Legea  nr.223/2015   privind pensiile militare de stat 

Tribunalul Dolj

Dosar nr.2.331/63/2020,

-2 Dosar nr.1609D/2020

Tribunalul Mureş

Dosar nr.1.804/102/2019*/a1,

-3. Dosar nr.1697D/2020

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.161/83/2020,

-4 Dosar nr.1699D/2020

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.415/83/2020,

-5 Dosar nr.1878D/2020

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.599/83/2019,

-6 Dosar nr.1879D/2020

Tribunalul Mehedinți

Dosar nr.967/101/2020,

-7 Dosar nr.1914D/2020

Tribunalul Mureş

Dosar nr.2.525/102/2019/a1,

-8 Dosar nr.1966D/2020

Tribunalul Iași

Dosar nr.3.415/99/2019,

-9 Dosar nr.91D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.34.747/3/2019,

-10 Dosar nr.174D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.11.193/3/2020 ,

-11 Dosar nr.189D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.15.880/3/2020 ,

-12 Dosar nr.279D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.665/83/2020,

-13 Dosar nr.280D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.667/83/2020,

-14 Dosar nr.281D/2021                                                                                                                                      

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.712/83/2020

-15 Dosar nr.282D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.713/83/2020

-16 Dosar nr.283D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.764/83/2020

-17 Dosar nr.284D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.765/83/2020

-18 Dosar nr.285D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.447/83/2020

-19 Dosar nr.291D/2021

Tribunalul Dolj

Dosar nr.4.620/63/2020

-20 Dosar nr.408D/2021

Tribunalul Bihor

Dosar nr.2.074/111/2020

-21 Dosar nr.705D/2021

Curtea de Apel Craiova

Dosar nr.5.644/63/2019

-22 Dosar nr.755D/2021

Curtea de Apel Craiova

Dosar nr.2.837/63/2019

-23 Dosar nr.762D/2021

Tribunalul Giurgiu

Dosar nr.968/122/2020

-24 Dosar nr.776D/2021

Tribunalul Harghita

Dosar nr.811/96/2020

-25 Dosar nr.780D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.112/83/2020

-26 Dosar nr.781D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.969/83/2020

-27 Dosar nr.783D/2021 

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.755/83/2020

-28 Dosar nr.821D/2021

Curtea de Apel Bacău

Dosar nr.516/103/2020

-29 Dosar nr.1088D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr.2.787/62/2020

-30 Dosar nr.1512D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr.3.638/62/2019

-31 Dosar nr.1641D/2021

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.2.412/83/2019

-32 Dosar nr.1801D/2021

Tribunalul Dâmboviţa

Dosar nr.6.840/120/2020

-33 Dosar nr.1946D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr

.2.470/62/2019

-34 Dosar nr.2471D/2021

Tribunalul Braşov

Dosar nr.3.740/62/2020

-35 Dosar nr.2517D/2021

Tribunalul Dolj

Dosar nr.8.726/63/2020

36. Dosar nr.2532D/2021

Tribunalul Constanţa

Dosar nr.7.822/118/2020

-37 Dosar nr.2534D/2021

Tribunalul Sibiu

Dosar nr.1.407/85/2020

-38 Dosar nr.2851D/2021

Curtea de Apel Constanţa

Dosar nr.318/118/2020

-39 Dosar nr.2852D/2021

Curtea de Apel Constanța

Dosar nr.4.263/118/2020

-40 Dosar nr.2900D/2021 

Tribunalul Timiş

Dosar nr.2.055/30/2020

-41 Dosar nr.2933D/2021

Curtea de Apel Suceava

Dosar nr.2.841/86/2020

-42 Dosar nr.3109D/2021

Tribunalul Neamţ

Dosar nr.1.338/103/2020

-43 Dosar nr.3270D/2021

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.791/83/2020

-44 Dosar nr.3304D/2021

Tribunalul Galaţi

Dosar nr

.3.596/121/2020

-45 Dosar nr.3334D/2021

Curtea de Apel Constanţa

Dosar nr.5.727/118/2020

-46 Dosar nr.3521D/2021

Curtea de Apel Iaşi

Dosar nr. 2.286/99/2021

-47 Dosar nr.3524D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.667/83/2021

-48 Dosar nr.3537D/2021

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.305/99/2020

-49 Dosar nr.237D/2022

Curtea de Apel Iaşi

Dosar nr.4.641/99/2020

-50 Dosar nr.275D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.3.275/99/2020

51 Dosar nr.276D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.571/99/2020

-52 Dosar nr.277D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.693/99/2020

-53 Dosar nr.278D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.6.160/99/2020

-54 Dosar nr.371D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.917/62/2021

-55 Dosar nr.372D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.921/62/2021

-56 Dosar nr.373D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.923/62/2021

-57 Dosar nr.374D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.3.158/62/2021

-58 Dosar nr.385D/2022

Tribunalul Dolj

Dosar nr.5.490/63/2021

-59 Dosar nr.396D/2022

Tribunalul Covasna

Dosar nr.895/119/2021

-60 Dosar nr.596D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.234/83/2021

-61 Dosar nr.597D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.235/83/2021

-62 Dosar nr.598D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.232/83/2021

-63 Dosar nr.739D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.297/83/2021

-64 Dosar nr.740D/2022

Tribunalul Timiş

Dosar nr.2.075/30/2021

-65 Dosar nr.763D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.1.114/99/2021

-66 Dosar nr.899D/2022 

Tribunalul Braşov

Dosar nr.2.694/62/2021,

-67 Dosar nr.900D/2022

Curtea de Apel Bacău

Dosar nr.2.456/110/2019 )

Citeste pe larg

Cei interesați de modul de acțiune înainte și după admiterea excepțiilor extrinseci de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 pot citi  decizia CCR de mai jos, sub rezerva că niciunul din dosarele în care se va pronunța CCR pe data de 20 aprilie nu a urmat procedura specială împotriva ordonanțelor de urgență, art. 9 din L 554/2004, dreptul de a solicita despăgubiri oprindu-se la data publicării. deciziei CCR în MO. Pentru viitor admiterea excepției acționează erga omnes.

Amânarea pronunțării poate să folosească tuturor celor care până în prezent au stat în expectativă.

Am recomandat ca, pentru celeritate,  formularea de acțiuni împotriva ordonantei nr. 59/2017 să urmeze procedura specială împotriva Guvernului, nu a Caselor Sectoriale, la Curțile de Apel, în baza  art. 9 din L 554/2004, excepția extrinsecă privind OUG 59/2017 fiind completată de exceptia art. 84 punctul 2 din OUG nr. 114/2018, articol care reia   și completează modificările pe care art. VII din OUG nr. 59/2017 le-a  adus art. 60  din Legea nr. 223/2015. Pentru motivarea excepției împotriva art. 84 punctul 2 se vor folosi argumentele din Materialul documentar al lui Benke Karoly, publicat pe blog, și se va invoca încălcarea dispozițiilor articolelor 1 alin (5), 61 alin(1) si 115 alin (6). 

Până la publicarea Deciziei CCR în MO, OUG 59/2017 se bucură de prezumția de constituționalitate si nu folosiți în excepția împotriva art. 84 punctul 2 din OUG 114/2018.   argumentația  de la punctul 6 din Materialul documentar. 


Fragment din DECIZIA  CCR nr. 402 din 10 iunie 2021

 „Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 8 mai 2017, Decizia nr. 95 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 august 2018, și Decizia nr. 402 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 22 iulie 2021, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

19. Astfel, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, precitată, Curtea a reținut că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate fac parte din art. 9 al Legii nr. 554/2004, cu denumirea marginală „Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului“, și reprezintă norma cu caracter special care evidențiază raportul dintre caracterul de act administrativ al ordonanței simple sau de urgență a Guvernului, care atrage competența instanței de contencios administrativ sub aspectul remedierii vătămării create prin adoptarea acestui act, și calitatea sa de act normativ de reglementare primară, care atrage competența Curții Constituționale sub aspectul controlului de constituționalitate în raport cu Legea fundamentală.

20. Pentru a reliefa caracterul de normă specială al dispozițiilor de lege criticate, Curtea a realizat o analiză comparativă a acestora cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004. Astfel, prin Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 10 august 2015, Curtea a făcut o delimitare a cadrului legislativ care permite justițiabililor să acționeze împotriva ordonanțelor Guvernului, prin prisma efectelor produse de acestea. Instanța de contencios constituțional a reținut că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general în care persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, respectiv în termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede altul, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Din economia textelor legale menționate, Curtea a constatat că art. 8 din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general pentru înlăturarea vătămării provocate prin acte administrative cu caracter individual, acțiuni sau omisiuni ale organelor administrative, admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ fiind condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din lege și de respectarea unor termene legale.

21. În temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, persoana vătămată poate solicita anularea actului administrativ individual, putând invoca oricând pe parcursul procedurii desfășurate în fața instanței de contencios administrativ excepția de neconstituționalitate a oricăror dispoziții din legi sau ordonanțe ale Guvernului, care au legătură cu soluționarea cauzei, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deci inclusiv cele în baza cărora au fost emise actele administrative. Într-o atare situație, instanța va sesiza Curtea Constituțională, fără a suspenda cauza, litigiul continuând să se judece și, eventual, urmând să primească o soluție definitivă. În cazul în care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea actului normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ, care poate fi inclusiv o ordonanță simplă sau de urgență a Guvernului, după soluționarea definitivă a cauzei, decizia Curții Constituționale poate constitui temei al revizuirii, remediu procesual prevăzut de art. 509 din Codul de procedură civilă. Scopul reglementării căii de atac a revizuirii hotărârii judecătorești definitive pronunțate în cauza în care a fost ulterior admisă o excepție de neconstituționalitate este tocmai acela de a garanta mijloacele de apărare necesare realizării drepturilor și intereselor părților în fața justiției, ca expresie a dreptului la un proces echitabil.

22. Referitor la calea extraordinară de atac a revizuirii, Curtea a constatat că posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional este circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege. În aceste condiții, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, Curtea a reținut că o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocată anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze, soluționate definitiv, acest lucru impunându-se din nevoia de ordine și stabilitate juridică.

23. De asemenea, analizând dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a reținut că acestea reglementează o situație diferită de cea prevăzută de art. 8 din același act normativ și au o incidență limitată, circumstanțiată situației în care ordonanța simplă sau de urgență a Guvernului vatămă în mod direct un drept ori un interes legitim.

24. Curtea, în jurisprudența sa, a stabilit cu valoare de principiu că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă expresia prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (6) teza a doua, potrivit cărora „Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale“, și reglementează o procedură specială, determinată de natura actelor adoptate de Guvern pe calea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015). Prin art. 126 alin. (6) din Constituție și art. 9 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a optat pentru încadrarea acțiunilor persoanelor vătămate prin ordonanțe ale Guvernului declarate neconstituționale în mecanismul acțiunilor în contencios administrativ, pornind de la premisa că fundamentul obligației de reparare a vătămării constă în însăși adoptarea ordonanțelor neconstituționale. Cu alte cuvinte, art. 9 din Legea nr. 554/2004 vizează situațiile în care o persoană se consideră vătămată în mod direct printr-o ordonanță a Guvernului, actul administrativ individual adoptat în baza ordonanței ori refuzul privind emiterea unui act administrativ sau realizarea unei anumite operațiuni administrative constituind doar materializarea formală a vătămării persoanei în cauză. Atât timp cât acțiunea reclamantului are ca scop înlăturarea efectelor ordonanței Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, vătămându-l, reclamantul are deschisă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004, care prevede sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate al actului Guvernului.

25. Analizând conținutul normativ al art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a observat că alin. (1) prevede posibilitatea persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe de a introduce acțiune la instanța de contencios administrativ. Obiectul acțiunii este cel prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege și poate viza acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative. Acțiunea poate fi formulată oricând pe perioada de activitate a actului normativ (cât timp acesta continuă să producă efecte juridice), începând cu data intrării sale în vigoare. Acțiunea principală va fi însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor ordonanței Guvernului. Potrivit art. 9 alin. (2), instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond. După pronunțarea Curții Constituționale, potrivit art. 9 alin. (3), instanța de contencios administrativ repune cauza pe rol și dă termen, cu citarea părților. Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei, în caz contrar acțiunea respingându-se ca inadmisibilă. Astfel, soluția pronunțată în urma efectuării controlului de constituționalitate este, în mod invariabil, o condiție de admisibilitate a acțiunii adresate instanței de fond: o soluție de admitere a excepției de neconstituționalitate privind o ordonanță sau o dispoziție dintr-o ordonanță a Guvernului permite instanței analizarea pe fond a pretențiilor reclamantului, în vreme ce soluția de respingere a criticii de neconstituționalitate constituie un fine de neprimire, ce obligă instanța de contencios administrativ la respingerea acțiunii. Cu alte cuvinte, în această materie, decizia Curții are efecte asupra înseși admisibilității acțiunii principale, astfel că măsura suspendării de drept a acesteia din urmă, pe durata desfășurării procedurii în fața instanței de contencios constituțional, constituie o condiție mai mult decât necesară, fiind decisivă pentru continuarea litigiului (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010).

26. Totodată, Curtea a observat că alin. (4) al art. 9 din Legea nr. 554/2004, dispoziție criticată prin prezenta excepție de neconstituționalitate, prevede că, în situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea ce are obiectul prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

27. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 544/2004, Curtea a constatat că ordonanța simplă sau de urgență, care reprezintă sursa vătămării într-un drept ori întrun interes legitim al persoanei, poate constitui temei al acțiunii în contencios administrativ în două situații. Prima este cea reglementată de art. 9 alin. (1) din lege, atunci când persoana vătămată formulează acțiunea principală, însoțind această cerere de excepția de neconstituționalitate a ordonanței simple sau de urgență a Guvernului. Într-o atare situație, acțiunea de chemare în judecată nu este condiționată de parcurgerea procedurii administrative prealabile sau de respectarea unor termene. A doua situație este cea reglementată de art. 9 alin. (4) din lege și este posibilă doar în cazul în care persoana vătămată a rămas în pasivitate, neformulând acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 9 alin. (1), situație în care legiuitorul îi pune la dispoziție acțiunea principală cu același obiect, care va fi însoțită, de data aceasta, de decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea actului normativ emis de Guvern. În această ipoteză, legiuitorul condiționează însă admisibilitatea acțiunii de respectarea unui termen care începe să curgă de la data publicării actului jurisdicțional al Curții Constituționale. Acțiunea reglementată de art. 9 alin. (4) nu constituie nicidecum o repunere în termen a persoanei vătămate, așa cum susține autorul sesizării [de altfel, acțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) nici nu este condiționată de respectarea unui termen], sau o aplicare retroactivă a deciziei Curții Constituționale, ci are scopul de a disciplina conduita procesuală a persoanelor vătămate prin ordonanțe ale Guvernului, sub aspectul termenului în care acestea pot formula acțiunea în contencios administrativ în vederea remedierii vătămării produse prin actul declarat neconstituțional. Legiuitorul nu face decât să limiteze dreptul la acțiune al persoanei vătămate sub aspect temporal, tocmai ca expresie a principiului securității și stabilității raporturilor juridice, în lipsa dispozițiilor art. 9 alin. (4), acțiunea în contencios administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului întemeindu-se exclusiv pe norma cuprinsă în art. 9 alin. (1), deci putând fi admisibilă oricând. Or, tocmai o astfel de situație a evitat legiuitorul, condiționând remedierea prejudiciilor cauzate prin actele normative cu caracter de reglementare primară adoptate de Guvern de exercitarea dreptului la acțiune în termenul de un an de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

28. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 nu sunt aplicabile decât în ipoteza în care vătămarea este rezultatul înseși adoptării ordonanței Guvernului, iar nu și în ipotezele în care vătămarea este mediată prin actul/acțiunea/omisiunea autorității administrative, cazuri în care sunt incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 și, implicit, prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, referitoare la revizuirea hotărârii pronunțate, dacă instanța constituțională a declarat neconstituțională prevederea ce a făcut obiectul excepției invocate în acea cauză. Așa fiind, Curtea a reținut că sfera de incidență a celor două norme legale – art. 8, respectiv art. 9 – este diferită, legiuitorul distingând, prin ipoteza de aplicare a acestora, situațiile juridice care sunt guvernate de fiecare dintre ele.

29. Pentru toate aceste argumente, Curtea a considerat neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căreia incidența deciziei de admitere pronunțate de instanța de contencios constituțional într-o cauză soluționată de instanța judecătorească definitiv, până la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate având același obiect ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive, întrucât, prin ipoteza de incidență a dispoziției art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, o asemenea situație este exclusă.

30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față.”

Citeste pe larg

Bizar este că la un dosar care ridică excepție numai pentru Art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, cum este Dosarul nr. 1517D/2020,  au conexat și dosare care contestă constituționalitatea întregii ordonanțe. 

Dacă le-au conexat, pentru toate va fi aceeași decizie.



Ședinţa de plen din 21 martie 2023

 Dosare în pronunţare –

 6. Dosar nr.1517D/2020

Tribunalul Arad

Dosar nr.854/108/2020

(conexat cu:

-1. Dosar nr.1599D/2020

                                                                                      – Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ

                                                                                          pct.3 din Ordonanța de urgență a

                                                                                        Guvernului nr.59/2017 privind

                                                                                        modificarea și completarea unor acte

                                                                                 normative din domeniul pensiilor de  serviciu prin                                                                                   care au fost modificate dispozițiile art.60 din                                                                                            Legea  nr.223/2015   privind pensiile militare de stat 

Tribunalul Dolj

Dosar nr.2.331/63/2020,

-2 Dosar nr.1609D/2020

Tribunalul Mureş

Dosar nr.1.804/102/2019*/a1,

-3. Dosar nr.1697D/2020

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.161/83/2020,

-4 Dosar nr.1699D/2020

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.415/83/2020,

-5 Dosar nr.1878D/2020

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.599/83/2019,

-6 Dosar nr.1879D/2020

Tribunalul Mehedinți

Dosar nr.967/101/2020,

-7 Dosar nr.1914D/2020

Tribunalul Mureş

Dosar nr.2.525/102/2019/a1,

-8 Dosar nr.1966D/2020

Tribunalul Iași

Dosar nr.3.415/99/2019,

-9 Dosar nr.91D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.34.747/3/2019,

-10 Dosar nr.174D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.11.193/3/2020 ,

-11 Dosar nr.189D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.15.880/3/2020 ,

-12 Dosar nr.279D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.665/83/2020,

-13 Dosar nr.280D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.667/83/2020,

-14 Dosar nr.281D/2021                                                                                                                                      

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.712/83/2020

-15 Dosar nr.282D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.713/83/2020

-16 Dosar nr.283D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.764/83/2020

-17 Dosar nr.284D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.765/83/2020

-18 Dosar nr.285D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.447/83/2020

-19 Dosar nr.291D/2021

Tribunalul Dolj

Dosar nr.4.620/63/2020

-20 Dosar nr.408D/2021

Tribunalul Bihor

Dosar nr.2.074/111/2020

-21 Dosar nr.705D/2021

Curtea de Apel Craiova

Dosar nr.5.644/63/2019

-22 Dosar nr.755D/2021

Curtea de Apel Craiova

Dosar nr.2.837/63/2019

-23 Dosar nr.762D/2021

Tribunalul Giurgiu

Dosar nr.968/122/2020

-24 Dosar nr.776D/2021

Tribunalul Harghita

Dosar nr.811/96/2020

-25 Dosar nr.780D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.112/83/2020

-26 Dosar nr.781D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.969/83/2020

-27 Dosar nr.783D/2021 

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.755/83/2020

-28 Dosar nr.821D/2021

Curtea de Apel Bacău

Dosar nr.516/103/2020

-29 Dosar nr.1088D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr.2.787/62/2020

-30 Dosar nr.1512D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr.3.638/62/2019

-31 Dosar nr.1641D/2021

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.2.412/83/2019

-32 Dosar nr.1801D/2021

Tribunalul Dâmboviţa

Dosar nr.6.840/120/2020

-33 Dosar nr.1946D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr

.2.470/62/2019

-34 Dosar nr.2471D/2021

Tribunalul Braşov

Dosar nr.3.740/62/2020

-35 Dosar nr.2517D/2021

Tribunalul Dolj

Dosar nr.8.726/63/2020

36. Dosar nr.2532D/2021

Tribunalul Constanţa

Dosar nr.7.822/118/2020

-37 Dosar nr.2534D/2021

Tribunalul Sibiu

Dosar nr.1.407/85/2020

-38 Dosar nr.2851D/2021

Curtea de Apel Constanţa

Dosar nr.318/118/2020

-39 Dosar nr.2852D/2021

Curtea de Apel Constanța

Dosar nr.4.263/118/2020

-40 Dosar nr.2900D/2021 

Tribunalul Timiş

Dosar nr.2.055/30/2020

-41 Dosar nr.2933D/2021

Curtea de Apel Suceava

Dosar nr.2.841/86/2020

-42 Dosar nr.3109D/2021

Tribunalul Neamţ

Dosar nr.1.338/103/2020

-43 Dosar nr.3270D/2021

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.791/83/2020

-44 Dosar nr.3304D/2021

Tribunalul Galaţi

Dosar nr

.3.596/121/2020

-45 Dosar nr.3334D/2021

Curtea de Apel Constanţa

Dosar nr.5.727/118/2020

-46 Dosar nr.3521D/2021

Curtea de Apel Iaşi

Dosar nr. 2.286/99/2021

-47 Dosar nr.3524D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.667/83/2021

-48 Dosar nr.3537D/2021

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.305/99/2020

-49 Dosar nr.237D/2022

Curtea de Apel Iaşi

Dosar nr.4.641/99/2020

-50 Dosar nr.275D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.3.275/99/2020

51 Dosar nr.276D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.571/99/2020

-52 Dosar nr.277D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.693/99/2020

-53 Dosar nr.278D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.6.160/99/2020

-54 Dosar nr.371D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.917/62/2021

-55 Dosar nr.372D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.921/62/2021

-56 Dosar nr.373D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.923/62/2021

-57 Dosar nr.374D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.3.158/62/2021

-58 Dosar nr.385D/2022

Tribunalul Dolj

Dosar nr.5.490/63/2021

-59 Dosar nr.396D/2022

Tribunalul Covasna

Dosar nr.895/119/2021

-60 Dosar nr.596D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.234/83/2021

-61 Dosar nr.597D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.235/83/2021

-62 Dosar nr.598D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.232/83/2021

-63 Dosar nr.739D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.297/83/2021

-64 Dosar nr.740D/2022

Tribunalul Timiş

Dosar nr.2.075/30/2021

-65 Dosar nr.763D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.1.114/99/2021

-66 Dosar nr.899D/2022 

Tribunalul Braşov

Dosar nr.2.694/62/2021,

-67 Dosar nr.900D/2022

Curtea de Apel Bacău

Dosar nr.2.456/110/2019 )

Citeste pe larg

 Ședinţa de plen din 21 martie 2023

 Dosare în pronunţare –

 6. Dosar nr.1517D/2020

Tribunalul Arad

Dosar nr.854/108/2020

(conexat cu:

-1. Dosar nr.1599D/2020

                                                                                      – Excepția de neconst. a disp. art.VⅡ

                                                                                          pct.3 din Ordonanța de urgență a

                                                                                        Guvernului nr.59/2017 privind

                                                                                        modificarea și completarea unor acte

                                                                                 normative din domeniul pensiilor de  serviciu prin                                                                                   care au fost modificate dispozițiile art.60 din                                                                                            Legea  nr.223/2015   privind pensiile militare de stat 

Tribunalul Dolj

Dosar nr.2.331/63/2020,

-2 Dosar nr.1609D/2020

Tribunalul Mureş

Dosar nr.1.804/102/2019*/a1,

-3. Dosar nr.1697D/2020

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.161/83/2020,

-4 Dosar nr.1699D/2020

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.415/83/2020,

-5 Dosar nr.1878D/2020

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.599/83/2019,

-6 Dosar nr.1879D/2020

Tribunalul Mehedinți

Dosar nr.967/101/2020,

-7 Dosar nr.1914D/2020

Tribunalul Mureş

Dosar nr.2.525/102/2019/a1,

-8 Dosar nr.1966D/2020

Tribunalul Iași

Dosar nr.3.415/99/2019,

-9 Dosar nr.91D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.34.747/3/2019,

-10 Dosar nr.174D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.11.193/3/2020 ,

-11 Dosar nr.189D/2021

Tribunalul Bucureşti

Dosar nr.15.880/3/2020 ,

-12 Dosar nr.279D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.665/83/2020,

-13 Dosar nr.280D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.667/83/2020,

-14 Dosar nr.281D/2021                                                                                                                                      

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.712/83/2020

-15 Dosar nr.282D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.713/83/2020

-16 Dosar nr.283D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.764/83/2020

-17 Dosar nr.284D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.765/83/2020

-18 Dosar nr.285D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.447/83/2020

-19 Dosar nr.291D/2021

Tribunalul Dolj

Dosar nr.4.620/63/2020

-20 Dosar nr.408D/2021

Tribunalul Bihor

Dosar nr.2.074/111/2020

-21 Dosar nr.705D/2021

Curtea de Apel Craiova

Dosar nr.5.644/63/2019

-22 Dosar nr.755D/2021

Curtea de Apel Craiova

Dosar nr.2.837/63/2019

-23 Dosar nr.762D/2021

Tribunalul Giurgiu

Dosar nr.968/122/2020

-24 Dosar nr.776D/2021

Tribunalul Harghita

Dosar nr.811/96/2020

-25 Dosar nr.780D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.112/83/2020

-26 Dosar nr.781D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.969/83/2020

-27 Dosar nr.783D/2021 

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.755/83/2020

-28 Dosar nr.821D/2021

Curtea de Apel Bacău

Dosar nr.516/103/2020

-29 Dosar nr.1088D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr.2.787/62/2020

-30 Dosar nr.1512D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr.3.638/62/2019

-31 Dosar nr.1641D/2021

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.2.412/83/2019

-32 Dosar nr.1801D/2021

Tribunalul Dâmboviţa

Dosar nr.6.840/120/2020

-33 Dosar nr.1946D/2021

Curtea de Apel Braşov

Dosar nr

.2.470/62/2019

-34 Dosar nr.2471D/2021

Tribunalul Braşov

Dosar nr.3.740/62/2020

-35 Dosar nr.2517D/2021

Tribunalul Dolj

Dosar nr.8.726/63/2020

36. Dosar nr.2532D/2021

Tribunalul Constanţa

Dosar nr.7.822/118/2020

-37 Dosar nr.2534D/2021

Tribunalul Sibiu

Dosar nr.1.407/85/2020

-38 Dosar nr.2851D/2021

Curtea de Apel Constanţa

Dosar nr.318/118/2020

-39 Dosar nr.2852D/2021

Curtea de Apel Constanța

Dosar nr.4.263/118/2020

-40 Dosar nr.2900D/2021 

Tribunalul Timiş

Dosar nr.2.055/30/2020

-41 Dosar nr.2933D/2021

Curtea de Apel Suceava

Dosar nr.2.841/86/2020

-42 Dosar nr.3109D/2021

Tribunalul Neamţ

Dosar nr.1.338/103/2020

-43 Dosar nr.3270D/2021

Curtea de Apel Oradea

Dosar nr.791/83/2020

-44 Dosar nr.3304D/2021

Tribunalul Galaţi

Dosar nr

.3.596/121/2020

-45 Dosar nr.3334D/2021

Curtea de Apel Constanţa

Dosar nr.5.727/118/2020

-46 Dosar nr.3521D/2021

Curtea de Apel Iaşi

Dosar nr. 2.286/99/2021

-47 Dosar nr.3524D/2021

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.667/83/2021

-48 Dosar nr.3537D/2021

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.305/99/2020

-49 Dosar nr.237D/2022

Curtea de Apel Iaşi

Dosar nr.4.641/99/2020

-50 Dosar nr.275D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.3.275/99/2020

51 Dosar nr.276D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.571/99/2020

-52 Dosar nr.277D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.4.693/99/2020

-53 Dosar nr.278D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.6.160/99/2020

-54 Dosar nr.371D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.917/62/2021

-55 Dosar nr.372D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.921/62/2021

-56 Dosar nr.373D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.2.923/62/2021

-57 Dosar nr.374D/2022

Tribunalul Brașov

Dosar nr.3.158/62/2021

-58 Dosar nr.385D/2022

Tribunalul Dolj

Dosar nr.5.490/63/2021

-59 Dosar nr.396D/2022

Tribunalul Covasna

Dosar nr.895/119/2021

-60 Dosar nr.596D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.234/83/2021

-61 Dosar nr.597D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.235/83/2021

-62 Dosar nr.598D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.1.232/83/2021

-63 Dosar nr.739D/2022

Tribunalul Satu Mare

Dosar nr.297/83/2021

-64 Dosar nr.740D/2022

Tribunalul Timiş

Dosar nr.2.075/30/2021

-65 Dosar nr.763D/2022

Tribunalul Iaşi

Dosar nr.1.114/99/2021

-66 Dosar nr.899D/2022 

Tribunalul Braşov

Dosar nr.2.694/62/2021,

-67 Dosar nr.900D/2022

Curtea de Apel Bacău

Dosar nr.2.456/110/2019 )

Citeste pe larg

Material preluat de pe juridice.ro 

„În 1 martie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial o nouă decizie pronunțată de Curtea Constituțională în materia contenciosului administrativ – Decizia nr. 664/2022.

Deși este o soluție de respingere și care nu se abate de la jurisprudența anterioară a Curții, Decizia nr. 664/2022 readuce sub lupă un subiect relevant și poate mai puțin cunoscut – acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Aspectele esențiale privind modul de funcționare al acestor acțiuni (1) precum și principalele considerente relevante din Decizia nr. 664/2022 (2) sunt prezentate pe scurt mai jos.


1. Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului – când și cum sunt utilizate?

Art. 9 din Legea contenciosului administrativ este dedicat în exclusivitate acestei categorii mai bizare de acțiuni, denumite în mod contraintuitiv „acțiuni împotriva ordonanțelor Guvernului”. În ciuda denumirii, ele nu au ca obiect ordonanțe ale Guvernului. Nu se poate solicita așadar în temeiul art. 9 chiar anularea sau suspendarea unei ordonanțe a Guvernului (simplă sau de urgență).

În realitate, art. 9 vizează situațiile în care drepturile sau interesele legitime ale unei persoane sunt vătămate ca urmare a unei dispoziții neconstituționale dintr-o ordonanță a Guvernului. Esențial așadar este să existe o ordonanță simplă sau de urgență care să cuprindă una sau mai multe dispoziții neconstituționale. Obiectul acțiunii în contencios nu poate fi însă constatarea neconstituționalității – acest tip de analiză poate fi făcut doar de Curtea Constituțională.

În schimb, obiectul acțiunii în contencios va putea fi: (i) acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin dispozițiile neconstituționale, (ii) anularea actelor administrative emise în baza dispozițiilor neconstituționale sau (iii) obligarea autorității publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei operațiuni administrative. Specificul acțiunii formulate în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ este că cererea de chemare în judecată trebuie însoțită de o excepție de neconstituționalitate.

Soluționarea acțiunii urmează și ea o rută atipică. După verificarea condițiilor de admisibilitate a excepției, instanța de contencios va trimite excepția către Curtea Constituțională și va suspenda judecata cauzei (suspendare obligatorie). În cazul în care Curtea admite excepția, instanța de contencios va trece la soluționarea acțiunii pe fond. Dacă însă Curtea respinge excepția, acțiunea va fi în integralitate respinsă ca inadmisibilă – întrucât existența unei (sau mai multor) dispoziții neconstituționale este chiar premisa acestui tip de acțiune.

În fine, în cazul acțiunilor introduse în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ există și două beneficii importante: (i) acestea pot fi formulate oricând (nu există un termen de prescripție sau decădere aplicabil) și (ii) nu e necesară parcurgerea procedurii administrative prealabile.

În afară de situația descrisă mai sus – care reprezintă ipoteza clasică – art. 9 cuprinde în alineatul (4) și o ipoteză specială pentru persoanele vătămate care nu au introdus acțiune în contencios până la momentul publicării deciziei Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității. Acestea beneficiază în temeiul art. 9 alin. (4) de un termen de decădere de 1 an pentru a introduce la rândul lor acțiune în fața instanței pentru a repara vătămările cauzate de dispozițiile neconstituționale. Termenul curge de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale. Această ipoteză a făcut obiectul Deciziei nr. 664/2022.


2. Decizia nr. 664/2022 – considerentele relevante

Decizia nr. 664/2022 a fost pronunțată ca urmare a unei excepții de neconstituționalitate ridicate de către Ministerul Justiției într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În esență, Ministerul Justiției a argumentat că prevederile art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ sunt neconstituționale – mai exact, contravin dispozițiilor art. 147 alin (4) din Constituția României care prevăd că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

În linie cu jurisprudența anterioară (Decizia nr. 4/2017, Decizia nr. 95/2018, Decizia nr. 402/2021), Curtea a considerat că prevederile art. 9 alin. (4) sunt constituționale. Persoanele vătămate pot beneficia așadar în continuare de termenul de 1 an în care să formuleze acțiune în contencios administrativ.

În cadrul Deciziei nr. 664/2022, Curtea a reținut următoarele aspecte relevante:

– Art. 9 din Legea contenciosului administrativ are caracterul unei norme speciale față de art. 8 din aceeași lege;

Pentru acțiunile formulate în temeiul art. 8 (adică acțiunile clasice în contencios administrativ), nu există o posibilitate echivalentă celei prevăzute în art. 9 alin. (4). În termeni simpli, pentru acțiunile clasice, o decizie de declarare a neconstituționalității poate avea impact numai în cauzele aflate pe rol la momentul publicării deciziei Curții Constituționale sau în cele soluționate definitiv, dar în care s-a invocat aceeași excepție în cauză (în temeiul revizuirii).

– În cadrul procedurii prevăzute de art. 9, decizia Curții Constituționale are efecte asupra admisibilității acțiunii în contencios – este, așadar, o condiție de admisibilitate;

– Reglementarea unei proceduri diferite pentru vătămările cauzate ca urmare a ordonanțelor Guvernului e determinată de adoptarea acestor acte de către Guvern pe calea delegării legislative;

– Contrar susținerilor autorului excepției, art. 9 alin. (4) nu constituie o repunere în termen a persoanei vătămate și nici nu conduce la o aplicare retroactivă a deciziei Curții Constituționale, ci este o limită temporală aplicată dreptului la acțiune.”


Irina Suătean, Senior Associate FILIP & COMPANY

Citeste pe larg

Pe data de 23 02 2023 Curtea Constituțională judecă excepția extrinsecă de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017, ordonanță  prin care gestionarii bugetelor instituțiilor din sistemul de apărare și-au propus să facă economii din fondurile destinate pentru pensii, în detrimentul tuturor pensionarilor, prin eliminarea ACTUALIZĂRII pensiilor militare și prin limitarea noilor pensii militare la cuantumul net al soldelor din baza de calcul. 

Au trebuit să treacă mulți ani până când un brav pensionar al CPS din MAI din județul Dâmbovița, dar și alți colegi de-ai săi din întreaga țară, au observat că Guvernul Tudose nu a respectat procedura de adoptare a OUG nr. 59/04 08 2017, respectiv ca la data adoptării să fi sesizat deja Consiliul Legislativ pentru aviz. Doar Sindicatul polițiștilor „Diamantul” a mai fost interesat de identificarea și mediatizarea pe rețelele sociale a acestei acțiuni de verificare a constituționalității OUG 59/2017.

Jurisprudența CCR arată că o asemenea excepție a fost admisă când inițiatorii au motivat-o documentat, efectele ordonanței încetând să mai opereze de la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial. Ultimul exemplu este cel din data de 31 01 2023, când OUG nr. 50/2021  a fost declarată neconstituțională, în ansamblul său, pentru că la data adoptării nu s-a cerut avizul Consiliului Economic și Social.

  

CCR a identificat obiectul excepției din Dosarul 1801D/2021(litera D însemnând controlul după intrarea în vigoare a actului normativ) și a operat modificarea în lista generală a dosarelor înregistrate la organismul de control al constituționalității legilor și ordonanțelor.

Autorul excepției de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 a urmat calea unei acțiuni de competența completelor pentru conflictele  de muncă și asigurări sociale din tribunale,  potrivit articolelor 100-105 din Legea 223/2015, nu calea contenciosului administrativ reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004.

In baza capului nr. 2 de cerere, în care reclamantul a cerut și motivat excepția de neconstituționalitate, capăt subsidiar cererii principale a litigiului, tribunalul a sesizat Curtea Constituțională prin Incheierea pe care am publicat-o AICI

Guvernul  a încălcat procedura de adoptare a Ordonanțelor  și în cazul OUG 57/2017, pentru modificarea L nr. 406/2001 privind indemnizația acordată șefului statului, ordonanță pentru care,  deși a fost adoptată  pe data  de 04 08 2017, avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat prin aceeași adresă nr. 183/07 08 2017, ca și pentru OUG nr. 59/2017 Vezi  https://www.senat.ro/legis/PDF/2017/17L207LG.pdf

Citeste pe larg