By:
On:
In: actiuni, Actualitate, Administratie, ITM Giurgiu, UE
Inspectoratul Teritorial de Muncă (I.T.M.) Giurgiu a desfășurat în al treilea trimestru al anului 2023 acțiuni de control în domeniul de supraveghere a pieței în cadrul Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii. În programul de control din al treilea trimestru al anului 2023 au fost introduse […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, Administratie, comuna Toporu, PNRR, UE
                                                                                                                                          Comunicat de presă:                    „PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!”   Unitatea Administrativ Teritoriala, Comuna TOPORU , judet GIURGIU , in calitate de Beneficiar, implementează proiectul „ Reabilitare Generala Corp C1 – Primaria Comunei Toporu , judetul Giurgiu ”. Obiectivele […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: Actualitate, agricultura, europarlamentar Dan Motreanu, PNl Giurgiu, Politica, UE
Acest proiect a fost inițiat de PPE, grupul politic din care fac parte. PPE este și va rămâne apărătorul fermierilor și al comunităților rurale. Războiul declanșat de Rusia în Ucraina a agravat o situație deja dificilă în sectorul agroalimentar. Deși disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE, accesibilitatea alimentelor reprezintă o problemă reală pentru […]

Citeste pe larg

By:
On:
In: evenimentele din 1989, Servicii Secrete, UE

Cei care ați ascultat înregistrarea lansării de carte despre foștii spioni ai României… ați remarcat intervenția moderatorului Adrian Năstase care a subliniat că insistența lui Ceaușescu de a plăti datoria externă a fost o greșeală. Remarca a fost plasată ca un comentariu la rolul Intreprinderii Dunărea și al fostei CIE în aportul valutar pentru stingerea datoriei de 10 miliarde de dolari. Chiar și col(rtr) Filip Teodorescu crede că plata datoriei externe în detrimentul nivelului de trai al românilor a fost o greșeală.

Presa maghiară subliniază că tocmai moștenirea lăsată de regimul Ceaușescu, privind gradul redus de îndatorare, a permis României să ajungă, în prezent,  din urmă țări ca Ungaria și Portugalia la indicatorul PIB pe cap de locuitor.

Szijártó Dawnalka · 03/05/2023 · Afaceri 

Cum a depășit economia românească pe cea maghiară? 

Datele macroeconomice publicate zilele trecute au provocat un pic de șoc în întreaga țară. Potrivit datelor, în ceea ce privește produsul național brut pe cap de locuitor, România a depășit acum incontestabil Ungaria.  

PIB-ul românesc pe cap de locuitor l-a depășit pe cel maghiar 

După cum am scris zilele trecute, România a ajuns din urmă cu PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei. PIB-ul pe cap de locuitor al Ungariei în 2022 a fost de 77% din media UE la paritatea puterii de cumpărare (PPP), potrivit unui comunicat preliminar al Eurostat. Și în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor al României a fost de 74,1 la sută din media UE în 2021, în 2022 a crescut la 77 la sută. Aceasta plasează România, Portugalia și Ungaria pe locul 8 în clasamentul general. Acum se pare că economia românească devine din ce în ce mai puternică, depășind-o pe cea maghiară în ceea ce privește produsul național brut pe cap de locuitor. 

Cum a putut economia românească să ne ajungă din urmă? 

În epoca Ceaușescu, economia românească era într-o formă groaznică. Un regim asemănător RDG-ului vremii s-a format în decurs de câțiva ani. Spre deosebire de epocile maghiare și iugoslave, care la suprafață par spectaculos occidentale, nivelul de dezvoltare economică a rămas în urmă față de virulenta vitrină tehnică vizuală din marile orașe și din locațiile frecventate de turiști. Schimbările retrograde perceptibile la nivelul politicii culturale și de naționalitate s-au răspândit rapid și în sistemul economic, scrie piacesprofit.hu . Structura economică axată anterior pe export a devenit orientată spre import. Autosuficiența a devenit din ce în ce mai centrală în planificarea economică globală. 

Revoluția română din 1989 poate fi văzută chiar ca o revoltă a foamei, care a fost rezultatul sărăcirii masive provocate de sistemul de instrumente al guvernului. După aceea, România și-a început viața independentă ca o țară industrială moderat dezvoltată, fără aproape nicio datorie publică în valută. În deceniile de Kádárism, Ungaria a acumulat unul dintre cele mai ridicate niveluri de datorie publică pe cap de locuitor din lume, în timp ce România practic și-a rambursat datoriile în valută. 

Nivelul ratei datoriilor ca factor cheie 

Rata de recuperare din România poate fi atribuită în principal nivelului flagrant moderat al ratei datoriilor. Mai ales pe lângă afluxul de capital de lucru care a crescut de la sfârșitul anilor 1990. Între timp, Ungaria reproduce o serie de crize noi și noi ale datoriilor, astfel încât, din anii 1970, cele mai bune resurse publice au fost consumate de propriul serviciu al datoriei. În conformitate cu cele de mai sus, principala explicație pentru dinamica de catch-up din România se regăsește în gradul scăzut al îndatorării, al cărui nivel, chiar și în perioada crizei COVID, nu a depășit nivelul de 50 la sută măsurat ca proporție din produsul national brut.        

Citeste pe larg

By:
On:
In: nato, ucraina război, UE

 David Nagy, analist politic, expert în politica de securitate și apărare. A studiat la Universitatea Națională a Serviciului Public din Budapesta și la Universitatea din Haifa. După ce a absolvit Politica Internațională de Securitate și Apărare, a început să lucreze la Institutul Dunării ca cercetător. În prezent, lucrează ca analist senior la EuroAtlantic Consulting & Investment Plc. Principalele sale domenii de cercetare includ geopolitica și politica de securitate în Europa Centrală și în Orientul Mijlociu, cu un accent special pe Israel. A publicat pe un ton neutru  articolul de mai jos, în „Hungarian Conservative„.

Atrage atenția asupra propunerii premierului polonez Mateuz Morawiecki ca Polonia, România și Ucraina să formeze o comunitate economică.


„Cu un program de achiziții de arme la scară largă și o cooperare mai strânsă a SUA, România va deveni unul dintre cele mai puternice bastioane de pe flancul estic al NATO.

Războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei a marcat un punct de cotitură istoric, așa-numitul „Zeitenwende”, pentru Europa Centrală și de Est în multe zone. Din cauza agresiunii Moscovei, regiunea nu mai este capabilă să-și mențină rolul de legătură de decenii între Europa de Vest și Rusia. În schimb, țările care alcătuiesc flancul estic al NATO s-au angajat în programe majore de modernizare și achiziție de arme și caută să devină gardienii de descurajare militare ai Europei. În cursa înarmărilor declanșată de agresiunea rusă în Europa, regiunea a decolat cu mare avânt și, deși Polonia ia lumina reflectoarelor în acest sens, și România depune eforturi serioase pentru a-și spori consolidarea apărării la un nivel superior.

Dezvoltarea Forțelor Române

La începutul lunii aprilie, Parlamentul României a aprobat cinci programe de achiziții de arme pentru Comisia Mixtă de Apărare a Ministerului Român al Apărării, cu un buget de cheltuieli combinat de aproximativ 10 miliarde de dolari.. Cea mai mare achiziție este pentru 41 de sisteme de rachete de apărare aeriană cu rază scurtă și foarte scurtă (SHORAD / VSHORAD), în valoare de 4,2 milioane de dolari. Forțele aeriene vor primi 16 baterii, trupele terestre 25 de baterii. Proiectul va fi derulat în două faze, prima dintre care se va derula din acest an până în 2031. Ministerul român al Apărării intenționează să cheltuiască 2,995 miliarde de euro pentru achiziționarea a 298 de vehicule de luptă blindate pe șenile, dintre care 246 vor ajunge în următorii patru ani. Programul de achiziții, cu un buget de 1,923 miliarde de dolari, ar oferi cinci batalioane de trupe terestre cu câte un tun autopropulsat de calibrul NATO de 155 mm fiecare.

Bucureștiul ar urma să achiziționeze, de asemenea, 186 de rachete aer-aer cu rază medie de acțiune, ghidate de radar AIM-120 AMRAAM pentru aeronava de luptă F-16 a Forțelor Aeriene, printr-un acord interguvernamental cu Statele Unite, pentru o sumă suplimentară de 372 de milioane de dolari . Acordul va include, de asemenea, achiziția a 299 de rachete aer-aer AIM-9X SIDEWINDER cu rază scurtă de acțiune, ghidate în infraroșu, în valoare de 239 de milioane de dolari.

General Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale de Armamente a Ministerului Apărării, a indicat că. multe programe de achiziții se desfășoară în paralel pentru a spori capacitățile de apărare ale țării în umbra agresiunii ruse.

„În ceea ce privește programele de echipare, vorbim de 40-50 de programe live. Adică, dacă vorbim de achiziții și contracte în derulare, vorbim de 40 de programe care rulează în același timp: programe ale căror contracte sunt în derulare, programe care sunt în faza de achiziție și altele care fie sunt în așteptare. pentru aprobări suplimentare după aprobarea prealabilă de către Parlamentul României, sau care au fost aprobate și așteaptă să înceapă faza de achiziție ‘, a spus el.

Bucureștiul a lansat o inițiativă cuprinzătoare de apărare în 2017, în principal pentru achiziționarea de echipamente militare americane, cum ar fi avioane de luptă F-16, rachete Patriot și sistemul HIMARS. Ca răspuns la războiul din vecina Ucraina, parlamentul de la București a decis să majoreze bugetul de apărare al României de la 2% din PIB la 2,5% în acest an.

În luna martie, România a anunțat și achiziționarea a 54 de tancuri M-1 Abrams din Statele Unite pentru a înlocui tehnologia sovietică învechită. În plus, președintele Klaus Iohannis a anunțat în aprilie că va cumpăra F35 Joint Strike Fighters pentru a consolida securitatea aeriană a țării sale împotriva agresiunii. Într-o declarație postată pe site-ul său, președintele a scris: „A avea capacități operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente… ca parte a angajamentelor noastre ca stat NATO și UE este esențială pentru ca România să își atingă obiectivele politicii de apărare”. Nu se știe încă câte  aparate din generația a cincea ar cumpăra Bucureștiul.

Solicitarea unei prezențe sporite a SUA

Mai mult, Bucureștiul și-ar aprofunda cooperarea în domeniul apărării cu Washingtonul, și nu exclusiv prin achiziții de arme. La 30 martie, ministrul apărării naționale, Angel Tilvar, a avut o întâlnire cu secretarul american al apărării, Lloyd J. Austin III, la Washington DC. În cadrul întâlnirii s-a abordat necesitatea unei strategii cuprinzătoare pentru securitatea Mării Negre, în care, după cum a spus ministrul român al apărării, Statele Unite ar trebui să aibă un rol de lider.

„Considerăm că este nevoie urgentă de o strategie cuprinzătoare pentru Marea Neagră, sub coordonarea SUA, care să implice actori cheie din regiune. Aceste eforturi vor crea o politică mai solidă, construită în jurul prezenței consecvente și persistente a SUA și a NATO și a unei conduceri active a SUA în regiune”, a menționat Tilvar.

Statele Unite și-au demonstrat deja angajamentul față de regiunea Mării Negre anul trecut, când și-au suplimentat trupele staționate în România cu soldați din Brigada 2 de pușcași a Diviziei 101 Aeropurtate, a adăugat Tilvar. România are aproximativ 3.000 de personal din Statele Unite dislocate în mai multe baze militare din toată țara. La Summit-ul NATO din iunie de la Madrid, Washington a anunțat, de asemenea, că va avea sediul unei echipe de luptă a brigadei rotative (BCT) în România.

Cooperarea militară româno-polonă

Bucureștiul ar întări și cooperarea în domeniul apărării cu Varșovia. Cele mai mari două țări din regiunea Europei Centrale și de Est construiesc cele mai puternice două armate, cu un accent puternic pe interoperabilitatea dintre forțele lor armate. F-16, F-35, Himars și Abrams, printre altele, vor oferi celor două armate mijloacele pentru exerciții comune, împărtășirea experienței și o cooperare mai profundă pe flancul estic al NATO. Acest lucru a fost discutat și de viceprim-ministrul polonez Mariusz Blaszczak și Angel Tilvar la 28 martie, la București, în cadrul consultărilor interguvernamentale polono-române.

‘În ceea ce privește trupele terestre, polonezii și românii le echipează și ei cu echipamente foarte asemănătoare. Am comandat HIMARS. Așa au făcut-o și românii, motiv pentru care discutăm despre utilizarea în comun a acestor arme tocmai prin cooperare între forțele noastre armate. Cazul este destul de asemănător în privința Patrioților. Și românii au decis să cumpere Abrams. Și îl vom avea pe Abrams pe echipamentul armatei poloneze deja anul acesta’, a subliniat viceprim-ministrul polonez.

La același eveniment, pe lângă aprofundarea cooperării militare, premierul polonez Mateusz Morawiecki a cerut și dezvoltarea unei noi comunități economice.

Premierul polonez ar stimula cooperarea economică cu România și Ucraina pentru a face mai bine auzită vocea regiunii.

Noua comunitate economică din Europa Centrală și de Est pe care Morawiecki are în vedere nu numai că ar ajuta la reconstrucția și integrarea Ucrainei, dar ar putea echilibra centrul de greutate economic din Europa între Est și Vest”

Citeste pe larg

By:
On:
In: Jalon 215, PNRR, UE
In  opinia liderilor sindicali care au formulat sesizarea către Comisia Europeană a UE, monitorizarea aplicării Jaloanelor 214 și 215 din PNRR ar fi un amestec al Comisiei Europene în procesul de legiferare din România și, dacă tot o fac, ar face bine să impună guvernului român aplicarea legii salarizării și a condițiilor de pensionare a polițiștilor.
Aceeași opinie o întâlnim și la cititorii blogului care  militează pentru scoaterea  pensiilor militare din procedura de monitorizare de către  CE a aplicării Jaloanelor 214 și 215, incurajați fiind de cei care administrează pensiile militare… și ei interersați de păstrarea actualului cadru legislativ inechitabil al acestei categorii de pensii speciale și de tradiție. 
In primul rând, jaloanele 214 și 215 nu au fost scrise de CE… ci de Guvernul liberalo-userist-udemerist al premierului Florin Cîțu, guvern învestit de o coaliție constituită potrivit modului cum au votat românii la ultimele alegeri parlamentare, votanți perpeliți de propaganda împotriva „pomenilor” lui Dragnea. Prin PNRR, acel guvern de dreapta  a dorit să taie elanul propagandistic electoral de esența social- democrată al PSD… până prin anul 2070, luând ca aliat guvernul Uniunii Europene.
Uniunea Europeană, prin guvernul său, nu face altceva decât să monitorizeze angajamentele pe care România și le-a luat, prin guvernul său,  pentru a beneficia de alocațiile bugetare ale UE.
Răspunsul primit de sindicaliști a fost interepretat greșit, ca o desistare a CE din monitorizarea  Jaloanelor 214 și 215, jaloane elaborate de Guvernul României. O astfel de monitorizare pentru respectarea propriilor noastre obligații, pentru a obține fonduri europene de reziliență, nu poate fi considerată niciodată amestec în procesul de legiferare din România.
Public acest document pentru că mi-a fost semnalat prin zeci de e-mailuri și pentru că multi comentatori au făcut trimitere la el pentru a-și lega speranța că pensiile militare vor rămâne așa cum sunt în prezent,  adică inechitabile.
Dezbaterile de astăzi din Senat au reprezentat un duș rece pentru naivii rezerviști ciucani care deja se hotărâseră să voteze  cu AUR-ul lui Simion.
 

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: Invazie în Ucraina, Politic, UE

 Presa internațională a remarcat lipsa de entuziasm din atitudinea lui Orban la primirea președintelui Zelensky la fotografia de grup a șefilor de stat sau de guvern din  statele Uniunii Europene, reuniți  în Consiliul European din data de 09 02 2023, la Bruxelles. 

Nu a scăpat de înțepături nici președintele României care nu s-a obosit să facă mai mult decât să zâmbească, în timp ce restul asistenței, mai puțin premierii Ungariei și Austriei, aplauda intrarea în  platou a președintelui Ucrainei.  

Citeste pe larg