Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

 Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog  nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic,  funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.

Declarația deputatului  Cristian Seidler:

 „PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.

Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.

Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:

Legea 216/2015

Articolul 6

(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.

(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.


In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată. 

Și …când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.

Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani,  calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui  lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.

Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.

Citeste pe larg

 S-a aprobat dezbaterea în procedură de urgență.

Raportul prin care proiectul va fi propus spre aprobarea sau respingerea  Plenului va fi întocmit de 3 comisii(juridică, apărare, muncii) până la 14 02 2023.

Printre documentele depuse  la Fișa actului  L4/2023(«–dați click) se află și Avizul Consiliului Superior al magistraturii.

Proiectul legii poate fi accesat direct AICI.

Avizul Consiliului Legislativ–» AICI


Citeste pe larg

Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, dar și alți demnitari se plâng că în plafonul de 9,4% al cheltuielilor pentru pensii, aprobat prin PNRR,  Comisia Europeană  a impus să fie introduse și cheltuielile cu pensiile militare, nu numai cele cu celelalte pensii speciale.

Anvelopa bugetară pentru plata pensiilor militare este dată de suma brută an pensiilor militare la care se adaugă cheltuielile pentru gestionarea acestor pensii de către cele 3 Case de Pensii Sectoriale.

După impunerea prin OUG 59/2017 a plății unui cuantum net de numai 58,5 din  baza de calcul brută pentru pensiile militare stabilite după 15 09 2017, o sumă importantă din anvelopa brută pentru aceste pensii plafonate, cca 10% dintr-o pensie brută   cu procentul de calcul 65% din baza de calcul, se reîntoarce la  bugetul de stat la rectificările bugetare din cursul anului fiscal.

Aceste sume care se reîntorc la bugetul de stat ar trebui să nu mai fie incluse în anvelopa bugetară pentru pensii, pentru a nu încărca artificial cheltuielile plafonate de PNRR la 9,4% din PIB.

In plus, la capitolul venituri-cheltuieli pentru pensii militare ar trebui inclusă și Contribuția Individuală la Bugetul de Stat de 25% din soldele/salariile brute, egală cu CAS-ul plătit asigurărilor din sistemul public de pensii, vezi art. 31 din L 223/2015,  plătită de militari, polițiști și penitenciariști. 

Cuantumul net în plată, plafonat la media salariilor nete din baza de calcul, a fost impus de aceeași ordonanță și pentru celelalte pensii speciale, mai puțin pentru pensiile magistraților. 

După noua lege a pensiilor speciale, aflată în dezbatere la Senat, și pensiile magistraților vor fi plafonate la nivelul mediei salariilor nete din baza de calcul, deci încă o posibilitate de reducere a împovărării plafonului PNRR, de 9,4%,  de către pensiile de serviciu.



Întrebat de Ioana Ene Dogioiu când va fi depusă a treia cerere de finanţare în cadrul Planului de Rezilienţă, ministrul a răspuns că această cerere este asociată unui număr mare de jaloane foarte importate, estimând că în mai sau iunie ar putea fi depusă.

„Aici vine partea, poate, cea mai grea a PNRR-ului, pentru că cererea de plată numărul trei, pe lângă că are 79 de jaloane şi ţinte, are şi o serie de reforme importante pe care va trebui să le acomodăm cu observaţiile care vin de la Comisie şi nu e de ascuns faptul că avem proiectul de lege şi legea pensiilor speciale, apoi problema decarbonizării şi a modului în care ducem la bun sfârşit acest pilon important al PNRR-ului, fiindcă ne-am obligat la aceste lucruri prin PNRR în ceea ce priveşte decarbonizarea.

Deci practic, cu alte cuvinte, atât din perspectiva jaloanelor este importantă, dar mai e ceva: trebuie să negociem în această perioadă inclusiv capitolul Repower EU. (…) Cererea de plată trei nu trebuie văzută doar prin prisma doar acestor jaloane şi ţinte, colateral cu cererea de plată numărul 3 avem reducerea de grant, avem ajustarea de preţ. Mai-iunie ar fi rezonabil pentru complexitatea cererii ş timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a purta negocieri”, a declarat Marcel Boloş, la Europa FM.

Reforma pensiilor, linie roșie

Boloș a mai spus că nerealizarea unei reforme a pensiilor, care să includă şi aşa-numitele pensii speciale, reprezintă un jalon de tip „linie roşie” în PNRR.

„Este foarte dură Comisia cu orice jalon pe care îl avem de îndeplinit şi primul lucru la care se uită Comisia este partea de sustenabilitate: ce impact bugetar are legea şi ce volum de cheltuieli generează legea după ce se aplică, dar nu de astăzi pe mâine, ci o perioadă îndelungată de timp. (…) Sigur că va fi un moment greu pentru coaliţie şi pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, aşa cum am spus, e pilon de bază pensiile şi reforma pensiilor, a tuturor pensiilor. (…)

Noi când am obţinut aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă am obţinut-o cu două condiţii: prima este cea a măsurilor de decarbonizare, deci este limpede că pe acest drum nu putem merge decât înainte şi că orice deviere pe care o avem poate fi sancţionată, inclusiv măsuri de suspendare a PNRR-ului, deci nu este un jalon de joacă. Şi al doilea pilon este cel al pensiilor.

Deci, din acest punct de vedere, e foarte multă responsabilitate şi în decizia pe care o va adopta Parlamentul, pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit şi este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană şi nu se va sfii să ne critice Comisia, dacă jalonul nu este dus la bun sfârşit. Sunt jaloane pentru care decizia poate fi luată de suspendare a PNRR-ului, dar să sperăm că nu ajungem în această situaţie”, a afirmat ministrul Marcel Boloş.

Acesta crede că plafonul de 9,4% din PIB asumat pentru bugetul de pensii de România este unul „nedrept”, argumentând că acest procent include şi pensiile acordate în baza unor legi speciale.

„Acel 9,4% a fost stabilit în condiţiile în care doar sistemul public de pensii cu partea de pensii bazate pe contributivitate a fost luată în considerare. Or, acum Comisia spune: nu, luaţi toate categoriile de cheltuieli, inclusiv pensiile speciale, pentru a stabili acest plafon, ceea ce încurcă foarte mult socotelile, pentru că una a fost ca şi direcţie stabilită, la momentul la care s-a făcut negocierea pentru PNRR şi alta este situaţia acum, când noi în acel plafon de 9,4 trebuie să adăugăm adiţional cheltuieli cu pensiile speciale şi, vă daţi seama, totuşi ce valoare au şi ce volum că ele sunt cheltuială însemnată”, mai spune ministrul Proiectelor Europene. 

El adaugă că în PNRR există posibilitatea „de a ajusta anumite jaloane şi ţinte care ţin de circumstanţe obiective”.

Citeste pe larg

Stiu politicienii și guvernanții, alții decît cei din sistemul de apărare, că sunt mii de militari cu pensiile recalculate în anul 2016, potrivit discriminatoriei  Legi 223/2015, care au acum pensia militară sub nivelul cuantumului contributiv ce li s-ar cuveni, dacă pensiile militare ar fi reformate și aliniate la principiul contributivității?  In 2016 , 68% dintre pensionarii militari au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, potrivit expunerii de motive formulate de MApN și MAI  în PL x  199/2020. 
Vezi :

68% dintre pensionarii militari recalculați potrivit Legii nr. 223/2015 sunt interesați de reforma pensiilor militare

De atunci acele pensii, cu regim juridic de pensie militară, au fost indexate numai cu cca 25%, în timp ce valoarea punctului de pensie a crescut de la 830,2 lei în anul 2015  la 1 784 lei în anul 2023.
In plus, alinierea pensiilor militare la contributivitate ar da posibilitatea valorificării integrale a sporului pentru condiții de muncă, a pensiei  suplimentare și a stagiilor ulterioare  pensionarii.
Toate acesta ar constitui  motive pentru care decidenții din sistemul militar trag cu dinții de  pseodo-principii juridice, pentru a se opune introducerii în legea privind aplicarea Jalonului 215 a recomandării CE ca și pensiile militare să fie aliniate la contributivitate, așa cum sunt aliniate pensiile magistraților, grefierilor, diplomaților, aviatorilor civili etc. 
Nu s-ar desființa pensiile militare cum le cântă ciucanii prohodul!

O emisiune realizată neprofesionit de Andreea Crețulescu! Cum să nu știi pe 07 01 2023 că Decizia CCR privind contribuțiile pentru sănatate a fost publicată în MO pe 28 12 2022? 
Marius Budăi susține că noua formulă de calcul a pensiei contributive care va fi introdusă în L 127/2019 privind pensiile din sistemul public va avea un impact major, motiv pentru care se va aplica gradual.
”Formula este una bună, dar avem niște lucruri de îndreptat. Am descoperit câteva aspecte și le vom îndrepta, nu pot să pun mana și să spun că e mare, toate aduc frustrare, pentru că regula de contributivitate spune așa, la contribuții egale, pensii egale”.
”Nu știu dacă v-am mai spus sau vă spun acum în premiera, când s-a făcut transferul contribuției de la angajator la angajat s-a majorat brutul, ca să nu fie aceasta inechitate. Cei care au deținut calitatea de ministru, dacă studiau legea, erau profesioniști, ar fi avut de făcut un lucru simplu, matematic, este o formula care stabilește indicele de corecție. Nu aveai decât de ponderat formula cu procentul transferat de contribuție de la angajat și rămânea în aceeași linie, corecta și reală. Anticipez și spun că legea va genera un impact. Știți bine că impactul nu va fi unul mic, există posibilitatea să fie o aplicare, trebuie să avem o aplicare graduală, trebuie să avem tot sistemul pus bine la punct, astfel încât când vom avea calculul cu comisia, să aplicam decizia”, a mai spus ministrul.

Recent, Marius Budăi a anunțat cine sunt românii care vor fi afectați de noua formulă de calcul a pensiilor.
„Sunt cei care sunt cuprinși în cele 6 legi menționate în PNRR și în solicitarea Comisiei Europene asupra pensiilor militare. Vorbim aici de cele 2 legi din justiție și anume de statutul magistraților și de statutul personalului auxiliar din instanțele de judecată.
Vorbim de diplomați, de personal al Curții de Conturi, vorbim de funcționarii publici, parlamentari și de personalul navigant și, bineînțeles militarii.

Noi vorbim de un calcul. Principiul de bază este cel anunțat, și anume să nu mai depășească nici pensie, salariu. Vorbim într-adevăr de calcul fără a produce retroactivitate și fără a fi afectată partea de contributivitate.

Cu precizarea că nu vorbim de sistemul public de pensii. Și da, pentru cei care depășesc cu pensia dumnealor valoarea netă a veniturilor, va fi o recalculare și vor intra în plată cu noul cuantum pe viitor.

Pensiile militare au prevedere în acest act normativ. Este o schimbare a modului de calcul de la cele 6 luni din ultimii 5 ani, la 12 luni din ultimii 5 ani, cu precizarea că pensiile militare îndeplineau criteriile din PNRR și că pensiile militare au avut deja 2 reforme, una în 2015 cu legea 223 și alta în 2017 cu ordonanța 57 și 59 bineînțeles, și aici inițiatorii au fost miniștri de resort.

Dumnealor au deja plafonat venitul din 2019 și schimbat modul de calcul, deci calcului este doar pentru viitor. Și nicio pensie militară nu depășește, din datele pe care le avem de la ministerele de resort, în momentul activității.

În acest proiect nu se face referire la pensionarii din sistemul public de pensii”

   


Citeste pe larg

Stiu politicienii și guvernanții, alții decît cei din sistemul de apărare, că sunt mii de militari cu pensiile recalculate în anul 2016, potrivit discriminatoriei  Legi 223/2015, care au acum pensia militară sub nivelul cuantumului contributiv ce li s-ar cuveni, dacă pensiile militare ar fi reformate și aliniate la principiul contributivității?  In 2016 , 68% dintre pensionarii militari au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, potrivit expunerii de motive formulate de MApN și MAI  în PL x  199/2020. 
Vezi :

68% dintre pensionarii militari recalculați potrivit Legii nr. 223/2015 sunt interesați de reforma pensiilor militare

De atunci acele pensii, cu regim juridic de pensie militară, au fost indexate numai cu cca 25%, în timp ce valoarea punctului de pensie a crescut de la 830,2 lei în anul 2015  la 1 784 lei în anul 2023.
In plus, alinierea pensiilor militare la contributivitate ar da posibilitatea valorificării integrale a sporului pentru condiții de muncă, a pensiei  suplimentare și a stagiilor ulterioare  pensionarii.
Toate acesta ar constitui  motive pentru care decidenții din sistemul militar trag cu dinții de  pseodo-principii juridice, pentru a se opune introducerii în legea privind aplicarea Jalonului 215 a recomandării CE ca și pensiile militare să fie aliniate la contributivitate, așa cum sunt aliniate pensiile magistraților, grefierilor, diplomaților, aviatorilor civili etc. 
Nu s-ar desființa pensiile militare cum le cântă ciucanii prohodul!

Marius Budăi susține că noua formulă de calcul a pensiei contributive care va fi introdusă în L 127/2019 privind pensiile din sistemul public va avea un impact major, motiv pentru care se va aplica gradual.
”Formula este una bună, dar avem niște lucruri de îndreptat. Am descoperit câteva aspecte și le vom îndrepta, nu pot să pun mana și să spun că e mare, toate aduc frustrare, pentru că regula de contributivitate spune așa, la contribuții egale, pensii egale”.
”Nu știu dacă v-am mai spus sau vă spun acum în premiera, când s-a făcut transferul contribuției de la angajator la angajat s-a majorat brutul, ca să nu fie aceasta inechitate. Cei care au deținut calitatea de ministru, dacă studiau legea, erau profesioniști, ar fi avut de făcut un lucru simplu, matematic, este o formula care stabilește indicele de corecție. Nu aveai decât de ponderat formula cu procentul transferat de contribuție de la angajat și rămânea în aceeași linie, corecta și reală. Anticipez și spun că legea va genera un impact. Știți bine că impactul nu va fi unul mic, există posibilitatea să fie o aplicare, trebuie să avem o aplicare graduală, trebuie să avem tot sistemul pus bine la punct, astfel încât când vom avea calculul cu comisia, să aplicam decizia”, a mai spus ministrul.

Recent, Marius Budăi a anunțat cine sunt românii care vor fi afectați de noua formulă de calcul a pensiilor.
„Sunt cei care sunt cuprinși în cele 6 legi menționate în PNRR și în solicitarea Comisiei Europene asupra pensiilor militare. Vorbim aici de cele 2 legi din justiție și anume de statutul magistraților și de statutul personalului auxiliar din instanțele de judecată.
Vorbim de diplomați, de personal al Curții de Conturi, vorbim de funcționarii publici, parlamentari și de personalul navigant și, bineînțeles militarii.

Noi vorbim de un calcul. Principiul de bază este cel anunțat, și anume să nu mai depășească nici pensie, salariu. Vorbim într-adevăr de calcul fără a produce retroactivitate și fără a fi afectată partea de contributivitate.

Cu precizarea că nu vorbim de sistemul public de pensii. Și da, pentru cei care depășesc cu pensia dumnealor valoarea netă a veniturilor, va fi o recalculare și vor intra în plată cu noul cuantum pe viitor.

Pensiile militare au prevedere în acest act normativ. Este o schimbare a modului de calcul de la cele 6 luni din ultimii 5 ani, la 12 luni din ultimii 5 ani, cu precizarea că pensiile militare îndeplineau criteriile din PNRR și că pensiile militare au avut deja 2 reforme, una în 2015 cu legea 223 și alta în 2017 cu ordonanța 57 și 59 bineînțeles, și aici inițiatorii au fost miniștri de resort.

Dumnealor au deja plafonat venitul din 2019 și schimbat modul de calcul, deci calcului este doar pentru viitor. Și nicio pensie militară nu depășește, din datele pe care le avem de la ministerele de resort, în momentul activității.

În acest proiect nu se face referire la pensionarii din sistemul public de pensii”

   


Citeste pe larg

 In ultimul interviu acordat DIGI 24 Tv de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Bolos trage un semnal de alarmă în legătură cu posibilitatea ca Guvernul să piardă cea de-a treia cerere de finanțare PNRR dacă până la 01 04 2023 nu se găsește o soluție de  atenuare a efectului pensiilor speciale obraznice asupra bugetului pentru pensii.

In condițiile în care proiectul de lege rezolvă în spiritul Jalonului 215 din PNRR pensiile magistraților, aducându-le pe toate la maximum 58,5% din baza brută de calcul, probabil că semnalul tras se referă în special la pensiile militare în plată, care rămân în același cuantum și dacă va fi  aprobat în forma prezentă proiectul de lege înregistrat la Senat sub nr. B871/2022.

Este straniu că un ministru al Guvernului Ciucă nu vede rezolvarea problemei de către Guvern sau Parlament, ci prin mijloacele de constrângere ale Comisiei Europene.

In inregistrarea de mai jos, Bolos vorbește despre pensiile speciale și supravegherea reformei lor de către Comisia Europeană de la min. 14′. 

Citeste pe larg

 Răspunsul primit astăzi de @Stelică indică faptul că instituția europeană a înțeles care sunt îngrijorările militarilor privind pensiile militare și reamintește obiectivele Jalonului 215,  aprobat de Comisia Europeană, respectiv revizuirea tuturor pensiilor speciale, inclusiv cele militare, pentru alinierea la principiul contributivității.

Indeplinirea satisfăcătoare a acestor obiective va fi monitorizată de Comisia Europeană în contextul celei de-a treia cereri de plată a Guvernului României.

Comparând cerințele reiterate de Comisia Europeană cu conținutul reformei pensiilor militare din proiectul de lege, introdus de guvern în dezbaterea Senatului, B871/2022, nu este greu de observat că Guvernul va avea o mare problemă pentru a obține cea de-a treia cerere de plată, dacă nu revizuiește și pensiile militare pentru a le alinia la principiul contributivității. 

Nota blogului.

Celelalte pensii speciale din Jalonul 215 sunt deja aliniate principiului contributivității, fiind calculate deja și potrivit Legii nr. 263/2010 cu modificările ulterioare privind sistemul public de pensii.

 

Citeste pe larg

 

Comunicatul informează  că „magistrații  pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.”

„În ceea ce privește pensiile militare de stat, la stabilirea acestora, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.”

Câte dezinformări prin omisiune cuprinde fraza din comunicat despre pensiile militare?

De ieri până azi a fost corectată greșeala de redactare cu „ultimele 12 luni consecutive din ultimii cinci ani”
Textul proiectului publicat în transparență poate fi citit AICI

UPDATE 26 12 2022
In forma actuală, fără recalcularea pensiilor militare în plată,  proiectul încurajează ieșirea anticipată la pensie… înainte de intrarea în vigoare a noii legi, deși proiectul nu modifică condițiile de vârstă și vechime pentru acordarea dreptului de pensie; umblă numai la cuantumul pensiei militare.

Citeste pe larg

Lumea Justiției a publicat un nou draft al proiectului Legii pensiilor speciale AICI, dar partea care privește legea pensiilor militare nu îndreaptă,  la modificările rămase,  nici greșelile de redactare din primul draft.

Draftul anterior îl aveți pe prima pagină a blogului în partea dreaptă sus.

In esență, proiectul reglementează pentru pensiile militare viitoare calcularea cuantumului  dintr-o nouă bază de calcul, lărgită la 12 luni alese din ultimii 5 ani. 

Noul draft elimină abrogările anterioare care vizau stabilirea procentului de pensie, ceea ce duce la concluzia că respectivele articole 29 și 30 vor rămâne în vigoare. Rămân, de asemenea, în vigoare articolele 59 și 60, așa cum au fost modificate prin OUG 59/2017 și 114/2018.

Lucrul cel mai important și mai grav este că proiectul lasă la discreția instituțiilor militare să reglementeze inevitabilele recalculări/actualizări viitoare prin acte normative de grad inferior de aplicare a noii legi.Vedeți cum este redactat articolul X. 

Puteți să comparați și cu câte detalii este redactată partea care privește pensiile magistraților. Sunt stabilite termenele de recalculare a pensiilor în plată și momentul de la care se plătește noul cuantum recalculat.

Nu-i nimic, Normele Metodologice sunt mai ușor de atacat în contencios administrativ. Cam așa a pățit și Guvernul Boc cu HG 735/2010 de aplicare a L 119/2010.

Pe măsură ce ne apropiem de termenul scadent al Jalonului 215 al PNRR, se conturează tot mai mult intenția sistemului militar de a păstra actualele inechități generate tot de el în aplicarea legii pensiilor militare.

In loc de două categorii de pensionari militari, vom avea, după aplicarea așa zisei reforme, trei categorii de pensionari, categorii diferențiate de modul de stabilire a cuantumului pensiei militare.

Prima categorie este cea a vechilor pensionari, cu pensii stabilite/recalculate/actualizate până la 15 septembrie 2017, pensii al căror cuantum poate  să ajungă la 102% dintr-o bază de calcul înghețată la nivelul anului 2017, bază stabilită  din media soldelor brute a 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani de activitate, solde actualizate la nivelul anului 2017.

A doua categorie este cea a pensionarilor care au ieșit la pensie după 15 09 2017, potrivit modificărilor aduse articolului 60 din lege prin OUG nr. 59/2017, cu un cuantum net care nu poate fi mai mare de 58,5% din media a 6 solde brute alese din ultimii cinci ani de activitate, solde actualizate la momentul deschiderii dreptului. de pensie.

A treia categorie va fi cea căreia îi vor fi  stabilite  drepturile de pensie după intrarea în vigoare a legii Jalonului 215, cu pensii nete care nu vor putea fi mai mari de 58,5% din media a 12 solde lunare  brute alese din ultimii 5 ani de activitate, solde actualizate la momentul deschiderii dreptului de pensie.

Cu cât ne depărtăm de anul 2017, baza de calcul crește în  măsura creșterii valorii soldelor de grad și funcție potrivit Legii 153/2017.

Citeste pe larg

Unde altundeva dacă nu la RTV ?

Zice că în luna ianuarie vor fi câteva zile de întârziere în plata pensiilor.

Despre proiectul legii pensiilor speciale zice că se află la Banca Mondială până mîine dimineață… pentru ultimele modelări înainte de a fi prezentat CE.

Citeste pe larg

Marcel Boloș a spus la sfârșitul ședinței de guvern din 14 dec. 2022 că nu mai este o prioritate emiterea unei reglementări privind pensiile speciale până la sfârșitul anului. 
Rezolvarea problemei se amână până în lunile martie-aprilie 2023, când România transmite cererea nr. 3 de finanțare la CE. De ce nu… până la rocada guvernamentală din mai? Abia atunci Ciucă nu va mai reprezenta o piedică pentru reforma pensiilor militare.
Vezi de la minutul 12 în înregistrare.



 Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se întâmplă cu reforma pensiilor speciale. Ar fi trebuit să fie adoptată până la finalul acestui an, însă legea nu a ajuns încă în guvern.

Marcel Boloş: Acum, termenul pe care îl avem în Planul Național de Redresare și Reziliență, într-adevăr, este 31 decembrie 2022, dar nu este un termen care, în cazul în care nu se respectă, are un impact financiar asupra intereselor României. Condiția, de fiecare dată, este ca până la depunerea cererii de plată numărul 3, în cazul nostru ar fi martie sau aprilie, când va dispune Guvernul României, să fie cerința îndeplinită. Așadar, până la transmiterea oficială a cererii de plată numărul 3 avem această obligație, ca să închidem jalonul 215 și, după cum se știe, cerințele pe care le urmărește Comisia Europeană, în ceea ce privește sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile speciale, au rămas aceleași, și anume: 
1 – ar fi să revenim în acea stare de normalitate privind reglementările pentru pensiile speciale; apoi 
2 – să avem o soluție pentru pensiile care depășesc un anumit nivel, un anumit plafon și sunt convins că acest lucru va fi propus de către Ministerul Muncii și împreună cu Ministerul Finanțelor, pentru a avea jalonul îndeplinit; şi, desigur, 
3 – ar fi problema de sustenabilitate, pe această condiție trebuie făcute simulări și văzut în timp ce se întâmplă cu evoluția acestei categorii de cheltuieli, pentru a putea fi suportabil din bugetul de pensii sau din bugetul de stat, după caz, pe termen lung.

Reporter: Domnule ministru, asta înseamnă că reforma pensiilor am putea s-o avem abia în martie sau aprilie?

Marcel Boloş: Dacă privim din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență, termenul acesta este, acum să vedem varianta care va ajunge în mod oficial să fie discutată și dezbătută la nivelul Parlamentului. Eu nu sunt de principiu ca să ne grăbim pentru a ajunge să respectăm termenul, dar jalonul în continuare să fie o problemă pentru România. Eu cred că aici trebuie avută puţină răbdare pentru că mai bine să avem temele făcute. Ați văzut că din această perspectivă, Ministerul Muncii a derulat discuții cu Comisia Europeană dar în continuare pledez pentru a avea jalonul maturizat decât rezolvat în pripă, şi apoi punând interesele României, mă rog, din punct de vedere al impactului financiar și dificultăților de negociere pe care ulterior, le-am avea cu Comisia Europeană. 

Reporter: Domnule ministru, se discută în spațiul public, de ani de zile, despre aceste pensii speciale. De ce există această ezitare a guvernului în a aplica reforma?

Marcel Boloş: Nu cred că este o ezitare, eu cred că este vorba de a avea un proiect de ordonanță care să răspundă la condițiile pe care le-am menționat pentru că va fi foarte dificil de convins Comisia, indiferent ce tipuri de reglementări am avea sau cum am gândi reforma pensiilor speciale, dacă în spate nu vor fi simulările care privesc evoluția acestei categorii de cheltuieli pe termen mai lung – va fi foarte greu de convins că proiectul nostru de reformă este unul sustenabil și unul care să ne permită plata acestor cheltuieli pe termen lung. Deci, cred eu că aici va trebui să avem un pic de răbdare, pentru că termenul v-am precizat care este, nu putem trimite cererea de plată numărul 3 la Comisia Europeană, fără ca să nu avem acest jalon, să zicem, limpezit din perspectiva Comisiei și mai bine să avem un agrement, cum a fost şi cu decarbonizarea. Mai bine am așteptat să avem un agrement cu Comisia Europeană, decât să-l trimitem și să ne respingă cererea de plată. O respingere a cererii de plată nu are consecințe, cum să vă spun, pozitive asupra stabilității financiare a României. Trebuie să ne gândim și la acest lucru, de impactul pe care l-am avea în piețele financiare, sau cursul de schimb valutar, sau tot ce înseamnă o astfel de decizie la nivelul Comisiei Europene.

Reporter: Ca să fie clar: cursul leu- euro ar putea să fie influențat dacă această cerere ar fi respinsă, există acest risc?

Marcel Boloş: Există acest risc de instabilitate financiară, cred că toată lumea este conștientă că atunci când organismele financiare internaționale ar avea o astfel de decizie din partea Comisiei de respingere a cererii de plată, nu cred că ar fi de bun augur pentru ceea ce înseamnă, repet, stabilitatea financiară a României. Eu cred de fiecare dată că e bine, atunci când transmitem cererea de plată, mai ales când discutăm de jaloane și ținte sensibile, să avem maturizate jaloanele și temele de casă făcute în agrement cu Comisia Europeană. În caz contrar, sunt implicații pe care ni le asumăm.

Citeste pe larg