By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, pensii speciale, Plx 244/2023

 Tabelul cu amendamentele de punere in acord a Plx 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR nu este asumat oficial dar,  din informatiile site-ului Lumea Justitiei, cel care publica documentul, se stie ca este lucrat in Comisia de munca a Camerei Dputatilor.

S-ar merge pe varianta eliminarii impozitarii suplimentare a pensiilor de serviciu. Sa vedem ce zice Guvernul Ciolacu!

 Tabelul cu amendamentele de punere in acord a Plx 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR nu este asumat oficial dar din informatiile site-ului Lumea Justitiei, cel care publica documentul, este lucrat in Comisia de munca a Camerei Dputatilor.

S-ar merge pe varianta eliminarii impozitarii suplimentare a pensiilor de serviciu. Sa vedem ce zice Guvernul Ciolacu!

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii, Jalon 215, pensii speciale

 Impozitarea diferentiata a componentei necontributive a pensiilor de serviciu poate fi constitutionala daca se aplica tuturor pensiilor de serviciu sau militare,  a stabilit CCR prin Decizia nr. 467/2023. Componenta necontributiva poate fi stabilita direct sau indirect, ca rezultat al aplicarii unei sarcini fiscale, a mai concluzionat CCR la paragraful 160.

Toate pensiile de serviciu platite prin Casan Nationala de Pensii-cca 10 000-, au calculata componenta contributiva a pensiei de serviciu, componenta care se plateste de la Fondul de Pensii dupa ce pensionarul ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public de pensii, componenta care nu se impoziteaza suplimentar.

Pensiile de serviciu reglementate de Legea nr.  223/2015, platite prin Casele de Pensii. Sectoriale MApN,MAI si SRI, sunt calculate numai in componenta necontributiva, astfel ca acestea ar fi impozitate suplimentar pentru cuantumul care depaseste salariul mediu net si in situatia in care cuantumul contributiv al pensiei militarului este mai mare decat salariul mediu net pe economie.

Daca nu se impoziteza suplimentar pensiile din sistemul public de pensii, este constitutional sa nu se impoziteze suplimentar nici componenta contributiva a tuturor pensiilor de serviciu. Or, in cazul pensiilor militare care pot avea o componenta contributiva mai mare decat netul salariului mediu pe economie, articolul XV declarat neconstitutional impunea o impozitare suplimentara pe o buna parte din componenta  contributiva. Nu exista scuza ca pensiile militare nu sunt calculate si in componenta contributiva!

Din cauza ca pensiile militare nu sunt impozitate  cu 15%  din partea care depăseste componenta contributiva,  la fel cum sunt impozitate toate celelalte pensii de serviciu, CCR motiveaza prin paragrafele 158-169 din Decizia nr. 467/2023 de ce este neconstitutuonal art. XV din legea care modifica articolele din Codul Fiscal referitoare la impozitarea pensiilor.

La reexaminarea legii in Parlament, neconstitutionalitatea articolului XV poate fi acoperita prin punerea lui in concordanta cu considerentele  din decizia CCR. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii, Jalon 215, Plx 244/2023

 

Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei  prin care CCR a  admis partial, in procedura premergatoare promulgarii,  neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor  care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu. 

CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca   timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual  de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.

Art. XIII din lege, in forma  care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor,  previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.

In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de  Parlament sunt excluse de la regula impozitării  suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu  pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.

Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii,  eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.

Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate  pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR,   Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva  din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul. 

In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.

Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au  acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul. 

Ar fi si o  masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, impozit pe pensii, Jalon 215, pensii speciale, PNRR

 Sunt respinse obiectiile extrinseci de neconstitutionalitate și cad ca neconstututionale articolele  I-IV si XV  in intregime iar din art. XIII numai alin.(5) si (6). 

Sunt neconstitutionale si anexele 1-3.

Legea adoptata de Parlament poate fi citita AICI

Citeste pe larg

By:
On:
In: impozit pe pensii, Jalon 215, pensii speciale, PNRR
Răspunsul primit de țărăniști pe 11 iulie este  parca tras la indigo cu răspunsul din topicul anterior.
Pensiile militare, atat cele în plata cat și cele viitoare, nu au niciun element de calcul al cuantumului specific calculului contributiv din sistemul public.
Sistemul de supraimpozitare introdus de recentul proiect legislativ mareste diferența dintre drepturile de pensie primite efectiv de protejații din sistemul de aparare,  care si-au stabilit dupa anul 2017 un nou cadru legislativ de calcul,  si militarii pensionati inainte de 15 sept. 2017.
Mai nou, nici magistrații nu plătesc impozit sau supraimpozit din drepturile efective de pensie, echivalente cu netul bazei de calcul.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Plx 224/2023

                                         Saptamana  viitoare, mai precis, joi, 29 iunie 2023, se voteaza PLx-nr. 224/2023. 

Ministrul Alina Gorghiu  spus ca saptamana viitoare va fi o saptamana de foc     in  Parlament, iar Camera Deputatilor va vota aceasta lege care este jalon si       responsabilitate în PNRR.

„Vă garantez că vom găsi soluţia echilibrată, astfel încât să avem această reglementare a pensiilor de serviciu odată pentru totdeauna tranşată. Legiferarea porneşte de la principiul care a revoltat întreaga societate şi anume că nicio pensie de serviciu nu poate să depăşească venitul obţinut în cursul perioadei de cotizare. Pe scurt, nicio pensie nu poate să fie mai mare decât salariul”.

”O parte este legată de etapizare, într-adevăr vârsta de pensionare poate fi o problemă pe care o contestă, în continuare, magistraţii, însă discuţiile au fost în parametrii pe care vi-i spun acum, şi anume nicio pensie nu poate să depăşească salariul, nu se vor crea noi categorii de pensii speciale iar pensiile speciale se vor calcula pe baza principiului contributivităţii”, a mai arătat Gorghiu. Despre continuarea protestelor, Alina Gorghiu a spus: ”Vă spunem ce vom face la nivel de coaliţie, la nivel de guvern şi la nivel de Parlament. Săptămâna viitoare va fi o săptămână de foc în Parlament, Camera Deputaţilor va vota această lege care este jalon şi responsabilitate în PNRR”.

Ea a menţionat ca ”vor merge mai departe cu această reformă”.

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Plx 224/2023

Articol sosit pe adresa blogului de la @mosmartin

Bună seara, Huhu ! Și tot ce-i mai bun ! Dacă vei considera oportun și util …poți deschide un topic cu următorul conținut :  

 Iată ce se va întâmpla – cât de curând – la pensiile militare de stat !!  

Cele care urmează a fi expuse sunt doar pentru cei care au foarte multă răbdare să analizeze și să contraargumenteze, unde și dacă se impune… exclusiv în termeni juridici și de bunsimț !  Iată ce se va întâmpla și de ce – până la finele lunii curente – cu pensiile militare în plată !  

În proiectul de lege privind unele modificări și completări în domeniul pensiilor de serviciu ( Plx nr. 244 / 2023 ) și care se află la Camera Deputaților este menționată o supraimpozitare ( definită în proiect drept cotă de impunere ) de 30 % a cuantumului pensiilor pentru ceea ce depășește câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat ! 

 În prezent – conform Legii nr. 369 / 2022 – acest câștig salarial mediu brut aferent anului în curs este de 6789 lei. În spațiul public ( la o emisiune tv ), ministru’ Budăi a confirmat faptul că o variantă de pus în practică poate fi și cea solicitată de către Comisia Europeană, respectiv ca supraimpozitarea să se realizeze la netul pensiei, nu la brut !  Procentul menționat ca solicitat de către Comisie este de 15 % și nu de 30 % ( cum este în proiect ), dar aplicat pentru diferența dintre pensia netă în plată și cuantumul net aferent câștigului mediu brut susmenționat.

 Din perspectiva reglementărilor în vigoare, reținerile din salariul brut, respectiv contribuția individuală la bugetul de stat ( în cazul militarilor ), contribuția la sănătate și impozitul, totalizează un procent de 41,5 %.  Pe cale de consecință cuantumul net aferent câștigului salarial mediu brut de 6789 lei este de 3972 lei ( 58,5 % din 6789 ). 

 Înainte de a concluziona dacă se va opta ori nu pentru o astfel de supraimpozitare la net este imperios necesară – pentru înțelegere – o scurtă și concretă exemplificare ! Iar aceasta va avea în vedere – nu râdeți, pentru că veți vedea și de ce – chiar situația cu „Ciucă al nost'” ! A nu se înțelege, în mod eronat, faptul că trimiterea este la persoana menționată din anumite motive de o anumită factură ori conotație !  Nu, nicicum !  Ea are în vedere doar faptul că datele la care voi face referire sunt nu numai publice, cât și mai mult decât edificatoare pentru înțelegerea problematicii în cauză !  

Așadar, iată datele concrete : conform declarației de avere a celui menționat – din 09.05.2016 – și care, conform reglementărilor, are în vedere venitul salarial net din anul anterior, respectiv 2015…rezultă un cuantum net de 118940 lei.  Pe cale de consecință, putem admite corespondentul mediu lunar net al soldei acestuia – din anul 2015 – de 9912 lei. Acestui ultim cuantum îi corespunde – având în vedere reținerile aplicabile soldei brute în anul 2015, respectiv CAS = 10,5 %, CASS = 5,5 % și impozitul de 16 % – un cuantum brut al soldei lunare de 14048 lei.  Un alt argument opțional pentru exemplificare cu „Ciucă al nost’ ” –  pe lângă cele anterior menționate – rezultă și din faptul că avem în vedere astfel o carieră militară care, prin prisma prevederilor Legii nr.223 / 2015, întrunea procentele maxime de stabilire a unei pensii militare brute, respectiv acel 85 % ( art.30 din lege, modificat prin OUG nr.57 / 2015 ) și acel 20 % pentru Ordinul Meritul Militar ( art.11 din Legea nr. 80 / 1995 )…încă din anul anterior menționat, respectiv 2015 !  Dar, pe de altă parte, Legea nr. 223 / 2015 a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016. Să admitem faptul că „Ciucă al nost’ ” ar fi trecut în rezervă în anul 2016, cu o medie a soldelor brute similară cu solda brută anterior menționată, respectiv de 14048 lei !  Drept urmare, pensia brută astfel stabilită din baza de calcul de calcul de 14048 lei ar fi de 14329 lei ( aplicând 85 % și ulterior, 20 % ). Prin aplicarea indexărilor / majorărilor anuale acordate la pensiile militare ( 5 %, 5,25 %, 1,3 %, 4,6 %, 2,6 % și 5,1 % ) ar rezulta o pensie brută prezentă în cuantum de 18093 lei și respectiv – ca urmare a impozitării cu 10 % la ceea ce depășește 2000 de lei – una în cuantum net de 16484 lei !  Din declarația de avere a fostului premier, din data de 09.06.2021 – care vizează veniturile nete aferente anului anterior, respectiv 2020 – rezultă faptul că venitul net din pensii al acestuia a fost de 215880 lei.  Prin  urmare, rezultă o pensie netă lunară în cuantum de 17990 lei.  În conformitate cu art.84 din OUG nr. 114 / 2018, cuantumul net susmenționat a fost indexat ulterior de două ori, respectiv cu 2,6 % și 5,1 %, rezultând astfel pensia netă actuală a lui „Ciucă al nost’ ” în cuantum de …19399 lei !  Așadar, mai mare cu 1399 lei decât acel cuantum „arhivehiculat pe sticlă” de …18000 lei ! Prin prisma coroborării prevederilor art. 84 din OUG nr. 114 / 2018 ( referitoare la indexări ), ale art. VII, punctul 3 din OUG nr. 59 / 2017  ( privind limitarea pensiei nete la media soldelor nete aferente celor brute din baza de calcul a pensiei ) și ale celor din OUG nr.79 / 2017, de modificare a Codului Fiscal ( referitoare la procentele  pentru reținerile din solda brută și care totalizează 41,5 %, așa cum am menționat încă de la început )…rezultă un cuantum brut al pensiei – aferent celui net de 19399 lei – de…33161 lei !  

Concluzii : 

1. Chiar dacă pensia netă în plată putea fi mai mare decât solda netă din activitate – ceea ce a fost o aberație marca legislativ și președinție – iar aceasta pentru perioada dintre 1 ianuarie 2016 ( când a intrat în vigoare Legea nr. 223 / 2015 ) și 15 septembrie 2017 ( când OUG nr. 59 / 2017 a stopat aberația, dar a adus o alta, respectiv eliminarea actualizării pensiilor militare ), aplicând toate indexările / majorările la pensia ce ar fi fost stabilită în anul 2016…pensia netă în plată rezultată în prezent, respectiv de 16484 lei este…evident și substanțial mai mică decât cea în plată din prezent și care a fost stabilită în anul 2019 ( ajungând acum la 19399 lei ), chiar dacă aceasta din urmă a fost limitată la media soldelor nete ( conform art. VII, punctul 3 din OUG 59 / 2017 ) !  Iar aceasta în condițiile în are vorbim de „Ciucă al nost’ Întâiul” și de „Ciucă al nost al Doilea” și care au fost „gemeni” în activitate, respectiv au avut același grad ( general ), aceeași funcție ( dom’ Ciucă a fost șeful Statului Major General din ianuarie 2015 ), aceeași vechime în serviciu și condiții de muncă ( n.n. – pe cale de consecință, rezultând procentele complete de stabilire a pensiei de serviciu, respectiv de 85 % pentru raportare la baza de calcul și de 20 % ( Ordinul Meritul Militar ) pentru o vechime de cel puțin 25 de ani de „caschetă” ) !  Cauzele acestui brut „kilometric” al pensiei lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, respectiv de…33161 lei ( față de numa’ 18093 lei în cazul lui „Ciucă al nost’ Întâiul” ), cât și a sumei de 2915 lei cu care este mai mare pensia netă în plată a lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, rezidă atât în trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, implicit majorarea lor, cât și în creșterile salariale corespondente Legii nr. 153 / 2017 ! 

 2. O eventuală supraimpozitare cu 30 % la brutul pensiilor în plată ( care ar depăși acel câștig salarial mediu brut de 6789 lei ) și care e verificabilă „limpede ca lacrima” prin prisma exemplului dat, ar fi vădit discriminatorie și „cu dedicație”, ea neeliminând inechitățile profunde existente în prezent la pensiile militare, nici măcar diminuându-le, ci, din contră….amplificându-le !! Cum ?!  Oricine poate face calculele și poate constata că aplicând acel 30 % la diferența dintre 33161 lei           ( pensia „kilometrică” a lui „Ciucă al nost al Doilea” ) și 6789 lei ( câștigul salarial mediu brut ), efectul asupra pensiei nete actuale în plată de 19399 lei este….ZERO !! Pentru curioși : faceți calculele și pentru un procent de 50 % și veți constata același efect nul asupra pensiei nete în plată susmenționate !  Abia de la un procent de 51 % aceasta ar fi afectată…”timid”, cu 167 lei, ajungând astfel la un cuantum net in plată de…19232 le !  O fi vreo „inginerie financiară” la mijloc, susținută cu sârg de prin 2017 ?!  Concluzia acestui punct  2 :  pe o variantă de supraimpozitare cu 30 % a ceea ce depășește 6789 lei brut, efectul la pensiile militare nete în plată și stabilite după 15 septembrie 2017 (n.n. – „celebra” OUG nr. 59 ) ar fi…ZERO !  Pentru toate celelate pensii, stabilite / recalculate anterior „datei de deschidere a anului școlar 2017” efectul s-ar simți – chiar și substanțial – „în buzunar” !  „Curat murdar, coane Fănică !” …ar exclama maestru’ Caragiale !  

3. Prin aplicarea supraimpozitării de 15 % la netul pensiilor în plată, guvernanții „împușcă 4 iepuri dintr-o lovitură”, respectiv :  

a) rezonează cu solicitarea vehiculată a Comisiei Europene, adică supraimpozitare cu 15 % la net, nu cu 30 % la brut ! 

 b) cuantumul fiecărei pensii nete în plată mai mare de 3972 lei se reduce într-o măsură mai mare decât în varianta supraimpozitării cu 30 % la brutul mai mare de 6789 lei, cu efect produs în netul rezultat !  Și de aici cheltuieli mai mici cu pensiile nete în plată !  Ca paranteză, prin prisma exemplului dat, pensia netă în plată a lui „Ciucă al nost’ al Doilea”, prin supraimpozitarea la net cu 15 % ar fi diminuată de la cei 19399 lei la …17085 lei !  Așadar o reducere – la net – de 2314 lei ( ( 19399 – 3972 ) x 15 % ) ! Pe când, pe varianta  supraimpozitării cu 30 % la brut ( așa cum a fost detaliat anterior ), efectul asupra cuantumului net în plată a pensiei lui „Ciucă al nost’ al Doilea” ar fi fost…zero ! 

 c) cheltuielile bugetare pe net scad și mai mult prin includerea „la tăiere” și a categoriei celor trecuți in rezervă ulterior lui septembrie 15, anul de grație 2017 !  d) prin includerea „la tăiere” a acestei ultime categorii menționate ( care oricum – pe ansamblu – include pensii mai mari față de cele ale celor „născuți mai devreme” și implicit în rezervă de dinaintea lui 2017, așa cum a rezultat și din exemplul cu „gemenii Ciucă” ), guvernanții obțin și o relativă „calmare a dihoniei psihologice create” – tot de ei – cu privire la tratamentul juridic al rezerviștilor de dinainte și de după acel blestemat 2017, când o echipă „celebră” a eliminat actualizarea pensiilor militare !  Personajele sunt arhicunoscute !  

Concluzii finale : Supraimpozitarea cu 30 % la brutul pensiilor mai mari de 6789 lei nu ar elimina nicicum inechitățile profunde existente la pensiile militare, ci, din contră…le-ar tot adânci pe măsura trecerii timpului ! 

 Supraimpozitarea cu 15 % la netul pensiilor mai mari de 3972 lei net nu elimină inechitățile majore existente, nu le amplifică, doar le diminuează… infim și nesemnificativ !  

Niciuna dintre aceste variante – cu efect în scrâșnet de dinți și „urări de bine la adresa mamelor guvernanților” – nu reprezintă soluția de eliminare a inechitățior profunde existente la pensiile militare !  Altfel spus, acel 30 % ar fi fost …antireforma pensiilor militare, iar acel 15 % ( foarte probabil și pus în practică ) nu e decât un paleativ al reformei, un „frate bun” cu acel 30 % ! 

 Soluția corectă, viabilă și necesară pentru eliminarea multiplelor și majorelor inechități existente la pensiile militare este una singură, respectiv RECALCULAREA tuturor celor aflate în plată !  Nu detaliez aici diversele variante prin care se poate realiza aceasta pentru că ar necesita foarte mult spațiu de analiză și argumentare ! 

 Cert este faptul că recalculări ale pensiilor militare au tot fost ( 2001, 2011, 2016 ) și nu e decât naivitate în a crede că ele nu vor mai fi, iar aceasta și cât de curând, mai ales că – temporal și sub aspect al efectelor „benefice” pentru toți rezerviștii – actualei legi 223…”i se cam împlinește sorocu’ „!  

Mai mult, dar și cu fundament juridic, Curtea Constituțională, în diverse reglementări ale acesteia  ( cu titlu de exemplu, Decizia nr. 900 / 2020 – punctul 116 ) menționează faptul că pensiile plătite de la bugetul de stat pot fi modificate ( mărite, micșorate, implicit recalculate ) în funcție de resursele bugetare și politica fiscală a statului !  Zilele ce vin vor însemna „o luptă pierdută” pentru toți rezerviștii cu mai mult de „4000 în buzunar”, dar….”războiu’ continuă” și va fi câștigat – cât de curând – printr-o victorie al cărei nume este…RECALCULAREA !  Doamne ajută cu bine, tuturor !


Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, Plx 224/2023

Noile cerințe ale specialiștilor europeni 

 -un impozit de 15% pe venitul net, nu 30% pe venitul brut, așa cum este în proiectul de lege.

-să se adauge măcar o lună la fiecare șase luni, în perioada de grație de 5 ani

-la funcționarii publici parlamentari oficialii europeni cer scoaterea celor șapte salarii brute acordate la ieșirea la pensie.

Întrebat despre aceste solicitări, ministrul Muncii, Marius Budăi a adus următoarele clarificări:

Eu am spus tot timpul că pensiile militare nu sunt pensii speciale. Spun tot timpul că sunt indemnizații și pensii stabilite în baza unei legi speciale. Pensii speciale nu există, dar se regăsesc în PNRR-ul României, pentru că nu e așa l-au lucrat niște profesioniști…


 – Câte pensii sunt în această categorie?

În total 200.000 din care 190.000 lei pensii militare și 10.000 sunt celelalte categorii.


– Care sunt principiile prin care se vor modifica aceste 200.000 de pensii? 


O creștere treptată a perioadei de raportare a calculului care să ajungă la fel ca în sistemul public de pensii pe întreaga perioadă în care ai lucrat.


Un principiu extrem de important este să nu mai existe cazuri în care pensia să depășească venitul avut în activitate. Şi mai mult de atât să nu mai fie permise perioade asimilate, să nu fie perioada asimilată mai mare de cât ai lucrat în meseria respectivă.

– Ce se va întâmpla cu pensiile în plată?


Cele care depășesc veniturile avute în activitate vor fi recalculate fără să fie afectată partea de contributivitate. Ceea ce depășește venitul mediu brut, vedem la care ne raportăm brut sau net, şi care sunt cifrele finale care se impozitează.

Trebuie să ne uităm la principii, la cele enunțate și să facem un lucru extrem de important să nu mai dăm posibilitatea unor abuzuri legale

Va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la publicarea legii pentru a avea și posibilitatea să adaptăm și programul informatic.


Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR

Presa de astăzi vorbește despre un ultim studiu al Băncii Mondiale privind reforma pensiilor speciale conform PNRR.

Studiul nu apare publicat, dar din frânturi de presă deducem că BM nu este mulțumită de reducerile cheltuielilor cu pensiile speciale  pe care le propune proiectul L4/Pl x 244/2023. 

Se subliniază în special că supraimpozitarea nu afectează pensiile plafonate la cuantumul net al bazei de calcul iar la pensiile militare excluderea din baza de calcul a celor 4 sporuri nu aduce decât o reducere pentru viitor  cu 2% a cheltuielilor.

Studiul apreciază că pensiile speciale se vor indexa cu rata inflației și nu se vor mai actualiză funcție de creșterile salariale.



Reacția lui Ciucă:

 „Studiul este în analiză la Ministerul Muncii şi am convenit în coaliţie ca, în momentul în care se va finaliza, vom avea concluziile de la Ministerul Muncii să poată să fie prezentate şi să luăm o decizie în coaliţie”

„Nu lăsăm moştenire nimic, pentru că este o chestiune de responsabilitate pe care ne-o asumăm cu toţii. Varianta asumării răspunderii este, din punctul meu de vedere, ultima. Altfel, aşa cum am negociat pe fiecare lege şi cum au fost trecute şi dezbătute în Parlament, mi se pare varianta cea mai bună”

Reacția lui Ciolacu:

„Domnul ministru al Muncii săptămâna viitoare se va duce la Bruxelles și vom veni cu ceva foarte clar. Avem timp să terminăm și în Parlament, sesiunea se termină pe 1 iulie. Problema este că trebuiau deja închise, fiind în cererea de plată numărul trei. Dar sunt convins că ne vom încadra”

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale, PNRR

In continuare se promovează diversiunea că pensiile de serviciu nu pot fi micșorate prin recalculare. 

Sunt zeci de decizii ale CCR care stabilesc că numai pensile calculate contibutiv, din întreaga activitate activă, au cuantumul garantat. Asta înseamnă că  dacă în Legea cadru se modifică algoritmul de calcul contributiv, așa cum va fi modificată anul acesta L 127/2019, noul cuantum nu poate fi mai mic decât cuantumul în plată. 

Pentru pensiile de serviciu acest principiu se aplică numai pentru componenta contributivă. Componenta necontributivă  poate fi micșorată până la eliminare din cuantumul pensiilor de serviciu, potrivit Deciziei CCR nr. 900/2020.

Specificul pensiilor militare este că ele sunt atât de speciale încât nu au nicio componentă contributivă în calculul cuantumului, astfel încât deciziile CCR nu stabilesc pentru ele nicio limită minimă până la care pot fi micșorate.

In interviul dat aseară de Marcel Ciolacu, Răzvan Dumitrescu formulează greșit întrebarea în legătură cu recalcularea pensiilor speciale, sugerând că pensiile în plată nu ar putea fi afectate de reforma PNRR, mutând deciziile CCR, valabile pentru pensii calculate contributiv,  la pensiile care au în cuantum și componentă necontributivă sau sunt calculate integral numai necontributiv, adică procentual dintr-o bază de calcul redusă. 

Deși Avizul CSM pentru magistrați îl contrazice, Ciolacu răspunde la fel de greșit… că pensiile speciale în plată nu pot fi reduse decât prin impozitare. Dacă va aplica acest concept, în viitor vor fi afectate de impozitare și supraimpozitare doar pensiile militare stabilite până la 15 septembrie 2017, restul pensiilor speciale, inclusiv cele ale magistraților fiind plafonate la venitul net al bazei de calcul, din care s-a stabilit că nu se plătește impozit.

Vă las plăcerea de a audia întreg  interviul dat de Ciolacu pe tema pensiilor și salariilor, precum și despre cumulul pensiei cu salariul.

   

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, pensii speciale

 
Alma Ciornei a terminat Facultatea de Inginerie Chimică a Universitătii Politehnice București în anul 1994 și Facultatea de Drept  a Universitătii Titu Maiorescu în 1999.În acelasi an a intrat in Baroul Bucuresti, iar din 9 mai 2006 este judecator, mai întai la Judecatoria Braila si apoi, din 2009, la Tribunalul Bucuresti.In perioada 1.11.2011-1.01.2017 a fost vicepresedinte al Tribunalului Ilfov, iar din 1.01.2017 a revenit la Tribunalul Bucuresti.Din mai 2020 este Presedinta Sectiei a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.

Publică pe Juridice.ro o amplă analiză critică privind recentul proiect L4/, adoptat de Senat, din care rețin aici doar considerentele privind fostele pensii speciale desființate prin L 119/2010.

 Sunt de reținut explicațiile pe care le dă noțiunilor de drept câștigat din pensie, potrivit Deciziilor CEDO și celor de drept la pensie, subliniind că potrivit CCR acest drept există numai în privința pensiilor din sistemul public, neexistând un drept constituțional de pensie specială. 

Prin prisma deciziilor CEDO și CCR, autoarea este de acord cu recalcularea pensiilor în plată ale  magistraților.

„Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – o analiză critică

1. În ce priveşte pensiile de serviciu ale categoriilor profesionale prevăzute anterior de Legea 119/2010 (şi care se regăsesc şi în proiectul de lege supus la acest moment dezbaterii parlamentare) dar şi în ce priveşte indemnizaţia pentru limită de vârstă acordată senatorilor şi deputaţilor (şi care nu este vizată de proiectul aflat în procedură parlamentară) cred că este important de reţinut că asupra unei eventuale modificări sau chiar suprimări a acestor categorii de pensii de serviciu Curtea Constituţională s-a pronunţat deja în mai multe ocazii.

Cu privire la aceste categorii de pensii de serviciu ( cu excepţia pensiilor militare) este important de precizat că ele sunt bazate, în parte, pe contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferenţa până la cuantumul stabilit în baza legilor speciale care le reglementează fiind suportată de la bugetul de stat.

În ce priveşte cota suportată de la bugetul stat, Curtea Constituţională a stabilit, printr-o serie de decizii (Deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, Decizia nr. 327 din 25 iunie 2013, Decizia nr. 900/2020) că dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat.

Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte acest supliment, statul beneficiază de o mai largă marjă de apreciere, legiuitorul fiind liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.

De altfel şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelaşi sens, şi Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful 35).

Totodată, prin Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauzele conexate nr. 45.312/11, nr. 45.581/11, nr. 45.583/11, nr. 45.587/11 şi nr. 45.588/11 – Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României (paragrafele 40-48), s-a arătat că integrarea pensiilor de serviciu în sistemul general de pensii, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a cuantumului pensiei acordate cu 70%, nu aduce atingere art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţie.

O discuţie specială ar trebui, totuşi, purtată în ce priveşte pensiile personalului navigant din aviaţia civilă (piloţi, însoţitori de bord etc), pornind de la o verificare atentă a modului în care partea contributivă a pensiilor acestora este calculată în prezent.

Aceasta deoarece potrivit dispoziţiilor art. 30 alin 1 lit. d din Legea 263/2010 acest personal este încadrat în condiţii speciale de muncă, desigur, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 61 din acelaşi act normativ. De asemenea, punctajul mediu anual trebuie determinat cu valorificarea tuturor veniturilor realizate de aceştia şi care fac parte din baza de calcul a cotei de contribuţie CAS, iar nu doar prin raportare la salariul de bază.

2. În ce priveşte pensiile militare, reglementate de Legea 223/2015, este important de precizat, în primul rând, faptul că în cazul acestora (spre deosebire de toate celelalte categorii de pensii de serviciu) nu există componenta contributivă, întregul cuantum al pensiei speciale fiind plătit de la bugetul de stat.

Este motivul pentru care, pe de o parte, pensiile militare nu pot fi sub nici o formă considerate pensii ocupaţionale.

Trebuie menţionat de la început ca sistemul de pensii „ocupaţionale” este un sistem de pensionare creat de angajator, de sindicate sau chiar de guvern pentru anumite categorii profesionale.

Este important de reţinut sub acest aspect faptul că un sistem de pensii ocupaţionale presupune, indiferent de schema de calcul a cuantumului pensiei la momentul îndeplinirii condiţiilor privind acordarea acesteia, contribuţia salariatului la fondul administrat de sistemul de pensii respectiv.

Or în timp ce pensiile prevăzute la art. 1 lit. b-h din Legea 119/2010 erau bazate în parte pe contribuţia la sistemul de asigurări sociale de stat, pensiile militare (prevăzute de Legea 241/2001 și Legea 179/2004) erau complet independente de vreo formă de contribuţie la sistemul de pensii.

Cu alte cuvinte, aceasta categorie socială beneficia de pensie militară de stat fără însă a contribui pe durata desfăşurării activităţii, în nici un fel, la sistemul de pensii.

Ulterior datei de 1.01.2011 şi până în anul 2016, militarii, poliţiştii şi personalul asimilat acestora au contribuit la sistemul public de pensii, în care erau integraţi conform Legii 263/2010 pentru ca ulterior datei de 1.01.2016 (data intrării în vigoare a Legii 223/2015) beneficiarii pensiilor militare să achite la bugetul de stat o cotă de contribuţie individuală, egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (art. 31 din Legea 223/2015).

În fine, este de asemenea important de menţionat că prin modificarea Legii 223/1015 odată cu intrarea în vigoare a OUG 59/2017 şi, ulterior, OUG 114/2018, a fost plafonat cuantumul net al pensiei militare astfel încât în cazul pensiilor militare stabilite ulterior datei de 7.08.2017 pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Fără a susţine abrogarea sistemului de pensii militare stabilit prin legea 223/2015, apreciez totuşi că o reformă reală a sistemului de pensii sub acest aspect trebuie să plece, în primul rând, de la realitatea că, la acest moment, probabil 80% dintre pensionarii militari au efectiv în plată pensii de 2, 3 sau chiar 10 ori mai mari decât cele cuvenite conform Legii 223/2015.

(Nota Blogului…NU doamna judecător, în afara celor 68% din pensiile militare rămase în plată cu cuantumul contributiv, potrivit art. 111, după recalcularea din 2016, toate celelalte pensii militare, chiar și cele cu cuamntum mai mare de 10 000 lei, au în plată cuantumul calculat potrivit Legii 223/2015, cu modificările ulterioare. Doar aceste pensii calculate contributiv au cuantumul în plată  mai mare decât cel recalculat. După 6 ani de inghețare, aceste pensii ar avea și astăzi un cuantum mai mare decât cel calculat potrivit L 223/2017 dacă ar fi din nou recalculate potrivit sitemului public de pensii . Contrar percepției dvs, pensiile stabilite după anul 2019 au cuantumul mai mare de 2-3 ori mai mare decât cele stabilite anterior anului 2018, acestea din urmă nefiind actualizate cu creșterile salariale prevăzute de art. 38 din L 153/2017)

Acest fapt constituie o inechitate evidentă față de militarii în funcție, care nu vor avea niciodată un astfel de cuantum al pensiei, în ciuda faptului că îndeplinesc aceleași condiții ca și cei pensionați în baza legislației anterioare anului 2017.

Suplimentar, se impune a se avea în vedere și împrejurarea că militarii în funcție contribuie conform legii la bugetul de stat, spre deosebire de cei ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior anului 2010 și care nu au contribuit niciodată la bugetul de asigurări sociale/bugetul de stat. 

( Nota blogului…..Autoarea articolului nu știe că până în anul 2001 niciun salariat din România nu a contribuit individual la constituirea fondurilor de pensii, iar din aprilie 2001 și militarii au plătit o contribuție individuală la bugetul de stat de 5% din solda brută pentru a beneficia de pensie militară potrivit L 164/2001.)

Drept urmare, pentru înlăturarea acestor inechități, apreciez că s-ar impune abrogarea dispozițiilor art. 111 din Legea 223/2015, urmând ca pentru viitor să fie menținut în plată doar cuantumul rezultat ca urmare a aplicării dispozițiilor Legii 223/2015, o astfel de măsură fiind în mod cert de natură să reducă efortul bugetar, fără a destabiliza, însă, sistemul militar.

(Nota Blogului …Abrogarea  art. 111 din  223/2017 ar arunca în sărăcie pe majoritatea din cei 68% din militarii rămași în plată cu cuantumul contributiv, mai avantajos.)

O astfel de modificare este perfect constituţională, având în vedere că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.

De altfel, prin Decizia nr. 456 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014, a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România (prin Legea 119/2010, n.n) a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea Europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20).

De asemenea, prin Decizia 900/2020, Curtea Constituţională a apreciat că dispoziţiile art. 53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”.

În fine, apreciez important de precizat faptul că proiectul de lege în forma adoptată de Senat nu modifică în niciun fel modul de calcul al pensiilor militare, singurele modificări privind baza de calcul, care urmează a fi constituită din media salariilor lunare/soldelor brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive (iar nu 6 luni ca în precedent) din ultimii 5 ani de activitate.

De asemenea, sunt excluse din această bază de calcul o serie de sporuri acordate temporar pe durata pandemiei Covid-19.

Or aceste “modificări” nu sunt de natură să reducă în niciun fel impactul bugetar pe care pensiile militare îl au, ştiut fiind faptul că acestea reprezintă 11 miliarde de lei din totalul de 12 miliarde estimate ca impact bugetar al tuturor pensiilor stabilite în baza unor legi speciale asupra bugetului de stat.”


Citeste pe larg