Deputatul Focșa Viorel de Constanta dezavueaza asociațiile magistratilor care au propus la Jalonul 215, PNRR, micsorarea pensiilor pentru militari, ca sunt mai multe, ca să fie protejate pensiile pentru magistrati.
În cursul zilei de 10 septembrie 2023, în marja reuniunii miniştrilor de justiţie din statele membre ale Consiliului Europei, la Riga, ministrul justiţiei, doamna Alina Gorghiu, a avut o întâlnire cu comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders.
Potrivit comunicatului Ministerului Justitiei, un alt subiect de interes pentru comisar a fost reprezentat de amendamentele la legea pensiilor de serviciu pentru magistraţi. „Vom găsi curând o soluţie de echilibru”, a spus Gorghiu.
Probabil s-a gandit la solutia care deja a aparut pe surse in presa sub forma unor propuneri de amendamente ale Ministerului de Justitie si ale Ministerului Muncii, pentru punerea in acord a Plx 244/2023 cu Dec izia CCR nr. 467/2023, potrivit carora cuantumul pensiilor de serviciu in plata sau viitoare sa nu fie mai mare decat baza de calcul neta actualizata, adica nicio pensie de serviciu mai mare decat netul bazei de calcul de la momentul stabilirii dreptului de pensie sau de la momentul actualizarii bazei de calcul.
Domnul Ciolacu a anuntat, la inceputul sedintei de Guvern din 18 08 2023, ca doamna ministru Bucura-Oprescu merge pe 28 august la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii C.E. despre Jalonul 215 PNRR privind reforma pensiilor de serviciu, dupa Decizia CCR nr. 467/2023.
Tabelul cu amendamentele de punere in acord a Plx 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR nu este asumat oficial dar, din informatiile site-ului Lumea Justitiei, cel care publica documentul, se stie ca este lucrat in Comisia de munca a Camerei Dputatilor.
S-ar merge pe varianta eliminarii impozitarii suplimentare a pensiilor de serviciu. Sa vedem ce zice Guvernul Ciolacu!
UPDATE
Adrian Solomon, presedintele Comisiei de munca. a CD a. dat urmatorul COMUNICAT:
In ultimele zile au aparut in spatiul public si in mass-media diverse tabele cu amendamente la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal – PLx 244/2023, cu precizarea ca acestea ori au fost elaborate la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala (mentionându-se si numele unor angajati), ori chiar au fost insusite de aceasta comisie, urmând a fi aprobate la reluarea dezbaterilor proiectului mai sus mentionat, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale.
Pe aceasta cale facem precizarea ca la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor nu s-au elaborat asemenea amendamente/tabele de lucru si nici nu au avut loc discutii asupra formei pe care ar trebui sa o aiba textul legii ca urmare a declararii unor texte ca fiind neconstitutionale.
De asemenea, ne delimitam de orice text aparut in spatiul public si in mass-media care contine modificari/propuneri cu referire la pensiile de serviciu si care nu a fost elaborat la nivelul comisiei noastre si nu a fost adus la cunostinta membrilor comisiei”.
.png)
Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu si militare, a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.
Toate pensiile de serviciu platite prin Casa Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.
Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.
Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!
Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate cu 15% din partea care depăseste componenta contributiva, la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.
La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele din decizia CCR.
 |
Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei prin care CCR a admis partial, in procedura premergatoare promulgarii, neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu.
CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.
Art. XIII din lege, in forma care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor, previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.
In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de Parlament sunt excluse de la regula impozitării suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.
Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii, eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.
Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR, Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul.
In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.
Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul.
Ar fi si o masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.
Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.
Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:
huhurez2013@gmail.com
Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele I-IV si XV, in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6).
Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.
Cum era de asteptat, castigatori sunt doar magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.
Supraimpozitarea a cazut pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.
Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti membri ai CCR nu și le vor insusi. Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.
In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva, daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.
Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI
Domnul Ciolacu a anuntat, la inceputul sedintei de Guvern din 18 08 2023, ca doamna ministru Bucura-Oprescu merge pe 28 august la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii C.E. despre Jalonul 215 PNRR privind reforma pensiilor de serviciu, dupa Decizia CCR nr. 467/2023.
Tabelul cu amendamentele de punere in acord a Plx 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR nu este asumat oficial dar, din informatiile site-ului Lumea Justitiei, cel care publica documentul, se stie ca este lucrat in Comisia de munca a Camerei Dputatilor.
S-ar merge pe varianta eliminarii impozitarii suplimentare a pensiilor de serviciu. Sa vedem ce zice Guvernul Ciolacu!
UPDATE
Adrian Solomon, presedintele Comisiei de munca. a CD a. dat urmatorul COMUNICAT:
In ultimele zile au aparut in spatiul public si in mass-media diverse tabele cu amendamente la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal – PLx 244/2023, cu precizarea ca acestea ori au fost elaborate la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala (mentionându-se si numele unor angajati), ori chiar au fost insusite de aceasta comisie, urmând a fi aprobate la reluarea dezbaterilor proiectului mai sus mentionat, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale.
Pe aceasta cale facem precizarea ca la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor nu s-au elaborat asemenea amendamente/tabele de lucru si nici nu au avut loc discutii asupra formei pe care ar trebui sa o aiba textul legii ca urmare a declararii unor texte ca fiind neconstitutionale.
De asemenea, ne delimitam de orice text aparut in spatiul public si in mass-media care contine modificari/propuneri cu referire la pensiile de serviciu si care nu a fost elaborat la nivelul comisiei noastre si nu a fost adus la cunostinta membrilor comisiei”.
Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu si militare, a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.
Toate pensiile de serviciu platite prin Casa Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.
Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.
Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!
Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate cu 15% din partea care depăseste componenta contributiva, la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.
La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele din decizia CCR.
|
Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei prin care CCR a admis partial, in procedura premergatoare promulgarii, neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu.
CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.
Art. XIII din lege, in forma care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor, previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.
In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de Parlament sunt excluse de la regula impozitării suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.
Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii, eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.
Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR, Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul.
In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.
Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul.
Ar fi si o masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.
Echipa redactionala multumeste cititorului A.C. pentru increderea de a pune la dispozitia blogului, „avant la lettre”, acest material asteptat de multi cititori.
Pentru cei care doresc sa aiba contributii asemanatoare, reamintim ca adresa blogului este aceeasi:
huhurez2013@gmail.com
Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele I-IV si XV, in intregime, iar din art. XIII numai alin.(5) si (6).
Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.
Cum era de asteptat, castigatori sunt doar magistratii care raman cu pensiile calculate/actualizate potrivit statutului lor din anul 2022.
Supraimpozitarea a cazut pentru toate pensiile speciale din cauza neclaritatii definirii bazei de calcul. In privinta supraimpozitarii, in Parlament poate fi corelat textul legii cu Decizia CCR.
Documentul de mai jos este creatia judecatorului-raportor, insusi presedintele CCR. Contine cateva interpretari personale ale dispozitiilor constitutionale pe care nici ceilalti membri ai CCR nu și le vor insusi. Nu este de mirare ca acest Raport nu a fost adoptat ca decizie pe data de 26 iulie 2023.
In anul 2010, CCR a transat definitiv, analizand exceptiile formulate la L 119/2010, ca recalcularea pensiilor speciale nu este retroactiva, daca noul cuantum nu afecteaza prestatiile anterioare recalcularii. Vezi Decizia CCR nr.871/2010. Vine domnul Enache in 2023 si intoarce la 180 de grade decizia din 2010. Dispozitiile Constitutiei sunt aceleasi, si pe vreme buna, si pe vreme de criza.
Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI
Pe adresa blogului a sosit acest recent raspuns primit de unul dintre cititori de la Comisia Europeana. In absenta moderatorului, facem doar oficiul de a-l supune atentiei cititorilor si in special premierului Ciolacu.
Comisia avertizeaza ca indeplinirea satisfacatoare a Jalonului 215 va conta pentru acordarea celei de-a treia cereri de plata PNRR.
COMISIA EUROPEANĂ Ref.Ares ( 2023 ) 4822831 – 11.07.2023
SECRETARIATUL-GENERAL
Direcția RECOVER.B – Redresare și reziliență II
SG.RECOVER.B.2 – Piața unică, Cercetare și Inovare – Estonia, Letonia, Lituania, România
Bruxelles
SG.RECOVER.B.2/MZ
Stimate domnule,
Vă mulțumim pentru mesajul adresat doamnei Céline Gauer prin care v-ați exprimat îngrijorările privind efectele impozitarii asupra pensiilor militare. Doamna Gauer mi-a solicitat să vă răspund la adresă în numele dânsei.
România a transmis un plan național de redresare și reziliență (PNRR) care, în urma unei evaluări pozitive a Comisiei Europene, a fost aprobat de către Consiliu. Acest Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa) include jaloane și ținte obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a primi plățile respective.
Reforma pensiilor este un element cheie al PNRR. Această reformă urmărește să consolideze principiul contributivității, să asigure sustenabilitatea fiscală, să sporească gradul de adecvare și caracterul echitabil al sistemului, abordând în același timp recomandările specifice de țară adresate României de-a lungul ultimilor ani. O reformă cuprinzătoare a pensiilor, care include toate categoriile de pensii speciale, va crea spațiul necesar astfel încât România să poată aborda provocările viitoare legate de demografie și de îmbătrânirea populației.
Reforma pensiilor speciale este inclusă într-un jalon distinct (215). Potrivit acestui Acord (Decizia Consiliului de punere în aplicare și Anexa), noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale (inclusiv pe cele militare) și le va alinia la principiul contributivității. Pensiile în plată trebuie să fie recalculate având la bază principiul contributivității, vechimea în profesie și o reajustare a procentului legat de veniturile obținute. Totodată, perioada minimă de cotizare trebuie să fie similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
Îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată. Vă asigurăm că la nivelul Comisiei Europene monitorizăm atent implementarea Planului de Redresare și Reziliență al României.
Cu deosebită considerație,
Luca ROSSI
Șef de unitate