By:
On:
In: actualizari, ccr, Exceptii, indexari, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 Numai in doua dosare s-a invocat si neconstitutionalitatea micsorarii prin ordonanta de urgenta a indexarii pensiilor militare, respectiv blocarea aplicarii Legii 223/2015 in privinta indexarii cu 50%  din cresterea castigului mediu brut a pensiilor militare pe langa inflatia cunoscuta la inceputul fiecarui an.

Dupa cum se vede, militarii sunt destul de indulgenti cu statul roman in privinta indexarii pensiilor militare, desi cresterea cu 50% din castigul salarial mediu brut s-a pastrat in Legea 263/2010 si in Legea nr. 360 /2023.

Niciunul din respectivele dosare nu a primit termen de dezbatere a exceptiilor, desi cateva  au urmat procedura speciala a contenciosul administrativ, in contradictoriu cu Guvernul.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii

5. Dosar nr.2168D/2020 

Curtea de Apel Piteşti 

Dosar nr.528/90/2019 

                                     – Stanca M. Eugen
***            – Excepția de neconst. a disp.
art.77 din                                                                                                           Legea nr.223/2015
privind pensiile militare de stat
și                                                                                       ale art.192 indice 1 din Legea  nr.263/2010 privind                                                                                           sistemul unitar de pensii

 Ministerul Apărării
Naționale – Comisia de
Contestații 

– Casa Sectorială de Pensii a
Ministerului Apărării
Naționale

Articolul 77 din Legea nr. 223/2015

Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii și care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate.    

Art. 1921 din Legea nr. 263/2010

 – (1) Persoanele ale căror drepturi de pensie, acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât şi în sistemul public de pensii pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condiţiile de acordare a dreptului. Punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării este cel corespunzător stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii, la care se aplică, potrivit art. 170, indicele de corecţie corespunzător datei înscrierii la pensie.                                                                                       

Probabil ca petentul se refera la stagiile civile blocate ca vechime in deciziile de stabilire a pensiei militare fara a fi fost utilizate si la calculul cuantumului pensiei militare.

Eu zic ca este gresit Protocolul semnat intre casele de pensii sectoriale si CNPP.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Legea 544/2004 contencios, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018
Reluare a topicului din 28 februarie a.c 

Prima promotie a  agentelor de circulatie in comunism

Nr. unic (nr. format vechi) : 2023
Data inregistrarii 28.12.2023
Data ultimei modificari: 27.02.2024
Sectie: Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Materie: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: acţiune în constatare
Stadiu procesual: Fond


Părţi

Nume Calitate parte
b Reclamant
GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât


Şedinţe

Ora estimata: 14:30
Complet: 6 F SCAF
Tip solutie: Alte cauze
Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi art. 84 pct. 2 din OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 al. (1), art. 79 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Constituţia României, excepţie invocată de reclamantul B. În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispune suspendarea judecăţii cauzei pe fond, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Fără cale de atac. Pronunţată în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi data de 20.02.2024
Document: Încheiere – Suspendare    20.02.2024

************************************************
UPDATE
O alta Curte de Apel a admis, in ciuda opozitiei SGG, sesizarea CCR cu exceptiile de neconstitutionaliatate a dispozitiilor din OUG nr. 59/2017 si OUG nr. 114/2018 prin care au fost eliminate actualizarile pensiilor militare si au fost micsorate indexarile pensiilor militare: 

Obiectul principal al actiunii este cerere de despagubire pe ultimii trei ani pana la data intrarii in vigoarea a Legii nr. 282/2023, care a eliminat constitutional actualizarea pensiilor militare.

Tip solutie: Încheiere
Solutia pe scurt: Respinge excepţia nulităţii cererii. Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Respinge excepţia lipsei capacităţii juridice a Guvernului. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului. Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art.VII pct. 2 şi 3 din OUG nr.59/2017 şi art.84 pct.1 alin.1 şi pct.2 din OUG nr.114/2018. Suspendă soluţionarea cauzei până la soluţionarea excepţiei. Definitivă pentru sesizarea Curţii Constituţionale a României. Cu recurs pentru suspendare, cât timp durează suspendarea. Cu recurs odată cu fondul pentru soluţionarea excepţiilor. Recursul se depune la sediul Curţii de Apel Piteşti. Pronunţată conform art.402 teza finală Cpciv.
Document: Încheiere – Suspendare    12.03.2024

Tot Curtea de Apel Ploiesti, alt complet, a respins o cerere similara pe motiv ca exceptiile invocate nu au legatura cu fondul cauzei si ca acordarea de despagubiri pentru eliminarea actualizarii din anul 2017 s-ar fi prescris in anul 2020, desi prestatiile acordate succesiv se prescriu separat.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018, studiu Benke Karoly

 Alte zeci sunt pe traseu, pe rolul instantelor. 

Sa speram ca exceptiile se vor concentra pe incalcarea de catre guvern a prerogativelor constitutionale de delegare in legiferare prevazute in art. 115 alin(6) si pe incalcarea  art. 61 alin (1), Parlamentul este unica putere legiuitoare, astfel ca guvernul nu poate contracara o lege adoptata de Parlament, asa cum au fost prezentate criticile in studiul magistratului asistent al Curtii Constitutionale, Benke Karoly-vezi  https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html

Recunosc in tabel 3 comentatori ai acestui blog.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Legea 544/2004 contencios, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018
Nr. unic (nr. format vechi) : 1335/42/2023
Data inregistrarii 28.12.2023
Data ultimei modificari: 27.02.2024
Sectie: Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Materie: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: acţiune în constatare
Stadiu procesual: Fond


Părţi

Nume Calitate parte
Ş Reclamant
GUVERNUL ROMÂNIEI Pârât


Şedinţe

20.02.2024
Ora estimata: 14:30

Complet: 6 F SCAF
Tip solutie: Alte cauze
Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi art. 84 pct. 2 din OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal- bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (5), art. 61 al. (1), art. 79 alin. (1) şi art. 115 alin. (6) din Constituţia României, excepţie invocată de reclamantul Ş B. În temeiul art. 9 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, dispune suspendarea judecăţii cauzei pe fond, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Fără cale de atac. Pronunţată în condiţiile art. 402 din Codul de procedură civilă, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi data de 20.02.2024
Document: Încheiere – Suspendare    20.02.2024

*******************************************************************

Tot Curtea de Apel Ploiesti, alt complet, a respins o cerere similara de sesizare a CCR cu exceptii vizand aceleasi ordonante pe motiv ca exceptiile n-ar avea legatura cu fondul cauzei si ca dreptul la acordare de despagubiri s-ar fi prescris in anul 2020, desi platile prestate succesiv se prescriu separat. 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, impozit pe pensii

Pentru ca s-au ivit unele neintelegeri in privinta  competentelor de solutionare a interpretarii textelor de lege care reglementeaza impozitarea progresiva a veniturilor din pensii, din intamplare, ieri , CCR a publicat o decizie in care spune ca sunt inamisibile exceptiile care nu privesc textul de lege aplicabil cauzei deduse spre judecare ci interpretarea acelui text.

Competenta de interpretare a legii revine instanțelor, la cerere, iar daca acestea dau interpretari diferite, aplicarea unitara a legii de catre instante este asigurata de ICCJ prin Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

 D E C I Z I A Nr. 598
din 21 noiembrie 2023 a CCR, publicata in MO nr. 131 din 15 02 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a sintagmei
„acțiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât
au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5)
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

………….

28. Având în vedere aceste critici, Curtea reține
că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire
a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este
o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii
situației de fapt concrete din cauză, instanța de judecată fiind
ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare
a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională,
în mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept îno operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în
vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea
înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare.
Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în
procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite,
interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare
a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale — se arată
în Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza C.R. împotriva
Regatului Unit, paragraful 34 —, în orice sistem juridic există,
în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea,
în acest sens, și Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009,
sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). 

29. În consecință, problema de drept invocată de autorul
excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare
Curții Constituționale — referitoare la stabilirea momentului
intrării în vigoare a actelor administrative și al producerii
efectelor juridice — este în realitate una de interpretare și de
aplicare a normelor de lege aplicabile cazului concret dedus
judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul
în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară,
Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație
și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili
interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte
instanțe judecătorești.

30. Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra
constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată,
excepția de neconstituționalitate a sintagmei „acțiunilor îndreptate
împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate
întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice” din
cuprinsul dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004,
astfel cum este formulată, este inadmisibilă.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017

 Toate au in comun formularea exceptiei extrinseci privind lipsa avizului CL, art. 79 din Constitutie, exceptie respinsa in luna decembrie 2023 prin Decizia nr. 723, nepublicata.

Probabil sunt exceptii ridicate speculativ pentru a prinde statutul de cauze  penndite cu cele 58 care aveau mari sanse de admitere.

Ultimele dosare sunt inregistrate la CCR pe 18 01 2024.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Oug 59/2017

 

Pentru ca dosarul a fost amanat la pronuntare pe intrega perioada a anului trecut, la fel ca si cele 68 de dosare care invocasera lipsa avizului Consiliului Consultativ la data adoptarii OUG 59/2017, am crezut ca domnul Andreiu a ridicat o exceptie trasnet, care le-a pus juzilor CCR mintea pe moate. Cand colo… si dansul a cazut in capcana cliseelor vanturate de cativa ani de unele structuri asociative, cum ca legile organice nu ar putea fi modificate prin ordonante de urgenta. Este evidenta confuzia intre ordonantele simple si ordonantele de urgenta la care se refera art. 115 alin(1)  din Constitutie.

NU stim cum a fost formulate criticile de neconstitutionalitate, dar se constata  din nou ca CCR evita sa motiveze respingerea exceptiilor care sunt intemeiate pe art. 115 alin(6) din Constitutie, afectarea drepturilor  constitutional prin ordonante de urgente, si cele intemeiate pe art. 61 alin (1) care critica contracararea masurilor de politica legislativa intr-un  domeniu adoptate deja de Parlament, in acord cu jurisprudenta CCR care a statuat ca Guvernul nu poate, prin adoptarea unei ordonante de urgenta sa se opuna unei masuri adoptate de Parlament. Vezi Deciziile 842/2009, 984/2009 si 989/2009.

Modificarile aduse articolelor 59 si 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII din OUG 59/2007 si art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu fac altceva decat sa zadarniceasca aplicarea actualizarii si indexarii pensiilor militare asa cum fusesera ele reglementate de Legea 223/2015.

Se apropie si publicarea motivarii respingerii exceptiei extrinseci de neconstitutionalitate a OUG 59/2017 privind lipsa avizului CL.

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017

 Pentru a constata modul discretionar in care adopta deciziile noua Curte Constitutionala, condusa de presedintele Marian Enache, public mai jos cateva extrase din Decizia 50 din februarie 2022 prin care a fost declarata neconstitutionala OUG nr. 292/2020 pentru motivul ca Guvernul a solicitat avizul CL cu o intarziere de numai o zi, nu trei zile, cum se va vedea mai jos din documentele publicate de HR, slavita fie-i amintirea, in cazul OUG nr 59/04 08 2017. 

Decizia nr. 50/2022 este in acord cu jurisprudenta CCR exprimata in alte decizii anterioare, cum ar fi  Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009,  Decizia nr.304 din 4 mai 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020,  sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020.

Sa vedem ce silogisme va inventa CCR in Motivarea deciziei luate ieri, pentru respingere exceptiilor extrinseci formulate in cazul OUG 59/2017 si pentru a se lepada de considerentele exprimate in Motivarea Deciziei 50/2022:

„48……Avizul Consiliului Legislativ
este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat,
astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului
trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat. 

49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care
trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul
Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz
privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în
ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere
a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ
înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului
Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să
fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la
Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul
Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare
adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a
fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele
observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa
majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează
consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a
Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie
2020. 

52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele
ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului
Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.”

Anul trecut au fost si useri care au difuzat pe blog pozitia oficioasa potrivit careia intarzierea solicitarii avizului a fost acoperita prin introducerea in documentul publicat in MO, pe 07 08 2017, a observatiilor Consiliului Legislativ. Asa s-a intamplat, dar este foarte grav. Singurul care putea completa textul ordonantei era Guvernul in sedinta. Or, intre 04  si 08 august 2017 nu a mai fost nicio sedinta de guvern. 

Cine a completat OUG nr. 59/2017, domnule Marian Enache? Prin decizia data, dvs ati lasat nesanctionate asemenea ilegalitati.

Documente de pe site-ul Consiliului Legislativ care confirmă nerespectarea procedurii în adoptarea OUG nr. 59/2017 și 57/2017

   MIERCURI, FEBRUARIE 15, 2023 

 52 COMMENTS

 Oricine poate să intre pe site-ul Consiliului Legislativ pentru a urmări cronologia corespondenței dintre Secretariatul General al Guvernului și Consiliul Legislativ, având ca obiect solicitarea  avizului obligatoriu îna

inte de adoptarea OUG nr. 59/2017, ordonanță care urmează să fie declarată neconstituțională  de CCR în ședința din 23 02 2023, Dosar nr. 1801D/2021.

Adoptarea ordonanței de urgență ar fi fost în regulă dacă adresa de solicitare a avizului pleca de la SGG cel mai târziu pe 04 08 2017, data adoptării ordonanței în ședința de Guvern. Or, după cum se vede din dosarul nr. 685/2017 al Consiliului Legislativ, adresa nr. 184 a fost înregistrată la SGG pe 07 08 2017, a intrat la Consiliul Legislativ tot pe 07 08 iar avizul nr. 644/2017 a fost dat în aceeași zi,  pe 07 08 2017. Publicarea ordonanței în MO a avut loc tot pe 07 08 2017.

Se mai îndoiește cineva de deznodământul din 23 februarie 2023?

Aceeași greșeală a făcut SGG și în cazul OUG 57/2017 adoptată în data de 04 08 2017.
Iată dovada!

Tot in ziua de 04 08 august 2017, Guvernul a mai adoptat si OUG nr. 56/2017 de completare a L 152/2017, prin care au fost majorate si salariile de funcție ale politistilor cu 10%. In mod corect, avizul s-a solicitat pe data de 04 08  si tot pe 04 08 adresa a fost inregistrata la Consiliul Legislativ.

Care a fost motivul pentru care 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, Oug 59/2017, OUG nr. 114/2018

 

In cazul in care la data de  12 12 2023  CCR va declara ca neconstitutionala in ansamblul sau OUG nr. 59/2017, efectul juridic este ca modificarile pe care aceasta ordonanta le-a adus legilor care reglementeaza pensiile de serviciu sunt nule. Textele modificate, completate sau eliminate reintra in vigoare ca si cand OUG 59/2017  nu ar fi existat,  dar drepturile afectate  se platesc numai dupa ce va fi publicata decizia CCR in MO.

In privinta Legii 223/2015, articolele 59 si 60 revin la forma avuta la data de 06 08 2017, inainte de a fi publicata OUG nr. 59/2017 in MO. 

Cum Art. 84 din OUG nr. 114/2018 nu poate fi aplicat retroactiv,pensiilor stabilite inainte de 29 12 2018, si pensiile militare stabilite in perioada 07 08 2017 – 28 12 2018 vor intra sub regimul juridic al Legii nr. 223/2015 in vigoare la data de 06 08 2017 si vor fi recalculate ca pensii plafonate la 85% din baza bruta de calcul, la fel ca  la  vechii pensionari militari. De la data publicarii deciziei CCR in MO, ei au dreptul permanent la o pensie militara neplafonata la nivelul mediei soldelor nete din baza de calcul. Si indexarile conform art. 59 dn anii urmatori vor trebui recalculate ca si la  vechii pensionari militari. Ies de sub procedura de indexare din art. 84 a OUG nr. 114/2018, dar plata lor se aplica numai dupa publicarea deciziei CCR in MO Cei care au dosare pe rol la CCR precum si cei cu cauze pendinte vor putea solicita in instante si despagubiri care merg in urma pana la  trei ani de la data la care au sesizat instanta.

Dupa publicarea Deciziei CCR in MO raman cu pensii plafonate la nivelul bazei nete de calcul doar cei care si-au stabilit dreptul de pensie  incepand cu 29 12 2018, data publicarii in MO a OUG nr. 114/2018.

De la data publicarii Deciziei CCR in MO, Casele Sectoriale vor trebui sa emita decizii de  actualizare a tuturor  pensiilor militare aflate in plata la 31 12 2017, conform art. 60 in vigoare la data de 01 01 2018, respectiv sa le actualizeze baza de calcul cu cresterea de 25% a soldelor de functie in anul 2018. Nu sunt obligate sa actualizeze respectivele pensii si pentru anul 2019 si urmatorii, pentru ca de la 29 12 2018 a intrat in vigoare OUG nr. 114/2018 care a eliminat din nou actualizarea pensiilor militare in plata. Plata actualizarii din anul 2018 va incepe de la data publicarii deciziei CCR in MO, iar cei care au dosare in pronuntare la CCR sau dosare pendinte,  pot cere instantelor si despagubiri pe trei ani in urma de la data sesizarii Tribunalului sau Curtii de Apel.

In cazul in care va cadea la CCR si  art. 84 din OUG  nr. 114/2018, efectele mentionate mai sus se intind pana la data intrarii in vigoare a Legii nr 182/2023.

Alte posibile efecte le vom completa in comentarii.

 

Citeste pe larg

By:
On:
In: ccr, Exceptii, pensii parlamentari

 La data de 04 august 2023, trei fosti parlamentari din Judetul Vrancea, din care doi din primul parlament postcomunist, au dat in judecata Secretariatul Camerei Deputatilor, solicitand anularea Ordinului prin care se dispusese incetarea platii pensiilor de parlamentar.

Actiunea a fost respinsa de Tribunal prin Hotararea nr. 435/21 09 2023, din documente nerezultand ca s-a formulat vreo exceptie la CCR sau ca s-a declarat apel.  
Cu toate acestea pe data 28 09 2023 se inregistreaza la CCR Dosarul nr.  2382/2023 avand ca obiect Exceptii privind Legea nr. 192/2023, publicata in MO nr, 587 din 28 iunie 2023. 
Avocatul Mocanu se lauda azi in presa ca a formulat ulterior exceptia. Oare cand, daca nu a formulat apel? 
Si mai straniu este ca dosarul 2382D/2023 a intrat in dezbatere in sedinta CCR din 21 noiembrie.  A fost amanata pronuntarea pentru 28 11 20234, cand exceptiile au fost admise.  
Cum este posibil domnule presedinte Marian Enache sa faceti asemenea discriminari, cand exceptiile ridicate de militari privind neconstitutionalitatea unei ordonante de urgenta, OUG nr. 59/2017, zac de 4 ani  in nelucrare, iar 68 dintre ele sunt amanate la pronuntare de un an de zile? 
Cum si cu ce ocazie a fost formulata Incheierea Tribunalului Vrancea de sesizare a CCR?

COMUNICAT DE PRESĂ, 28 noiembrie 2023

I. În ședința din data de 28 noiembrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:

– Cu unanimitate de voturi în privința pct.1 și 3, și cu majoritate de voturi în privința pct.2,

1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.I din Legea nr.192/2023 pentru abrogarea capitolului XI din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică deputaților/senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet anterior intrării în vigoare a Legii nr.192/2023.

2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.II din Legea nr.192/2023 sunt neconstituționale.

3. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că Legea nr.192/2023 este constituțională în raport cu criticile de neconstituționalitate extrinsecă.

În esență, Curtea a reținut că abrogarea dispozițiilor legale care instituiau indemnizația pentru limită de vârstă acordată deputaților și senatorilor s-a realizat în baza marjei de apreciere de care dispune Parlamentul în privința stabilirii drepturilor aferente statutului acestora. Parlamentul are competența constituțională de a elimina pentru viitor indemnizația pentru limită de vârstă. Prin urmare, Curtea a stabilit că art.69 din Constituție referitor la mandatul reprezentativ al deputaților și senatorilor nu a fost încălcat.

În același timp, Curtea a mai observat că indemnizația pentru limită de vârstă, până la abrogarea sa, era un drept legal acordat deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet, la data împlinirii vârstei de pensionare. Având în vedere că această indemnizație se acorda, potrivit legii, în considerarea exercitării unui mandat parlamentar complet, Curtea a reținut că principiul securității juridice protejează dreptul legal al deputaților și senatorilor care au exercitat cel puțin un mandat parlamentar complet până la intrarea în vigoare a Legii nr.192/2023 la indemnizația pentru limită de vârstă, indiferent dacă a fost sau nu pusă în plată.

Prin retragerea și eliminarea normativă a indemnizației pentru limită de vârstă în privința acestor destinatari ai dreptului legal, a fost afectată integritatea şi substanța unui drept legal dobândit în considerarea mandatului deja exercitat și s-a creat o insecuritate juridică vădită, încălcându-se componenta de neretroactivitate a securității juridice. Evenimente viitoare şi incerte – de natură normativă – nu pot afecta nici dreptul care a fost dobândit şi care a intrat în sfera patrimonială a persoanei și nici efectele deja epuizate ale unui act – exercitarea cel puțin a unui mandat reprezentativ.

Prin urmare, Curtea a constatat încălcarea  dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind principiile statului de drept și al securității juridice, ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii și ale art.44 alin.(1) teza întâi și alin.(2) privind dreptul de proprietate privată.

Citeste pe larg